3,550 matches
-
două rele, gândea Ioan din Ioancău, am ales pe cel care nu l-am încercat până acum!”. Urca alene și cu răbdare pe drumul ce ducea către vârful Urdele. Abandonase de mult șoseaua asfaltată, și își conducea oile pe o potecă de munte, folosită de ciobani. Cizmele din piele de bou lăsau în urmă adânciturile tocurilor ce se umpleau imediat cu apa mustind în iarba de pe potecă. Se simțea liber, el cu cerul și oile lui. „Mă simt slobod, eu și
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
către vârful Urdele. Abandonase de mult șoseaua asfaltată, și își conducea oile pe o potecă de munte, folosită de ciobani. Cizmele din piele de bou lăsau în urmă adânciturile tocurilor ce se umpleau imediat cu apa mustind în iarba de pe potecă. Se simțea liber, el cu cerul și oile lui. „Mă simt slobod, eu și Dumnezeu, dar acest cost este că am acceptat responsabilitatea destinului!” Prin minte îi treceau tot felul de gânduri, unele mai năstrușnice decât altele. „Dacă nu-mi
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
din 17 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Zi dilatată!.. E un an de-acum : Lumini înalte pe bolta albastră Și poza ce-a rămas într-un album... Iubire dulce-n întâlnirea noastră! Fermecător popas! În trepte, anii Fugit-au pe poteci cu atâtea vise! Azi, în alb, ne primenesc- castanii! Matilda, fetiță cu priviri aprinse, Din care carte basme eu să-ți spun, În astă zi, pentru aniversare, Și,.. în rostuirea vorbelor s-adun ``Familia``...ce sfântă-adunare!... Se împletesc în ochii
17 IULIE de LIA RUSE în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380147_a_381476]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > CÂNDVA PĂMÂNT... Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Picioru-ți trage prin omăt tot chinul, sub mâinile-ți de ger strănută caii, poteci înguste sapă-n miriști linul, pe sub dantele negre te strâng scaii! Suspină vântu-n gămălii căzute, tot adăpând obrajii-ți dintr-o ploaie, un zâmbet geme-n herghelii de ciute, oprind pe buze-ți răsuflări de paie! Se strânge-n copca
CÂNDVA PĂMÂNT... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380158_a_381487]
-
smocuri și porni către partea de baltă opusă celei de pe care aruncase momeala pescarul. - Sper doar că muza mea mă va găsi în locu’-n care plin de sârg voi pescui! Despică ierburile cu brațul stâng, atent la picioare, alegând poteca din apropierea stâlpilor de lemn care miroseau puternic a catran. Firele prin care trecea curentul electric, erau dilatate din cauza căldurii și atârnau între stâlpi, mai apropiate de pământ ca niciodată. Nehotărât, Poetul, cântări fiecare petic de mal, să fie umbră, să
MUZA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380207_a_381536]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > URSUL Autor: Deogratia Artangel Publicat în: Ediția nr. 1877 din 20 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Grandios pășește agale pe poteci, Prin înfundături de munți, prin locuri reci, În arșița verii prin ceață și ploi, În deplină libertate, prin noroi. Pe la stâne strecoară spaima printre oi, Apucă ce-i place, sau ce-i de soi, Cu nasul în miere, cu botu-nroșit
URSUL de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380235_a_381564]
-
Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului ÎNȚELEPTUL Prin glezne-obosite curg ore spre-amiază, Mai am de-nfruntat un perete de stâncă Și-o mare-albăstrie de liniște-adâncă Ce-n ochi și-n străfunduri de cer priveghează. Potecile parcă-s mai lungi și răbdarea Mă pune-ndelung și cu sârg la-ncercare, Căci vreau să n-ajung prea târziu la ponoare, Pe crestele-albite să prind înserarea. Să fiu pregătită, de-o fi să se-arate Un zeu lunecând
ÎNȚELEPTUL de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380304_a_381633]
-
români, ale intelectualilor noștri, în general, episcopul Grigorie Râmniceanu al Argeșului (a păstorit între anii 1823 - 1832) a tradus din limba greacă și a publicat la București, în anul 1826, Logica Sfântului Ioan Damaschin. Ulterior, prin mari personalități ca Eufrosin Poteca, Ghenadie Enăceanu, Titu Maiorescu, Simion Bărnuțiu, Constantin Leonardescu, Nae Ionescu, Lucian Blaga, Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Grigore C. Moisil, Anton Dumitriu, Petru Botezatu, Alexandru Surdu (preocupările sale sistematice în domeniul logicii intuiționiste l-au atras în mod special pe Domnul
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
