1,532 matches
-
filtru sau printr-un tub lung ținut în flacără. Prin aceste experimente, Pasteur nu numai că a infirmat definitiv teoria generației spontane, dar a și pus bazele tehnicilor moderne de sterilizare. În 1884, medicul german Robert Koch publică lucrarea sa, Postulatele lui Koch, o lucrare foarte importantă pentru microbiologie. Microbii contribuie la numeroase procese extrem de importante cum ar fi fermentația la nivel industrial (producția de alcool, oțet sau produse lactate), producția de antibiotice și clonarea organismelor complexe, cum ar fi plantele
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
alta, pot să aibă o legătură între ele, așa fel încât măsurarea stării cuantice a uneia dintre ele schimbă instantaneu starea cuantică a celeilalte particule entanglate cu ea. Pe atunci se părea că astfel de corelații non-locale ar putea viola postulatul limitării vitezei luminii (transmiterii de semnale) din Teoria relativității restrânse. Au existat încercări de a explica corelațiile non-locale dintre particule folosind Teoria variabilelor ascunse, unde corelațiile sunt descrise de variabile necunoscute (ascunse). Însă în 1964 John Stewart Bell a demonstrat
Inseparabilitate cuantică () [Corola-website/Science/312769_a_314098]
-
acțiunii reciproce a oamenilor. Oamenii nu sunt liberi să aleagă o formă sau alta de societate, să-și aleagă forțele productive create de generațiile anterioare. c. Conștiința colectivă este un alt criteriu al socialului. 3. Determinismul sociologic este al treilea postulat al sociologiei, indispensabil științei. El semnifică existența legităților în fenomenele sociale, a cauzelor care determină un fenomen sau altul. Ex. sărăcirea oamenilor are drept cauze: distribuirea inechitabilă a veniturilor, fraudele, corupția etc. Determinismul sociologic are la bază următoarele noțiuni: fapt
Postulatele sociologiei () [Corola-website/Science/321769_a_323098]
-
mișcarea complet. Temperatura împreună cu lumina face parte din factorii ecologici. Temperatura este un parametru fundamental de stare care caracterizează starea termică a unui corp, mai exact, starea de echilibru termodinamic. Condițiile stării de echilibru termodinamic sunt exprimate prin cele două postulate ale termodinamicii: -"Primul postulat", denumit și principiul general al termodinamicii, se referă la faptul că un sistem izolat ajunge totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru termodinamic și nu poate ieși, singur, de la sine, din această stare
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
lumina face parte din factorii ecologici. Temperatura este un parametru fundamental de stare care caracterizează starea termică a unui corp, mai exact, starea de echilibru termodinamic. Condițiile stării de echilibru termodinamic sunt exprimate prin cele două postulate ale termodinamicii: -"Primul postulat", denumit și principiul general al termodinamicii, se referă la faptul că un sistem izolat ajunge totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru termodinamic și nu poate ieși, singur, de la sine, din această stare: Conform acestui postulat, dacă
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
Primul postulat", denumit și principiul general al termodinamicii, se referă la faptul că un sistem izolat ajunge totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru termodinamic și nu poate ieși, singur, de la sine, din această stare: Conform acestui postulat, dacă un sistem izolat este scos din starea de echilibru termodinamic, el va reveni la condițiile stării de echilibru după un interval de timp, numit timp de relaxare. -"Al doilea postulat", numit și principiul zero al termodinamicii, precizează proprietățiile sistemului
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
ieși, singur, de la sine, din această stare: Conform acestui postulat, dacă un sistem izolat este scos din starea de echilibru termodinamic, el va reveni la condițiile stării de echilibru după un interval de timp, numit timp de relaxare. -"Al doilea postulat", numit și principiul zero al termodinamicii, precizează proprietățiile sistemului aflat în stare de echilibru termodinamic, prin două formulări echivalente: Experimental se constată că dacă două sisteme termodinamice A și B sunt puse în contact termic (între ele este posibil un
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
cere ca permutările să modifice funcția de stare cel mult printr-un factor constant (dependent de permutare): Analiza cazurilor posibile arată că există două categorii de funcții de stare: Concluzia cu caracter general care se desprinde de aici, numită uneori "postulatul simetrizării", este: Pentru a obține o funcție simetrică sau antisimetrică, pornind de la o funcție formula 15 oarecare, se procedează în felul următor. Numărul permutărilor a formula 16 obiecte este formula 17 ; dintre acestea jumătate sunt pare și jumătate sunt impare. Fie formula 18 totalitatea
Particule identice () [Corola-website/Science/333894_a_335223]
-
