455 matches
-
astăzi altfel decât prin referința anacronică la visul legionar al interbelicilor sau prin recursul la niște profetisme apocaliptice ieftine și panicate. La cealaltă extremă, sub haina protectoare a unui spiritualism anistoric, au fost ascunse toate zonele tumefiate ale conștiinței românești postrevoluționare. Am dosit într-un seif obscur al memoriei întrebările privind mitocănia balcanică, criza ecologică și corupția morală a administrației românești. Cândva o veritabilă obsesie pentru profeții poporului Israel, dreptatea a rămas în țara noastră un subiect de interes numai pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de polilinie - Pline; acestea aveau încă o dimensiune în planul în care erau desenate, suportând thickness și elevație. Wireframe. Prima versiune de AutoCAD care a conținut elemente de 3D a fost Release 10 (și care a fost și prima "emanație" postrevoluționară cu care am putut lua contact). Aceasta a fost practic prima versiune care a suportat modul wireframe de reprezentare 3D. Este momentul când liniile și cercurile puteau avea orice poziție și orientare în spațiu; poliliniile puteau avea și ele orice
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Antonela Burciu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92825]
-
din partea puterilor europene. Convinși de acest fapt, revoluționarii români, aflați în exil în capitala Franței, adresau proteste Angliei, Austriei, Franței și Prusiei contra încălcărilor drepturilor la autonomie ale Principatelor, cerând plasarea lor sub ocrotirea puterilor occidentale. III. RUSIA ȘI ORDINEA POSTREVOLUȚIONARĂ Deși se dorea, din partea Rusiei, menținerea, pentru moment, a prințului Sturdza pe tronul Moldovei, acest fapt părea imposibil, cel puțin din punctul de vedere al lui Kisselev. Acesta dorea să se acorde consiliului administrativ, format din diferiți șefi de departamente
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
bui măcitoare post decembriste, în plan social, politic etc. Iar dramele proprii țineau de moartea Iuliei, soția poetului, întâmplată în iunie ’89, de plecarea în exil a ultimilor prieteni, cei mai buni, de contrarierile pe care i le provoca manifestarea postrevoluționară a unor oameni mai mult sau mai puțin apropiați. Țineau și de infirmitate, de boală, de insomnii, de singurătatea din ce în ce mai greu de îndurat. Cu atât mai greu de îndurat, cu cât poetul se dovedește a fi fost, o dată mai mult
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
vremurilor în care trăim acest lirism al marii însingurări și damnări, al pierderii rosturilor și al pustiirii? Nu cred. După o lungă absență În ziua de 30 decembrie 1989, în biroul lui Mircea Dinescu de la Uniunea Scriitorilor era o agitație postrevoluționară care amintea de filmele cu Lenin la Smolnîi, un du-te-vino de nedescris. Printre cei de acolo era și D. Țepeneag, pe care nu-l mai văzusem de cincisprezece ani și mai bine, răstimp în care el trăise în Franța ca
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ședințe reactivatul Consiliu, acel Consiliu căruia Ceaușescu îi interzisese de câțiva ani să se întrunească, lucra cu toate motoarele în regim de urgență. Se autoconvocase într-un fel de sesiune permanentă și își fixase drept scop să reorganizeze viața Uniunii postrevoluționare. Stabilea comisii, numea funcționari, schimba conducerile de la reviste și editură, primea cu sutele membri noi în Uniune, operațiune care fusese și ea blocată de mai mulți ani, înființa cu mare entuziasm noi publicații. Mai făcea și câte un gest simbolic
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cu această "logică albastră" că mi-am descoperit, pentru CV, o nouă funcție, de care nu știam: am fost și""primar" la Santiago de Chile, capitală cu 5 milioane de locuitori. Bravos! Așa stând lucrurile, "i-am luat" pe primarii postrevoluționari ai "Cetății lui Bucur" Halaicu, Lis, ...escu și distinsul Oprescu!) ...Schițați eventualele acte preparatorii ale acestora, în vederea excursionării și luați situații de influențare pozitivă dacă va fi cazul, pentru a se reîntoarce în Ceahlău. TELEGRAMĂ STRICT SECRET Expeditor MIDIA Urgent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
devină un scop suprem. Nu l-a atras nici ce i s-a părut a fi slugărnicie față de occidentali. A văzut într-asta o veselă vasalitate pe seama căreia se trecea de la un stăpân extrem la altul. L-a dezgustat „ciocoismul postrevoluționar” (298) și schimbarea la față a prudenților de odinioară: „S-ar zice că niciodată, de la Ștefan cel Mare încoace, n-am avut atâția oameni curajoși!” (285). Cu mare îndrăzneală, aceștia „s-au năpustit împotriva comunismului după căderea comunismului” (282). Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
