217 matches
-
La Hartley, interrelația cauzală dintre lucruri nu depășește sfera unității individuale psihofizice, a psihicului și a corpului. Acestea nu se inter-influențează, procesele din corp fiind diferite de cele de pe planul mental, al gândirii. În acest fel, deși a pornit de la postularea naturii comune a fenomenelor corporale cu cele sufletești, Hartley eșuează în demonstrarea unității funcționale a celor două planuri. 3. Determinanții asociației Reflectarea senzorială se produce prin vibrațiile cauzate de acțiunea lucrurilor asupra receptorilor. Hartley a arătat cum aceste lucruri astfel
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este eliminată posibilitatea acțiunii unor forțe vitale sau de natură divină. În această accepțiune, reflectarea conștientă devine de aceeași natură și origine cu reflexul, cu reflectarea senzorială. Propusul "mecanism senzorial" a lui Pflüger este relativ simplu și are în vedere postularea existenței unei legături dintre mișcare, pe de o parte, și cauzele stimulative, care dau naștere acesteia, pe de altă parte. Implicarea instanțelor encefalice are loc sub influența cauzelor stimulative înregistrate anterior. Mecanismul de interacțiune dintre stimul și reacție devine cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
interiorul" câmpului de recepție al lucrurilor etc. Au fost încercări care anunțau reușita detașării unei cauzalități proprii reflectării senzoriale, localizată la nivelul receptorilor, al organelor de simț, al mecanismelor de producere a mișcărilor ochilor etc. Nu se ajunsese încă la postularea existenței unor procesualități neuronale excitatorii distincte, de implicare procesuală directă a sistemului nervos. Din perspectivă mecanicistă încă nu se reușise detașarea și identificarea legăturilor dintre fenomenele subiective ale reflectării senzoriale (de un fel sau altul) și procesualitatea nervoasă, mediatoare implicată
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se referă propoziția (obiectul denotat) poate fi un singur termen (primul președinte al Statelor Unite) sau o colecție complicată de termeni (orice republican); dar putem avea de asemenea și concepte denotative care nu denotă nimic. Pasul important în explicarea generalității este postularea funcțiilor propoziționale ca entități nedefinibile care se află într-o relație particulară cu propozițiile. Teoria denotării nu mai este suficientă în acest punct, iar Russell caută să o depășească în articolul "On Denoting". Teoria prezentată în acest articol este o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sale. Însă, metoda "echilibrului reflectiv" este mult mai subtilă, implicând mai mult decât simpla însumare a "judecăților avute în vedere" la un moment dat și compararea lor cu principiile fundamentele. Astfel, prin "echilibru reflectiv", Rawls înțelege totodată un proces de postulare și revizuire a modelelor teoretice, ideilor și principiilor, la toate nivelurile de generalitate. Componenta holistă a metodei "echilibrului reflectiv" este aceea că toate judecățile și principiile fundamentale pot fi revizuite, de fiecare dată când sunt necesare schimbări pentru dezvoltarea unei
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Revenind la experiența religioasă, întrucât nu este impusă, ea nu este nici uniformă, nici universală. Nu înseamnă că nu există, arată Hick. E numai un alt fel de experiență decât cea senzorială. Odată admisă posibilitatea experiențelor religioase autentice, devine necesară postularea existenței Transcendentului la care, dacă sunt autentice, experiențele religioase să reprezinte răspunsuri. Demersul argumentativ este similar celui kantian referitor la temeiurile comportamentului moral. De altfel, Hick valorifică explicit și schema kantiană lucru în sine/ fenomen pentru a justifica (nepărtinitor) diversitatea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
apetențe religioase. Ce pot să însemne toate acestea Rorty, Vattimo, Girard, Wilson, Hick socotesc caritatea, smerenia, responsabilitatea și activismul drept prelungiri contemporane ale religiozității. Acestea se află totodată în miezul politicilor publice actuale. Recuperarea lor post-seculară ca religioase, creștine coroborează postularea eliadescă a religiozității drept trăsătură umană constitutivă 29, chiar în varianta proiectării ei în viitor, ca speranță asumată, la Rorty. Dar este religiozitatea occidentală contemporană în mod necesar canonic creștină? Așa par a sugera mai sus menționatele bune practici de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sunt paradoxii nu numai pe plan logic, precum cele dialectice, ci și față de concret. Soluția paradoxiei dogmatice e irealizabilă cunoașterii, ea e postulată în transcendent"378. Soluția antinomiei dialectice se realizează în concret, pe când soluția antinomiei dogmatice se realizează prin postularea unei zone inaccesibile, iraționale, contrare logicii, ce își găsește expresia în transfigurare. Transfigurarea este modul prin care antinomia dogmatică își află soluția, o soluție doar postulată, imposibil de cuprins cu structurile normale ale intelectului. Spre deosebire, formula dialectică nu are
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
