218 matches
-
un "model" de reconstrucție a umanului, bine alcătuit și funcțional. Modelul ontologiei umanului mai degrabă așează sub aporie existența umană și delimitează spațiul teoretic al recunoașterii acesteia ca un mod-de-a-fi, adică din perspectiva ființei (omului); demersul său nu pornește de la postularea unei esențe cu scopul de a specifica modul uman de existență, precum se procedează potrivit regulilor modelului antropologiei filosofice. Avem de-a face, acum, nu cu o "specificare" a omului printr-un atribut (de esență), ci cu dezvăluirea deosebirii sale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
umanitate (aceasta din urmă, înțeleasă ca universalitate umană) constituie temeiul unui nou "concept" filosofic al omului. Re-construcția umanului prin modelul antropologiei filosofice se deosebește de cea prin modelul ontologiei umanului prin temei, program, consecințe teoretice. Astfel, prima are ca temei postularea unei esențe umane (a unui atribut specificator); cealaltă se întemeiază pe dovada unității existenței umane și a identității ei ("structurale") cu unitatea lumii . Programul antropologiei filosofice semnifică un decupaj ontic al "ființei" umane, o determinare a specificului existențial uman; ontologia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vom încerca; reconstrucția umanului din personalismul energetic nu este însă în forma antropologiei filosofice, cum am fi tentați să credem după o privire rapidă asupra acestei filosofii, pentru că, în demersul pe care ea îl cuprinde, omul nu este specificat prin postularea unei "naturi" umane. Cu mai mult sens aflăm în filosofia lui C. Rădulescu-Motru raportarea existenței umane, înțeleasă ca un mod-de-a-fi, la lume ca totalitate, mai bine-zis la principiul acesteia: energia. Chiar diferența omului față de animal este plasată, precum-pănitor, în planul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acesteia; mintea noastră este neputincioasă în a explica "direcțiunea originară a realității". Ne putem explica doar faptul că oricâte începuturi ale evoluției am închipui, toate se deschid aceluiași curs evolutiv. De ce? Pentru că, în caz contrar, ar trebui "să recurgem la postularea unei cauze, care să se opună repetării"111. Sensul evoluției apare ca necesar nu din început, ci ulterior, când orice întoarcere în început nu poate fi urmată decât de o repetare a parcursului anterior. Momentele evoluției survin prin dispozițiile ce
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
teoretică și este afirmată ordinea umană în diferență de cea naturală. Atunci când este postulată o esență a omului (esența energetică a personalității), acesta își pierde identitatea de sine ca mod de a fi, devenind o formă de existență printre altele. Postularea naturii energetice a personalității săvârșește tocmai această operație, iar conceptele care susțin specificul umanului își pierd puterea de resemnificare. Astfel, anticipația nu este decât variație; munca, chiar în forma superioară ca muncă a omului de vocație, nu este decât un
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omului de vocație, nu este decât un mijloc de grăbire a mersului naturii; personalitatea însăși devine un summum de aptituduni aflat în slujba finalității naturii. Dar ipoteza energetistă instituie două registre de resemnificare a ființei umane. Unul este construit prin postularea esenței energetice a personalității. După cum am spus, în acest plan sensurile conceptelor limitează un spațiu al umanului în care puterea lor referențială (de resemnificare a realității umane) apare diminuată; iar omul ca unitate existențială apare, folosind o metaforă a lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sintetice" între aceste două filosofii. Astfel, strict euristic și în orizontul unei resemnificări (reinterpretări) antropologice a personalismului energetic, putem spune că determinarea științific-sistematică a personalității (primul orizont de tematizare în "teoria personalității") se află într-o legătură de sens cu postularea, în filosofia kantiană, a unității sufletești, chiar a unității formale "eu sunt", iar modelul propriu-zis filosofic al personalității (al doilea orizont de tematizare în "teoria personalității") se află în relație cu celelalte două forme de prezentare a unității umane din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
kantiană, a unității sufletești, chiar a unității formale "eu sunt", iar modelul propriu-zis filosofic al personalității (al doilea orizont de tematizare în "teoria personalității") se află în relație cu celelalte două forme de prezentare a unității umane din filosofia kantiană: postularea personalității ca temei al persoanei (în limitele unei "noi" etici) și justificarea discursivă a unității ființei umane prin conceptul finalității (prin proiecția unei discipline, teleologia). Fără îndoială, diferența dintre modalitățile de abordare a acestor teme este diferită la cei doi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mai intimă. Dar și "seriile istorice" sunt, de fapt, cauzale (așa cum sunt și la filosoful român care a consacrat termenul de "serie istorică", A. D. Xenopol). Energetismul primei perioade a creației lui C. Rădulescu-Motru este