emoționează dorința lor vădită de a se lipi de noi cu orice prilej și de a extinde cât mai mult posibil, întinzându-și nu o dată și gâtul, suprafața de contact. * „Prietene, prietene cu blană”, îi spun adesea - în penuria asta, postrevoluționară, de prieteni bipezi - mai degrabă cu seriozitate decât glumind, cu simpatie și sincer respect, motanului cel mare. * Demnitatea distantă a motanului cel mare mă complexează. Degeaba mă „prostesc” în fața lui, încercând să-i storc un strop de bunăvoință: rămâne imperturbabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Simt nevoia să-l apăr pe Tudor Vianu până-n pânzele albe, împotriva oricui, chiar și împotriva lui N. Steinhardt, mai ales când acesta procedează incorect. Eroarea lui e cu atât mai primejdioasă cu cât a făcut numeroși pui în publicistica postrevoluționară. Un citat din Barbara W. Tuchman mi se pare că ar putea fi util aici: „Carol a domnit într-o perioadă de dezastre, însă, în toate timpurile de acest fel, rămân locuri neatinse, pline de frumusețe și joc, muzică, dans
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fi niciodată absolut, nu poate distruge o întreagă societate sau un întreg popor. Ar fi un nonsens ca tocmai cei care plătesc prețul salvării celorlalți să ceară alte jertfe umane, sacrificarea altor categorii sociale. * Una din marile surprize ale perioadei postrevoluționare a constituit-o, după o relativă atenuare a lor în a doua jumătate a anilor ’80, reintensificarea și supraintensificarea sentimentelor ultranaționaliste, șovine, defularea lor învolburată: ca și cum până în 1989 Ceaușescu nu ne-ar fi ținut, și din acest punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
are dreptul să-și schimbe convingerile, mi se spune. Orice om onest și serios, aș adăuga, căci altfel riscăm să deschidem larg porțile (le-am și deschis oricum, de mult, imediat) turmei de rinoceri, oportunismului. * Între disidența prerevoluționară și ciocoismul postrevoluționar n-ar trebui să existe nici o legătură. Și totuși, uneori, există. * Deși de la Aristotel încoace știm că omul e un zoon politikon, nu mică ne-a fost totuși mirarea văzând ce animale politice au putut să răsară din rândul scriitorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
zidul catedralei, într-o toamnă târzie, în timpul copilăriei tale și despre care ai scris atât de frumos în După-amiaza de sâmbătă. Salve!” * „ - Iar eu sunt fetița aceea, moartă la vârsta de un an, despre care ai aflat citind o biografie postrevoluționară a mamei mele, tovarășa Ana Pauker, și pentru care, impresionat de obscura și scurta mea existență, ai decis să te rogi, după exemplul lui Lebedev...” * „Of, ce m-a zgâlțâit cutremurul cel mare! Eram îngropată de nici doi ani când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în stradă, că a fost foarte repede, foarte frig și ecologiștii nu-s prea interesați... Dar am scos 3-4.000 de oameni în stradă în seara respectivă. Ca urmare, au dat cât de cât înapoi. V.A. : După elanul imediat, postrevoluționar, societatea civilă e cuprinsă de scepticism. A.M.P. : E un scepticism foarte mare, dar trebuie să înțe‑ legem cu toții că nu ajunge să schimbi puterea la alegeri, ci trebuie să exerciți cenzură și presiune între alegeri, inclusiv prin manifestări de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Desigur, dacă mi-ați fi pus această întrebare atunci, aș fi spus că este de neconceput că în următorii 15 ani România va fi membră atât a NATO, cât și a UE. Uitându-ne la situația țării din primii ani postrevoluționari, este ușor de înțeles pesimismul meu. Din punct de vedere economic și social, țara se afla într-o mare criză, era încă larg dependentă de o bază industrială foarte grea, cu un sector privat care de-abia atunci începea să
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
naționaliști" și "republicani", formulă lansată de Franco pentru "împăcarea" poporului spaniol după ravagiile războiului civil, și unde și controversatul "Caudillo" își are mormântul. În afară de "ideea" pacificatoare (care putea fi luată în considerare și de controversatul Raport Tismăneanu pentru liniștirea spiritelor "postrevoluționare" din România), Valle de los Caidos atrage prin monumentala Basilică, ce depășește în dimensiuni pe cea de la Roma și având o cruce înaltă de nu mai puțin de 152 metri! Ultima mea acțiune importantă a fost participarea la o reuniune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
este și el personalizat, adică atunci când se votează în colegii uninominale, pe candidați individuali“. (În paranteză fie spus, iată că sistemul nostru electoral sa adaptat și el la cerințele televiziunii.) Lucrul pe carel afirma Giovanni Sartori se verifică în istoria postrevoluționară a televiziunii de la noi. Mai țineți minte când Antena 1 făcea o publicitate deșănțată pentru Partidul Umanist Român și mai apoi pentru Partidul Conservator, formațiunea lui Dan Voiculescu? Nu era emisiune de știri în care să nu aflăm ce lucruri