trece drept unul dintre inițiatorii acestei reorientări a gândirii contemporane. În același areal de preocupare, metoda antinomiei transfigurate poate fi interpretată și ca o prefigurare a unui mod de rezolvare a antinomiilor, deși Blaga o așeza împotriva spiritului raționalizant. Prin postularea unei soluții transcendente, ea sugerează un tip de soluție, însă una mai aparte, care urmărește un nivel superior al realității, dincolo de logic și concret, unde elementele contradicției realizează o coerență greu de sesizat în mod obișnuit 719. Prin ideea transfigurării
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
doilea rând, ceea ce luminează prin această breșă deschisă în miezul realului este o imagine-replică, "o replică la real"13. Imaginea poetică, poemul, opera de artă în ansamblul său sunt replici ale realului (reîntâlnim problema imaginii antitipice, a imaginii-replică - Gegenbild - în postularea sa schellingiană): pentru poet, "realul e un simplu pretext de plecare, de unde - în continuare - el se simte chemat să ne ofere viziunea sa proprie", care e "replică la această realitate, adică un nou univers cu existență pur artistică, în verb
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
german? de prestigiu � opozi?ia crucial? intervine la nivelul conceptualiz?rîi realului, abordat? dup? tipul ?tiin?ei, plec�nd de la puncte de vedere diferite. Merg�nd mai departe dec�ț Dilthey, ei au ajuns la izolarea vie?îi psihice, la postularea existen?ei separate a ?tiin?elor spiritului, cu un obiect distinct de cel al ?tiin?elor naturii. Inconvenientul acestei rupturi a fost acela de a pune singularitatea ?tiin?elor spiritului pe seama existen?ei unui fond psihologic comun, cvasiuniversal. Or, f
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
orice scop și devine gradientul sau centrul de dominanță, în jurul căruia se organizează procesele mentale după norme dinamice.” Într-o altă apariție editorială, de data aceasta de pedagogie, Todoran își nuanțează termenii cu care operase în lucrările anterioare. Acum precizează postularea unei realități cu care se confruntă formarea omului, starea de natură și cea de cultură, așa cum procedase odinioară și autorul lui Emile. De data aceasta, Todoran se desprinde de opțiunea rousseauistă, admițând că nu tehnica și civilizația au pervertit natura
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în teritoriu) și a consiliilor permanente (formate din 6 membrii aleși ai Consiliului județean). Spre deosebire de legea din 1 aprilie, cea din 2 aprilie nu conținea nicio referire expresă la calitatea juridică a județului 4, dar aceasta se putea deduce din postularea existenței unui patrimoniu. Unul dintre principiile călăuzitoare ale legilor din 1864 a fost acela al descentralizării administrative, descris de elemente precum: 1. dreptul comunităților locale de a dispune de organe proprii alese liber prin vot (direct sau indirect): Consiliul județean
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
o teorie culturală postmodernă trebuie să se mulțumească să descrie suprafața sau forma textelor culturale și nu să caute înțelesuri sau semnificații 5. Personal, mă plasez pe o poziție opusă acestui tip de analiză postmodernă formalistă și antihermeneutică, aflată în legătură cu postularea unei culturi postmoderne fără relief a imaginii și susțin că studiile culturale trebuie să se bazeze pe teoriile postmoderne, dar și pe alte teorii critice pentru a face o analiză atît a imaginii, cît și a semnificației, a suprafeței și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reprezentantul unei școli scandinave, daneză și suedeză, racordată la această mișcare de amploare europeană, dar și moștenitoare a unor precise, nu mai puțin controversate tradiții literare scandinave, relativ contemporane cu tentativele lui Leibniz de asumare științifică a mitului Babel prin postularea originii „scitice” a limbilor, anume tradițiile reprezentate de Olof Rudbeck sau Jacob Brucker, în ale căror scrieri Wikander putea vedea rădăcinile viitoarei științe a religiilor 1. Convertirea consecințelor descoperirii unei religii contemporane în disciplină academică s-a însoțit - mai mult
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
văzând aici "încărcarea cu uman a Mitului, reumplerea cu ființă a "zeului", redare de gratuitate naturală pentru cel de mult încastrat în imponderabilul formelor sacralizante, dar vide, precum "poetul nepereche", "luceafărul poeziei românești" [...] Această superbă, uriașă baie de frivolitate, această postulare cvasitotalitară a erosului în cele mai naturale ipostaze ale sale, după sute de mii de pagini dedicate anti-firescului eminescian, axate aproape exclusiv pe metafizică, folclor, științe economice și politice, Schopenhauer, Kant și Hegel, pe Nirvana, cosmologie, alchimie, istorie națională, mitologie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
auzit despre Andrei Pleșu aprecierea că ar fi un „filozof al artei”. Asemenea apreciere se vrea un elogiu maxim, presupunând că nimic nu e mai presus de filozofie. Mă împotrivesc și presupunerii, și beneficiului acordat lui Pleșu pe atare temei. Postularea acestei proeminențe ține de marota ierarhizării pe categorii generice și nu pe valori particulare, proferată de regulă, în propriul profit, de către filozofi, cu precădere cei de filieră post-kantiană, ca Hegel sau ca irezistibilul nostru Noica. Dacă nu ne lăsăm striviți