se află o movilă de pământ sub forma unui trunchi de con cu baza mare având un diametru de cincizeci de metri și baza mica la o înălțime de treizeci de metri cu un diametru de zece metri. Este o potecă sub formă de spirală care înconjoară movila și pe unde poți urca . Ce forță misterioasă a construit această movilă de pământ, care de departe pare a fi un trunchi de copac gigantic tăiat? Tot ce este modelat de natură este
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.12 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378125_a_379454]
-
frică și-mi este greu... Timpul trece ,s-așterne uitarea Doar visele -mi aduc marea Și simt îmbrățișarea rece Când cu valuri peste mine trece... Visele mă poartă la munte Legănată pe creste cărunte, Acolo tot singură mă pierd Pe poteci, cu vântul mă dezmierd... Ești ascuns în visele mele Acolo mă amestec cu ele Plasmuire de gânduri în ceață Dispari în fiecare dimineață... Referință Bibliografică: Unde ești? / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2319, Anul VII, 07 mai
UNDE EȘTI? de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378278_a_379607]
-
va fi, ți-am legănat prin vise, totuși, trupul și ți-am iubit, fără să știi, tot lutul, cu pătimirea oamenilor vii. Ca un abis cu fumegări de tei te-am învelit în salcii de candoare și m-am făcut poteca sub picioare de cerbi, de prăbușire și de miei... Aproape te-am iubit că un cuțit în scoarță unor brazi, sub luna plină ți-am picurat apoi, ți-am fost lumină și ți-am fost vreasc în focul nerostit. Fă
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
al meu, si nu va fi,ți-am legănat prin vise, totuși, trupulși ți-am iubit, fără să știi, tot lutul,cu pătimirea oamenilor vii.Ca un abis cu fumegări de teite-am învelit în salcii de candoareși m-am făcut poteca sub picioarede cerbi, de prăbușireși de miei... Aproape te-am iubit că un cuțitîn scoarță unor brazi, sub luna plinăți-am picurat apoi, ți-am fost luminași ți-am fost vreascîn focul nerostit.Fă-mă iubire, eu mai știu să cântcu
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Să te zgârii de munți,să te- mpiedici de brazi,nici putere să zboriși nici unde să cazi.Cum orașul, și el, e doar frunzăsub pas,... XXXIII. , de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1546 din 26 martie 2015. TREC POTECI CU BUNICI Sus, în patria mea, sunt icoane bătrâne; Pleacă-n ele ogrăzi și doar frigul rămâne. În biserici sunt munți de uitări și de sila Și mi-e bine cu ea, mi-e urât și mi-e milă. Pe la
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
lan de lucerna. Pe la porți de tăceri numai ploaia ne bate, Ni se surpa în vis și ne mistuie-n noapte Umbră maicii cântând liturghia cea mare Când dormim în genunchi, pe sub ger, si ne doare... Citește mai mult TREC POTECI CU BUNICISus, în patria mea, sunt icoane bătrâne;Pleacă-n ele ogrăzi și doar frigul rămâne.În biserici sunt munți de uitări și de silăși mi-e bine cu ea, mi-e urât și mi-e milă.Pe la porțile vechi
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
cele cu handicap, prin Programul FĂRĂ TAXA (detalii). Garanție 100% pentru hateri și riderii nemulțumiți (detalii) 10. Nu în ultimul rând, în luna mai, în Parcul Natural Comana înfloresc Bujorii! Aveți așadar ocazia să concurați într-un loc minunat, pe poteci pline de Culoare! Pentru înscrieri intrați aici: http://mtb.teamexpert.ro/inregistrare.php Detalii pe siteul oficial http://mtb.teamexpert.ro/taxa/ sau pe pagina de FB a evenimentului https://www.facebook.com/teamxpertbikefest TeamXpert este o companie cu experiență
Daca este MAI, atunci este Comana Bike Fest! [Corola-blog/BlogPost/93619_a_94911]
-
de sărbători Te-aștept în casa ta de sărbători Și prin grădină, pașii ți-i aud, Ai revenit cu dalbele ninsori, Care s-aștern tăcute, de la nord la sud. Chiar primii fulgi de nea te-au așteptat, Și au acoperit poteca din grădină, Pe care coborai zâmbind și-mbujorat, Cu bulgărașii albi, imaculați, în mână. Te-am regăsit lângă cireșul din grădină, Cu stele de zăpadă acum acoperit, Alăturea de tine, casa ta nu-mi e străină, Și împreună, privim la magicul
TE AȘTEPT DE SĂRBĂTORI de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377095_a_378424]
-
Acasa > Stihuri > Imaginatie > ROȘU TRIL Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Roșu tril... vis viril, Aromat te simt în minte Pe poteci... iarnă treci!... Peste noi... peste cuvinte. Prin ciulini... fulgii lini, Se așează peste suflet Alb calvar... vis de-amar Peste mine și-al meu cuget. Te zăresc... tril ceresc, Ce departe ești de mine... Stau ciorchini... cabotini, Prăbușind străini în
