721 matches
-
o boală neiertătoare, ciroză hepatică. Ea a fost prietena mea cea mai fidelă, ei mă destăinuiam, de la ea am învățat că viața este dură și cu surprize neplăcute, ceea ce dealtfel s-a și confirmat. Am luat aminte, mai ales că povețele veneau de pe patul unei suferințe dramatice. În acel moment am avut un declik, îi voi ajuta cu dăruire pe cei care vor avea nevoie de sprijinul meu în caz de suferință! Și... așa s-a întâmplat. Tata, fiind tânăr s-
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
tata când ați hotărât să fiți împreună. - Andrada, ce vrei să spui, voi trăiți deja împreună? - Mami, ție am încredere să-ți mărturisesc că el a fost primul și va fi singurul bărbat care m-a determinat să trec peste povețele tale. - Doamne, copilă, ce vrei să spui? ce va spune tatăl tău dacă află? - Întreabă-l cum s-ar fi simțit părinții tăi dacă aflau că fiica lor nu mai este fecioară la aceeași vârstă cu a mea. Trăim în
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349484_a_350813]
-
cât suntem vii, / Ca s-o purtăm în suflet mereu, din tată-n fii, / Să nu lăsăm pământuri lucrate de strămoși, / Nici doina, și nici basmul cu ceia Feți-Frumoși, / Nici jocul, și nici hora, nici aprigii căluși,/ Nici vorbe de povețe de la acei ce-s duși, / Nici portul cu cătrință și ia înflorată, / Lucrată-n seri de clacă, din dragoste de fată. // Bătrânele icoane, ce-s prinse sus la grindă, / Sunt cuiburi de iubire în viața de obidă, / În ele-i
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
caut Amintiri pe bănci părăsite și despereche, De nicăieri aud un cântec de flaut Ce curge în râu dinspre ureche. E banca crucea mea de-o viață Clipe răstignite pe lemnul putred tac, În genunchi mă întorc ca la o povață Frumos nebun la început de veac. Pe bănci părăsite și despereche Trecute amintiri în vitralii pier Într-o catedrală de suflet veche Mă întorc nebun frumos și mai sper... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Poezii de Al.Florin Țene / Al
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349760_a_351089]
-
înapoi cu luptă. Nu te juca cu tulburarea, căci nu vei rămâne neclintit în această ispită.”[51] Iar cuvintele Sfântului Ioan Casian cu privire la nevoia păzirii minții sunt foarte actuale în ceea ce privește expunerea la mass-media: „Trebuie necontenit să ne amintim de acea povață: „Păzește inima ta mai mult decât orice” și, potrivit principalei porunci a lui Dumnezeu, să observăm cu băgare de seamă capul vătămător al șarpelui (Facere 3, 15), adică începutul tuturor gândurilor rele, cu ajutorul cărora încearcă diavolul să se strecoare în
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
de la marginea satului, vrând să-i ceară sfat cu privire la hotărârea sa de a pleca în lume să câștige bani pentru a-și putea recupera iubita. Starețul l-a primit cu bunăvoință și, după ce i-a ascultat păsul, îi dădu următoarea povață: - Mergi, fiule, mergi încrezător în lume! Du-te la oraș, luptă-te cu greutățile vieții, ascultă-ți îndemnul inimii tale!... Așa îți vei trăi viața cu tihnă!... Să trudești cât te țin puterile, dar mereu cinstit!... Și dacă ții mult
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
creezi? Doar o boabă eu știu bine, Nu poți face , nu-o poți prinde. Nici un vrej măcar la vie , Nu poți să îl anexezi! Poți cumva albinei să dai viață? Creierul să i-l deștepți? Poți a-i da cumva povață Munca cum să și-o împartă? Căci o școală cît de- naltă De-ai avea.... tu, nu creezi! Uită-te la flori și la albine. Dacă vrei la urși ,la pești... Și-acum uită-te la tine: Creier,gînduri, sînge
ŞTII TU CINE-I CREATORUL? de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347554_a_348883]
-
poți să te destăinui unei lumi întregi? Nu ți-e teamă?” De cine să-mi fie teamă? De ce să-mi fie? Vorbesc despre viața mea, o viață reală, o experiență din care sper să găsescă și ceilalți „ceva”, dacă nu povețe, măcar să știe cum arată un obstacol sau o clipă în care vrei, emoțional, să dărâmi universul. Alături de ceilalți oameni vreau să povestesc mereu despre iubire și ură, despre iertare și credință, despre prietenie și singurătate, despre suferință și împlinire. Nu
DESPRE SINCERITATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361788_a_363117]
-
iau și desculț prin cetate... Filozoful îl invită într-un fel de Academie, care avea acele mari grădini de „Lyceum”, ca ale lui Socrate, conducându-l în parcuri, în biblioteci, pe stradă... - Ești ca un Apostol, filozofule! Omenii îți ascultă povețele, poveștile...Aș spune, că ești un spirit imposibil de cuprins cu mintea, precum adâncul oceanului. Te percep suspendat între apele tăcute ale mării... Și totuși... - Se pare că ne asemănăm. Tu plutești, în loc să mergi, ademenind cu un cântec universul, ca