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
lui de-acum, de la televiziunea lui Voiculescu, pentru a avea un portret al profesionistului și al deontologiei lui. Cu un ase menea Învățător, ce ne mai mirăm că presa de astăzi e așa cum e? Un alt guru al jurnalismului românesc postrevoluționar este Mihai Tatulici. Și el, firește, un as al profesiei, care șia do vedit, dea lungul timpului, calitățile. Ce calități? Păi, spre exemplu, faptul că toate instituțiile mass media pe care a pus mâna sau dovedit un fiasco - de la Tele 7 abc
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
la un moment dat, pleașcă pe cap? După cum, probabil, vă așteptați, nu prea rămâne nimic. Asistam, deci, la o discuție între doi „grei“: un fost premier al României, pe deo parte, și cel care e considerat tătucul presei scrise românești postrevoluționare, pe de alta. Iar discuția părea desprinsă din Conu Leonida față cu Reacțiunea. Radu Vasile fusese invitat pentru că tradusese o biografie a Papei Ioan Paul al IIlea, iar pe burtiera emisiunii, Ion Cristoiu pusese să se scrie un titlu senzaționalist
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
unde cei care pun întrebări se bazează exclusiv pe ceo să iasă pe parcursul discuției. Adică noi suntem oameni deștepți, imposibil să nu scoatem ceva pe loc!... Aici, campionul absolut este, indiscutabil, Ion Cristoiu. Par don: maestrul Cristoiu, tătucul presei românești postrevoluționare. După cum știm, el mai are acum un talk-show la Antena 2, Zigzag cu Ion Cristoiu. Duminica trecută a avuto invitată pe Mihaela Mihai, fosta cântăreață din vremea comunistă, apoi subiect de legende urbane care să explice dispariția ei, în prezent
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
etate“, după ținți postii cu birza, hodoronchodoronc, zdroncazdronca si clopoțeii... Numai că analistul redutabil care este nici nu știe pe ce lume se află. De exemplu, la un moment dat, Mihaela Mihai îi povestește că ea a făcut prima reclamă postrevoluționară de la TVR. Era vorba de celebrul spot cu „Vam prins, vrăjitoarelor!“. Celebru? Ei, aș, c’ești copil? Marele jurnalist nici nu auzise de el. Invitata îi povestește spotul. Nimic! Îi spune că reclama era la calculatoarele Felix. Omul face ochii
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ne știm de ani mulți. Dumneavoastră, când luați dosarul și bateți cu el așa în masă, la o discuție, înseamnă că va sunat Traian Băsescu.“ „Esteee...“ „De ce? Ce v a zis?“ „Nu am mandat să spun.“ Altfel, tătucul presei românești postrevoluționare a definit, indirect, ceea ce înțelege el prin meseria al cărei maestru este: ea înseamnă „să dau în cutare“, „să înjur“, „să mă înjure“. Cât despre celebra poveste cu găina care a născut pui vii, a afirmat cu această ocazie că
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
altcineva, iar producătorul sa gândit săl propună pe adjunctul lui Tinu din vremea aceea, Cristian Tudor Popescu. Bossul ProTV, deși nu auzise de el, a mers pe mâna angajatului său - și iată cum Radu Moraru a făcut istoria presei românești postrevoluționare... Nu putem ști dacă povestea e adevărată sau doar o cacealma a vedetei de la B1 pentru a se pune în fason - până la urmă, nici nu ne interesează asta. Cert e că, spre deosebire de Dumitru Tinu, Cristian Tudor Popescu „a trecut sticla
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
încurajat acțiunea de la Pitești este Fag Negrescu, care își argumentează părerea și prin desele vizite ale lui Sepeanu, Zeller ori Nicolschi în închisoare. Prima victimă care a scris despre Pitești, Grigore Dumitrescu, consideră că originile acțiunii se află în Rusia postrevoluționară, descriind-o ca pe un 'laborator de distrugere a sufletului, de aducere a omului la starea de robot'. Dumitru Bordeianu crede că scopul reeducărilor era asasinarea fizică și morală a tineretului legionar, iar originile acțiunii s-ar găsi la Moscova
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
este folosit ca sinonim al managementului, dar, în general, administrarea tinde să aibă conotații de muncă fără legătură cu procesul de luare a deciziilor ori cu alte componente manageriale; - direcțiune/director: în mod eronat, în special în spațiul cultural românesc postrevoluționar, s-a trecut la o schimbare a „cărților de vizită”, în locul titulaturii de director general făcându-și apariția sintagma „general manager”. Nu pot fi însă substituite elemente cu încărcătură sociologică distinctă, statutul cu rolul; - control/controlor: este o situație izomorfă
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]