ROŞU TRIL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377239_a_378568]
-
oamenii. Veselia și bunătatea sunt povești nemuritoare, umorul e-o peliculă SF cu marțieni, dar sunt normale atrocitățile oamenilor care se plimbă prin labirintul vieții, conduși de răutate și invidie, schimbând drumul drept și luminos al Domnului cu mersul pe poteci îndoielnice. O normalitate rătăcită în neant, se dispensează după niște zaruri aruncate de soartă, de noi, de cine mai știe, cine sau de ce? Contagiune terestră, o banalitate împăienjenită pe care nimeni nu se-nduplecă s-o schimbe, făcând economie de
BANALITATE ÎMPĂIENJENITĂ de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377301_a_378630]
-
îi e dat un răspuns, căci Akhnu își împlântă în ochii prietenei sale rubiniul uităturii, apropiindu-și ciocul de fruntea fetei... De pretutindeni se-aude tumult. Călăreții în piei de animale, l-adăpost de viscolul dezlănțuit, iau în goană șerpuitoarele poteci, dau ghes la zbor acvilelor prin scurte și meșteșugite îndemnuri. Păsările amarnic strigă, planează țintit către prada simțită, văzută. Se lasă-n căderi amețitoare și iute pun stăpânire pe animalul doborât, sfârtecându-i puterea vieții cu oțelul încovoiatului cioc. Săltând
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
Publicat în: Ediția nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului SUNT..... Dedic aceste versuri tuturor celor care poartă numele Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Te-ascult și plec Sunt doar clipa Ce încearcă să-ți fie Prezentul viselor-lumină Poteci de dor Întâiul rod « În orice repetabil anotimp !» Referință Bibliografică: SUNT... / Mihaela Mircea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1772, Anul V, 07 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Mircea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SUNT... de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382197_a_383526]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > POLEN Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului POLEN Aleargă toamna frunzele-n pădure, Le răvășește-ntruna pe poteci, Prin vălmășagul lor te văd cum treci, Dar nu știu care gând o să te fure. Spre ruginiu și galben să-ți apleci Privirea, ce de ele să se-ndure. Vor verdele din ochii tăi să-l fure, Dar n-o pot face
POLEN de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382236_a_383565]
-
de lumile născute din ură, eliberează-mă din nesfârșirea neagră sub care mor cerurile mele. Deschide o rază în această noapte și fă să răsară stelele pierdute în ceața densă a sufletului meu. Arată-mi calea spre mine, deschide-mi poteca în desișul meu. Scoboară-te cu soarele în mine și începe lumea mea." Cine, oare, ar putea să rabde efectele împlinirii acestei rugăciuni? Fie și în parte. O lume începută pentru el, care-i poate da unei ființe importanță, este
Inima iluziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8252_a_9577]
-
Sheets. În prim plan se află acest adolescent cu o bizară maturitate, una gratuită, precoce, ca o molestare, care apasă fără a oferi niciun punct de sprijin, nicio garanție. Dacă unul dintre drumuri îl poartă către Paranoid Park, celălalt, o poteca printre ierburi înalte îl conduce la marginea mării pe o bancă, mereu solitar că unul din acela personaje romantice așezate contemplativ în fața unui peisaj grandios, numai că acesta este un loc de refugiu, o retragere. Colegii lui, prietenul, prietena care
Cu elefantul în parcul paranoic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8295_a_9620]
-
Magie sonoră Vasile PRUTEANU O compoziție muzicală apropiată de perfecțiune e ca un munte bine amenajat: are poteci cu cotituri mereu surprinzătoare, bănci, terase cu perspective largi, poieni înverzite de unde se aud triluri de privighetoare. Pare, însă, că în vârful muntelui există și o scară care conduce la cer, omul părăsind lumea sensibilă și vizibilă, înjghebând cu mintea
Magie sonoră by Vasile PRUTEANU () [Corola-journal/Journalistic/83121_a_84446]
-
de umbra "protectoare" a personajului sovietic invocat, mă proiectam într-un nenumit Rastignac sfidând Parisul (A nous deux, maintenant!), cu lumea "așternută la picioare": Douăzeci de ani ai, numai douăzeci! Vezi, în depărtare zarea se-ncovoaie, Luna-ți împlinește pașii pe poteci ca-n făgașuri stropii albi de ploaie. Iarba sub călcâie freamătă supus, luminos e aerul și tare, drumul ca un far a izbucnit în sus așternându-ți lumea la picioare. Versuri dictate de obediență se pot găsi în mare număr
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]