ELISABETA IOSF DESCULŢ PRIN CETATE PROZĂ SCURTĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365856_a_367185]
-
Tudora, Maria, Ioana și Florica), aduse pe lume de părinții Florica și Ștefan LEU. Mama, Florica (născută Dobre, în comuna Daneți, Dolj), agricultoare din toată ființa ei, mare iubitoare de pământ, iubire moștenită din neam în neam, moștenind, totodată și povețele pe care le transmitea de câte ori avea ocazia: “De pământ nu trebuie să-ți bați joc! Pământul te blesteamă, dacă nu-l respecți!”. Tatăl, Ștefan se ocupa în secundar cu munca pământului, fiindcă în principal avea meseriile de tâmplar și fierar
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
natura înșăși: „Copilăria mea se cheamă câmp cu flori, / pădure fără margini, / furtuni de liniști sparte, / e mioriticul plai de dor”/ Procesul firesc al maturizării, al preluării puterilor și al împlinirilor se realizează grație îndemnului patern, care are caracter de povață („Amintiri”) Tristețea cauzată de erodarea și îmbătrânirea tradițiilor se întrevede în cuprinsul poeziei („La țară, undeva”):” Boii demult au murit, / acum, doar la muzeu / mai există, / fierul de plug, ruginit!”) Octavian Goga deplângea și el, cândva, dispariția celor dragi și
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
plâns Cu inima tremurătoare, C-am fost înfrântă. Dar,într-o zi, a răsărit Pe stâncă, lângă mine, Cerească floare, Albă, argintie, Numită gingășie. Sămânța ei, De îngerul Nădejdii A fost semănată, În sufletu-mi ascunsă, Timidă și sfioasă, Alături de povața mamei, Sămânța a fost semănată, Când am plecat de-acasă. Suava-i floare Durerea îmi alină, Căci astăzi, în toată lumea, Gingașa floare dăruiește Rodul dulce al Milei și Iertării Scăldate în Lumină. Acum, sunt sigură Că nu am fost înfrântă
SĂMÂNŢA...STÂNCA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366075_a_367404]
-
2099 din 29 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Tot se duc, se duc la vale, ani și zile cu speranță; trăiri și crezuri mutuale, tot se duc, se duc la vale. Cum totul trece-n abisale, doar uitarea ni-i povața; tot se duc, se duc la vale, ani și zile-n exuberanta. Referință Bibliografica: Ireversibilitate / George Pena : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2099, Anul VI, 29 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 George Pena : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
IREVERSIBILITATE de GEORGE PENA în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365320_a_366649]
-
că-i vrednic pilduitor, Culmea că avea și atâtea perspective În tăria din ale predicărilor injective... Din ce-i rămase de învățat altădat, Acum știia pe-de-rost că a cătat, Să-nvețe pe alții unde el a greșit, În a lui povețe toți să treacă la spășit... Își făcu astă școala ce-și promise, Dorința cu ardoare și-o stinse, Și-ncepu să predea cu așa emfază Cât de tare poate țipa lumea să vază. Părea și așa de chibzuitor și gânditor
POZNAŞ ÎNVĂŢĂTOR-UL ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 928 din 16 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365358_a_366687]
-
spășit... Își făcu astă școala ce-și promise, Dorința cu ardoare și-o stinse, Și-ncepu să predea cu așa emfază Cât de tare poate țipa lumea să vază. Părea și așa de chibzuitor și gânditor, De vorbe frumoase și povețe iubitor, Când punea audiența să citească fraze, Venea-n adăugire din a grăitoarelor colaje. Și când omul mai că nu înțelegea, El pe loc așa de tare se și răstea, Având formula care și lui îi plăcea, ‘Băă, tu nu
POZNAŞ ÎNVĂŢĂTOR-UL ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 928 din 16 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365358_a_366687]
-
fi meșteri iscusiți Să vă facem fericiți Pe voi părinții ce veți fi La a doua tinerețe în 2000 Suntem copii însă vom ști Să facem țara ca primavara Și mâine va întineri Vom reuși că vă suntem copii Urmând povața Vom face viața Îndelungată și minunată Și-atuncea niște eroi Vom deveni și noi Noi în anul 2000 Când nu vom mai fi copii Vom face ce-am văzut cândva Toate visele îndrăznețe În fapte le vom preschimba Vom fi
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
-n părul meu cărunt. Când am să mor să n-ai păreri de rău... Tot mamă-ți sunt, de n-oi mai fi în viață. Te-oi caută prin nopți... în visul tău, Să-ți mai aduc o vorbă... o povața. Referință Bibliografica: Ascultă-mă copile / Marin Bunget : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1134, Anul IV, 07 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ASCULTĂ-MĂ COPILE de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364830_a_366159]