neîndoielnic. Caracteristicile lui principale sunt: a) postularea energiei ca principiu al întregii existențe; b) afirmarea ordinii cauzale ca singura activă în natură, societate, suflet. Schimbarea concepției va fi cu totul semnificativă în privința celei de-a doua caracteristici; cauzalitatea va ordona natura și fenomenele desprinse din "totalitatea universului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ipotezei idealiste); afirmarea realității unei energii în afara conștiinței (singura idee proprie ipotezei energetiste). Nici una dintre acestea conștiința și realitatea unei energii în afara sa nu poate fi eliminată din unitate lumii fără a cădea în unilateralitate. Iar afirmarea unității lor presupune postularea "realității originare" în care cele două nu erau diferențiate, dar care făcea posibilă diferențierea lor prin evoluția sa. În afara evoluției nu s-ar fi produs nici o diferențiere. Personalismului energetic noua ipoteză propusă de Rădulescu-Motru îi este structurantă ideea evoluției prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un rol în reconstrucția kantiană; dar, cum știm, în forma unui proiect antropologic. Ținând seama de aceasta, putem înțelege izolarea relativă, într-un anumit context kantian, a per-soanei de personalitate (adică accentuarea ființei sensibile a omului), sau, în alt context, postularea libertății, sufletului nemuritor și a existenței lui Dumnezeu (altfel spus, accentuarea ființei inteligibile a omului). În ambele situații, universalul uman se află într-o condiție precară, fiindcă el nu mai dă seama, în mod absolut, de unitatea ființei umane, sensibilă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Țării Românești. La nivelul literaturii didactice, panteonul național nu a fost încă supus unei operațiuni de unificare, ci continua să existe în variante regionale, fiecare principat construindu-și propriul ansamblu de figuri eroice. Așadar, putem desprinde concluzia generală că, în ciuda postulării unei origini etnice comune și a conștiinței unității etnice a românimii, avem încă de a face cu gestiuni separate ale trecutului. Manualele de istorie din această primă generație de cărți școlare specializate în abordarea trecutului așază bazele unor memorii colective
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Tractatus-ului“, găsim într-un text al lui Richard Rorty. Axa de susținere a Tractatus-ului, afirmă Rorty, este distincția dintre realități accesibile cunoașterii sensibile și acele entități suprasensibile de care se interesează logica. Regăsim aici presupoziția de bază a metafizicii occidentale, postularea a două niveluri ale existenței: cea a esențelor pure și cea a faptelor accesibile experienței. „Obiectele logice ale lui Russell, categoriile lui Kant și ideile lui Platon trebuie să facă cognoscibilă și descriptibilă o altă mulțime de obiecte - lucrurile sensibile
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și ale economiei expresive) la sugestia (de tipul "implicatură generalizată"19) unei expectații de restricționare a condițiilor în care conținutul propozițional al regentei se actualizează, expectație contrazisă de aserțiune. Enunțului i se "pune în scenă" astfel un cadru "conflictual", prin postularea implicită a unor așteptări fictive din partea alocutorului, așteptări care să poată fi contrariate. Or, expresiile CI de care ne-am ocupat sunt promovate în discursul public, în special cel mediatic, care-și asigură audiența apelând la conflict, real sau imaginar
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
atingem ceea ce este mai cert în cunoaștere.“ (J. Griffin, op. cit., p. 4.) 80 Vezi R. Haller, op. cit., pp. 38-39. Într-un alt pasaj, Haller găsește identitatea a ceea ce numește „filozofia austriacă“ în „sublinierea metodei logice de critică a limbajului și postularea unei baze empirice a cunoașterii, o filozofie care este caracterizată negativ prin respingerea sinteticului a priori și a metafizicii speculative a idealismului german“ (op. cit., p. 22). Încadrarea Tractatus-ului în această tradiție de gândire nu va surprinde din partea unui autor care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Tractatus-ului“, găsim într-un text al lui Richard Rorty. Axa de susținere a Tractatus-ului, afirmă Rorty, este distincția dintre realități accesibile cunoașterii sensibile și acele entități suprasensibile de care se interesează logica. Regăsim aici presupoziția de bază a metafizicii occidentale, postularea a două niveluri ale existenței: cea a esențelor pure și cea a faptelor accesibile experienței. „Obiectele logice ale lui Russell, categoriile lui Kant și ideile lui Platon trebuie să facă cognoscibilă și descriptibilă o altă mulțime de obiecte - lucrurile 210
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
16 O tratare in extenso a perspectivei teoretico-politice și a perspectivei epistemologice asupra ideologiei, precum și a concepțiilor subsumate acestora se regăsește în Șandru, Reinventarea..., 48-111. 17 Chiar și încercările teoreticienilor sociali nemarxiști de a ieși de sub "vraja lui Marx", prin postularea unui sens general al ideologiei, nu s-au putut delimita de probleme precum sunt cele legate de interes, dominație sau cunoașterea subiectivă (și deci, din punctul de vedere al criteriilor de științificitate admise în posteritatea pozitivismului, neștiințifică) implicate de ideologie