nul, se spune că funcția inițială nu e antisimetrizabilă. Întrucât permutările comută cu hamiltonianul, din ecuația lui Schrödinger rezultă că proprietatea funcției de stare de a fi simetrică sau antisimetrică se păstrează în cursul evoluției în timp a sistemului. Pe lângă postulatul simetrizării, funcțiile de stare ale sistemelor de particule identice sunt supuse și altor condiții restrictive, care nu decurg din principiile mecanicii cuantice, ci au la rândul lor caracter de postulate, rezultate din analiza teoretică a datelor experimentale. Aceste postulate ale
Particule identice () [Corola-website/Science/333894_a_335223]
-
se păstrează în cursul evoluției în timp a sistemului. Pe lângă postulatul simetrizării, funcțiile de stare ale sistemelor de particule identice sunt supuse și altor condiții restrictive, care nu decurg din principiile mecanicii cuantice, ci au la rândul lor caracter de postulate, rezultate din analiza teoretică a datelor experimentale. Aceste postulate ale mecanicii cuantice nerelativiste se obțin însă, în cadrul teoriei cuantice a câmpurilor, drept consecințe ale unor ipoteze cu caracter foarte general. Studiul sistemelor de particule identice a arătat că acestea pot
Particule identice () [Corola-website/Science/333894_a_335223]
-
Pe lângă postulatul simetrizării, funcțiile de stare ale sistemelor de particule identice sunt supuse și altor condiții restrictive, care nu decurg din principiile mecanicii cuantice, ci au la rândul lor caracter de postulate, rezultate din analiza teoretică a datelor experimentale. Aceste postulate ale mecanicii cuantice nerelativiste se obțin însă, în cadrul teoriei cuantice a câmpurilor, drept consecințe ale unor ipoteze cu caracter foarte general. Studiul sistemelor de particule identice a arătat că acestea pot fi clasificate, din punctul de vedere al distribuției statistice
Particule identice () [Corola-website/Science/333894_a_335223]
-
fiecare dintre ei, asupra unei singure particule: Ecuația Schrödinger se separă în ecuații uniparticulă Soluția globală corespunzătoare este Această soluție, care reprezintă starea sistemului în care particula cu indice formula 27 se află în starea formula 28 de energie formula 29, nu satisface postulatul simetrizării. Semnificație fizică au doar soluțiile obținute prin aplicarea operatorului de simetrizare sau antisimetrizare, după cum este vorba de bosoni sau de fermioni. În cazul fermionic, funcția antisimetrică se scrie compact ca "determinant Slater": În această formă, antisimetria rezultă explicit din
Particule identice () [Corola-website/Science/333894_a_335223]
-
a arătat că un model al electronului ca sarcină în rotație este incompatibil cu principiile teoriei relativității; însă existența unui "moment cinetic intrinsec" al electronului, numit pe scurt "spin", presupusă de teorie și confirmată de experiment, a fost acceptată ca postulat al fizicii atomice. Teoria spinului electronic a fost formulată de Pauli.
Experimentul Stern-Gerlach () [Corola-website/Science/329167_a_330496]
-
în experiența anterioară a individului. Herbert Spencer: 1820 - 1903 A luat în considerare bazele fiziologice ale asociațiilor. A susținut ideea transmiterii ereditare a asociațiilor fixate prin experiența individului precum și a stărilor de conștiință prin această idee îndepărtându-se puțin de postulatele inițiale ale asociaționismului. Credea că starea de conștiință nu este posibilă într-un mod omogen și continuu ci numai printr-o trecere de la o stare la alta, și prin sesizarea acestei diferențe. 1. Mânzat Ion, 2007, Istoria psihologiei universale, ditura
Asociaționism () [Corola-website/Science/314663_a_315992]
-
abordarea clasică în privința sublinierii rolului salariilor și prețurilor flexibile, dar vine și cu ceva nou, așa numitele așteptări raționale,prin care se caută să se dea o explicație unor constatări de genul curbei Phillips. Potrivit teoriei economice neoclasice: Aceste două postulate reprezintă esență concepției neoclasice despre activitatea macroeconomică. Prima parte a acestei concepții se apropie de ipoteză clasică a flexibilității prețurilor și salariilor, ceea ce înseamnă pur și simplu că ele se ajustează rapid pentru a echilibra cerere și oferta. Cea de-
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
și a prețurilor relative. Aprecierile exegeților occidentali, în fața ecoomistilor de orientare neoclasica se pun câteva mari caegorii de probleme și Anume : Problemele echilibrului economic au căpătat o importanță majoră în proecuparile economiștilor neoclasici . Preocupările lorau fost stimulate de nepotrivirea dintre postulatul realizării automate a echilibrului între cerere și oferta, care exclude posibililtatea crizelor și șomajului, pe de o parte, și realitatea, care arată cu totul altfel. Pritre condițiile realizării echilibrului ,presupuse de modelul neoclasic,se numără : Ele stau în atenția economiștilor
Curentul neoclasic în economie () [Corola-website/Science/311421_a_312750]
-
capitale: Acestea sunt principalele idei care au anticipat metoda gnoseologică și epistemologică edificată de Lupașcu, menită să confirme valabilitatea unei abordări non-identitare și contradictoriale asupra realității. Metoda pe care Lupașcu și-a întemeiat întreaga construcție filosofică constă în formularea unui postulat și a unui principiu pe baza cărora se fundamentează un limbaj axiomatizat, o logică ce nu mai ține cont, cel puțin în aparență, de principiile logicii aristotelice. Logica lui Lupașcu definește natura energiei și comportă trei orientări principale valabile atât