-
Tatălui ne obligă pe fiecare în parte, pe toți împreună să iubim pe Dumnezeu, fiindcă El ne-a iubit mai întâi. (I Ioan 4, 9). Pe cărările vieții acestea trecătoare cartea de față poate reprezenta un îndreptar extrem de util cu povețe pline de înțelepciune, crâmpei de comoară nevestejită, mlădiță cu adevărat roditoare. Armonia lumii acestea se găsește în fiecare dintre noi atâta timp cât floile duhovnicești nu vom îngădui să se ofilească în urcușul nostru pe calea sfințeniei, perseverând fără tagadă în CREDINȚĂ
GÂNDURI DESPRE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364859_a_366188]
-
izbăvire: „ A fost marea mea șansă, dragul nostru, să te cunosc și să-mi dăruiești înțelepciune. Caietele tale m-au înălțat ca om, convorbirile cu tine mi-au picurat lumină în minte și mi-au întregit caracterul; toate ale tale povețe mi-au călăuzit trecerea prin viață.” Apare firească, în context, întrebarea nepotului celui pentru care trecerea prin lume a luat un curs neobișnuit: „Dacă a știut atâtea despre viață, de ce fizicianul a ajuns pe drumuri?” Răspunsul ar fi că n-
DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366554_a_367883]
-
visez românește!” Ioan Virgil Balint Mi-e rușine Doamne și ce grea rușine, Știu, rușinea firii n-o să-mi fie scut, Rătăcit prin lume am uitat de tine Limba Maicii mele care m-a născut! Am uitat devreme cea dintâi povață Cum își uită oul pasărea din zbor Și aici acasă pruncii când te-nvață Gânguresc întruna pe înțelesul lor... Limbă Românească, cea mereu hulită, De-adevăruri sfinte nu ai fost săracă, În văzduh și-n piatră pururi scrijelită, Limba mea
CÂNTEC ÎN LIMBA ROMÂNĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366635_a_367964]
-
irosită, însoțită de o șoaptă rătăcită dintr-un trecut ce îl crezuse prea îndepărtat : „mă tem de tatăl tău! ”. În locul rațiunii, cu totul altceva i-a sădit, acum, în minte răspunsul : „nu mai ai de ce să te temi! Două dintre povețele Mitrului ar fi trebuit să fie însoțite de o a treia. L-a povățuit să nu se pună cu nebunii și să se ferească de cei cu sămânță de scandal. Nu i-a spus niciodată să se ferească de nebunie
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
Toate Articolele Autorului Sunt amintiri scăldate în frumos Și umplu suflet cu o nouă viață; Din toate vom putea să dăm prinos Divinului ce binele ne-nvață... Născute sunt, cândva, de la strămoș Ori de la cel ce mult ne-a dat povață; Sunt amintiri scăldate în frumos Și umplu suflet cu o nouă viață... Vin altele din fructul cel zemos, Din trup și gură pline de dulceață, Izvoare au în suflet generos, În munți și mări, în locuri cu verdeață; Sunt amintiri
AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365756_a_367085]
-
la cele veșnice în data de 2 decembrie 1998. Au trecut de atunci aproape 18 ani, nu foarte mulți, dar nici puțini. Amintirea lui nu s-a stins vreo clipă. El trăiește încă prin cuvintele rostite și scrise, prin sfaturi, povețe și, mai ales, prin trăirea nepământească. Slovele așezate pe hârtie doresc să vorbească, cât de puțin, despre un călugăr cum rar a fost în lume, un misionar, îndrumător de obști și un sihastru de la cumpăna mileniilor. Părintele Cleopa a fost
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
S-aveți pe suflet pietrele de moară!/ Ș-am să-i ordon Celui ce va să vină/ Să va rezerve loc la ghilotină// Toți colportorii ce vor o dezbinare/ Sunt condamnați pe viață la-nchisoare// Pedeapsa voastră fi-va o povață/ Pentru aleșii iubitori de Piața/ În vecii vecilor să nu mai fie/ Un trădător în Sfânta Românie!//” Un asemenea ton patriotic răzbunător, poezia românească nu a mai întâlnit. Originalitatea trăirii însă este autentică și convingătoare, un răspuns poetic la agresiunea
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
-
târcoale, El, Lupul Alb, pe țancurile goale, Privea tăcut, spre depărtare, tundra. Pierea lumina'n cergi de întuneric ... Tălăzuiau doar gloate disperate, Lăsând în urmă, în cenusă, sate Și fum mânjind un orizont asferic. Zorind spre moarte, i-au uitat povața Și'n goana spre nimic pierdut-au urma Păstorului nebun, imploră turma Descântul lui să readucă viața. - E noapte-n voi! V-ați lepădat credința! Nu'i leac în cer să curme ignoranța. Acum sunteți umili, cerșind speranța, Dar dăinuiește
LUPUL ALB de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352597_a_353926]