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
așa fel încît aceste interese să pară universale: "Odată ce capitalismul industrial și sistemul claselor a devenit structura consacrată a societății, doctrina armoniei intereselor a căpătat o nouă semnificație și a devenit [...] ideologia grupului dominant, preocupat să-și mențină dominația prin postularea identității intereselor sale cu cele ale comunității ca întreg. [...] Nici o țară în afară de Marea Britanie nu era suficient de puternică, din punct de vedere comercial, pentru a crede în armonia internațională a intereselor economice. (Carr 1946: 44, 46) Întrucît interesele grupurilor sociale
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Rosenberg, picturile contemporane realizează un act creator dublat de un act critic, revizitarea trecutului cel puțin a celui recent fiind încorporată într-un comentariu asupra istoriei artei. În arhitectură, de asemenea, puritatea geometrică și funcțională a modernismului este înlocuită prin postularea unui "oraș cu memorie", deoarece, așa cum ține să precizeze arhitectul Portoghesi, "nu cultul memoriei, ci pierderea ei este aceea care ne va transforma în niște prizonieri ai trecutului"32. Charles Jencks 33 discută relația dintre trecut și prezent pornind de la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
politice, ideile postmodernismului nu se constituie într-un corpus care să justifice perspectiva rupturii dintre cele două curente. Chiar dacă există diferențe semnificative între ele, teza continuității și chiar aceea a crizei în interiorul modernismului i se par mai adecvate realității decât postularea existenței unei ere complet noi, care a eludat legăturile cu perioada precedentă. Astfel, Harvey concluzionează că "există mai multă continuitate decât diferență între întinsa istorie a modernismului și mișcarea numită postmodernism. Mi se pare mult mai de bun simț s-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
între două stadii ale oglinzii. Scriitura se relevă ca fiind un pliu al limbajului, o repliere asupra lui însuși, ceea ce transformă literatura într-un spațiu productiv al dublurilor. Lipsită de subiect fondator sau de origine, așa cum au decurs ele din postularea discontinuității, scriitura devine o suprafață, iar literatura limbaj ca mecanism de multiplicare a suprafețelor. Metaforele adâncimii sunt excluse, din moment ce nu mai există un set de principii originare și absolute care să-i imprime o mișcare dintr-un exterior idealizat înspre
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
poate fi făcut către referenți externi sau realitatea obiectivă (précession des simulacres). Într-o modalitate argumentativă diferită de aceea a lui Deleuze, și având o perspectivă literară asupra fenomenului, Peter Barry face două observații interesante. Prima se referă la dificultatea postulării unei baze pentru o teorie literară dacă se acceptă ca fapt ceea ce Baudrillard numește pierdere sau satelizare a realului, deoarece aceasta duce inclusiv la negarea distincției dintre suprafață și adâncime, distincție pe care se bazează toate interpretările literare, de la cea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Punând sub semnul întrebării standardele clasice de judecată, precum și fundamentele oricărei certitudini, reprezentanții postmodernismului, printre care se numără și Baudrillard, impun pluralizarea și domnia mai multor voci de lecturare, înțelegere, interpretare. Într-un asemenea demers general poate fi integrată și postularea seducției ca factor deconstructiv al unor date și scheme de gândire încetățenite în mentalul comun. În aceeași manieră de respingere a conceptelor "tari", Baudrillard repudiază chiar discursul de tip interpretativ, considerându-l incapabil de a surprinde mișcarea disimulată a cuvintelor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
observa în ce măsură abordările baudrillardiene au condus la o serie de performanțe discursive specifice. Cu alte cuvinte, există o serie de modificări discursive care ar proveni din adaptarea scriiturii la teoriile prezentate? Ce consecințe în planul limbajului derivă, de pildă, din postularea simulării și a hiperrealității? Procesului de implozie prin care este caracterizată lumea în care trăim, restructurărilor determinate de viteza transmiterii informației, de accelerarea în toate domeniile de activitate, de schimbarea valorilor și a punctelor de reper le corespund un set
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scriitură, întrețeserea dintre teoretizare și jurnale de călătorie, aforisme și însemnări din jurnal, confesiuni și modelări cibernetice abstracte prezintă o provocare adusă formelor convenționale de cercetare, metodologie și scriitură"569. De aici trebuie extrasă drept cheie a înțelegerii operei sale postularea fundamentală a polemos-ului, care este extins și la nivelul stilului și scriiturii sale, ca o provocare adusă scriiturii de tip academic, rigid. De aceea se întâlnesc în textele sale referiri la discursuri alternative (cum ar fi graffiti), ce pot fi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]