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
valabile atât în cadrul elementelor cât și în cele ale operațiilor logice. Prin intermediul acestei logici, Lupașcu își revendică dreptul de-a relativiza noncontradicția afirmând că "" (excluderea terțului) trebuie să fie înlocuit cu "" (includerea terțului). Așadar, în "Principiul antagonismului și logica energiei", postulatul logicii contradictoriului este enunțat astfel: „"Oricărui fenomen, sau element, sau eveniment logic, ca și judecății care îl gândește, propoziției care îl exprimă sau semnului care îl simbolizează: lui e, de exemplu, trebuie să-i fie asociat întotdeauna, structural și funcțional
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
o propoziție, un semn contradictoriu: non-e sau ē"”. Aceste două elemente, e și ē, au proprietatea de-a se actualiza și potențializa periodic astfel încât actualizarea unuia condiționează indispensabil potențializarea celuilalt. Se înlocuiește astfel principiul de bază al logicii clasice cu postulatul logicii dinamice a contradictoriului. Dacă p • non-p era expresia unei inconsistențe în logica clasică, Lupașcu nuanțează legile acestei logici prin intermediul conjuncțiilor contradicționale de bază: e ∙ ē; ē ∙ e; e ∙ ē. În această expresie, A semnifică actualizarea, P potențializarea iar T
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
de potențializare, sau invers, trebuie să se afle "cu necesitate" într-un stadiu în care nu sunt nici actuale, nici potențiale față de elementele lor contradictorii. Prin urmare, nu există actualizare absolută sau potențializare riguroasă a unui constituent în detrimentul celuilalt. Din postulatul logicii contradictoriului se deduc trei disjuncții, trei dialectici, trei tipuri de silogisme ș.a. care în câmpul logicii operațiilor iau formele următoarelor implicații: Unde: ⊃ = implicație, ~⊃ = non-implicația sau implicația negativă. Desfășurarea acestor implicații este în chip necesar "transfinită", dovada evidentă a acestui
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
și „a părea" — această polaritate reprezintă cheia de boltă „a cunoașterii de sine" — principiu atât de fecund în gândirea socratică și cu ramificații nebănuite în istoria gândirii și culturii universale. Ca o dovada evidentă a fecundității, supraviețuirii si răspîndirii acestui postulat socratic, inspirat lui de oracolul de la Delfi, vom da, din lipsa de spațiu, un singur dar grăitor exemplu. Știți oare ce le reproșează Ovidiu în cartea a IlI-a a „Artei iubirii” femeilor în bătălia lor de afirmare în fața bărbaților
Socrate () [Corola-website/Science/298868_a_300197]
-
clasice, modelul fiind, de fapt, semi-cuantic. Modelul lui Bohr este aplicabil ionilor hidrogenoizi (He, Li, Be, etc, adică ionii care au un singur electron în câmpul de sarcină efectivă a nucleului). Modelul atomic al lui Bohr se bazează pe două postulate: Este legat de orbitele atomice și presupune că electronul se rotește în jurul nucleului numai pe anumite orbite circulare permise, fără a emite sau a absorbi energie radianta. Aceste stări se numesc staționare și au un timp de viață infinit și
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
staționare și au un timp de viață infinit și energie constantă, electronul trecând pe alte nivele energetice doar dacă este perturbat din exterior. Electronul se menține pe o orbită staționara datorită compensării forței centrifuge cu forța de atracție coulombiana. Primul postulat a fost introdus pentru explicarea stabilității atomului. El este în contradicție cu fizică clasică. Conform teoriilor acesteia, o sarcină electrică în mișcare accelerată emite radiație electromagnetică. Aceasta ar duce la scăderea energiei sistemului, iar traiectoria circulară a electronului ar avea
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
și structura atomului și au valori discrete, spectrele lor fiind spectre de linii. Condiția de cuantificare se exprimă, de obicei, în legătură cu momentul cinetic formulă 5 al electronului aflat în mișcare circulară pe o orbită în interiorul atomului. unde Condiția rezultă din primul postulat al lui Bohr, considerând ipoteza lui de Broglie referitoare la dualismul undă-particulă. Pentru un atom aflat într-o stare staționara, electronul trebuie să se deplaseze pe o orbită stabilă, adică undă să asociată să fie staționara. Acest lucru este posibil
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
accentuării funcționalității clădirilor, care șunt realizate în funcție de nevoile existente ale societății. Spre deosebire de alte curente moderniste timpurii, structurilor DeCon nu li se cere să reflecte anumite idei sociale (așa cum ar fi "viteza" și "universalitatea formei") și, mai ales, nu reflectă vechiul "postulat arhitectural" al formei care este determinată de funcție. Deconstructivismul, pe care Gehry a continuat să-l rafineze și să îl nuanțeze la înalte cote de rafinament artistic, mai este cunoscut și sub numele aditițional de Școală de arhitectură Santa Monica
Frank Gehry () [Corola-website/Science/303340_a_304669]