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și temeiuri metafizice. Odată atinse, aceste fundamente sunt aduse în lumina vederii generale, sunt expuse, așezate în deschisul clarității ce evidențiază, sunt dăruite privirii generale, cortina ce le învăluia fiind retrasă. Din ascunse ele devin fățișe adică sunt evidențiate prin postularea în prim-plan, prin aducerea expozitivă în față. Grație acestui demers interpretativ, adesea temeiuri, ce pulsează tainic în profunzimi nebănuite inițial, sunt dezvăluite și înfățișate publicului larg prin ecourile retorice sau scrierile elaborate. Așadar, interpretul mijlocește aici comunicarea și comuniunea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ecourile loviturilor de baston alb ce pipăie ciocnitor pământul ca pe o lume dibuită în absența luminii, conștiința mea poate fi cucerită de efluviile compasiunii. Izbucnirea unui asemenea seism al conștiinței reprezentat de compasiune are drept efect asumarea unei noi postulări a ego-ului propriu în raportarea sa la cel lipsit de vedere. Astfel, dacă înainte de survenirea compasiunii sinele meu se postula, își așeza propria prezență drept o identitate solidă, dură, necasantă chiar și în actul inițial al deschiderii spre cel suferind
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
însăși enunțarea existenței a ceea ce urmează să se ascundă, prezenței corpului celest ce va fi eclipsat. Pentru toate formele de ascundere, se pare că este vitală prestația unui proto-început, fiind imposibil să se ascundă ceva înainte ca să îi fie declarată postularea identității de ființă. Dogma religioasă reprezintă o declarație ce postulează identitatea de ființă a zeului, situată constant în preajma omului, întru mister, și faptul că aceasta se arată, se relevă doar credincioșilor. Această existență-însoțire este una ascunsă, ea nu poate fi
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
măsură în raportarea la ea fiind excluse. Interpretarea teologală poate gravita in jurul unui astfel de atom, poate să înflorească conceptual-cromatic sau să fie restrânsă, dar nu deține capabilitatea de a-l modifica sau înlocui. Acest atom este aserțiunea, declararea postulării doctrinare a existenței ascunse a zeului venerat în preajma omului și a revelării întru credință a acestei existențe. El reprezintă proto-începutul ce face posibil aici exercițiul credinței religioase. Fără enunțarea inițială a unei astfel de teze-fundament și a pretenței sale de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Divinității el, se întâlnește cu taina Divinității și identifică individualitatea divină cu misterul total, această individualitate fiind cunoscută de mistic drept necunoscutul, fiind înțeleasă ca un suprem neînțeles, drept indecriptibilul Cineva, eterna prefacere în ne-răspuns a interogării primordiale Cine?, postularea acestei întrebări drept propria ei soluție. În mâna dreaptă a acestei entități atotputernice misticul observă prezența unei cărți deplin-scrise care este ferecată cu șapte peceți. Și, inițial, nimeni din planurile terestre sau din sferele angelice nu pare a deține capabilitatea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
scoatere dură și nemijlocită în prim-plan, o expunere fără menajamente prin decopertare, prin ridicarea oricărui voal, maramă ce disimulează menținând un adevăr în secret. Mărturisirea înseamnă depunerea unei mărturii pe o masă așezată în văzul liber, la vedere și postularea unui martor, garant al veridicității, al realității celor așezate și propuse pe o astfel de masă a oferirii, a expozeului întru detaliu. În demersul mărturisirii iubirii către persoana de care m-am îndrăgostit, eu suport operarea unei incizii în propria
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
absența unei noțiuni acceptate a virtuții sau a bunului comun, ne recunoaștem în ele. Ceea ce, în descrierea lui Aron, ne duce la o epocă dispărută este evocarea refuzului "anarhic" al societății ca atare, al instituțiilor și al operelor sale, este postularea la câțiva a unei alte societăți sau a unei societăți altfel, a unei alte "comunități". În mare măsură, această tendință a fost de atunci, paradoxal socializată, integrată în societatea prezentă, având în vedere că aceasta este considerabil eliberată de instituțiile
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
Rimbaud sau pe Camoēs, dacă ești român, mai bine pe Rimbaud decît pe ceilalți doi dacă ești francez și mai bine pe Camoes dacă ești portughez. Or, un astfel de raționament ține doar de competențele lingvistice ale cititorului, cauționate de postularea unui esențialism lingvistic. Dar acest argument practic nu ține locul unui principiu. Ba, mai mult, contribuie la deierarhizarea corpusului de texte literare. În momentul În care, la rubrica romantism, ești invitat să citești poeziile lui Eminescu, „ultimul romantic”, contactul tău
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]