2,756 matches
-
de un metru și jumătate - doi metri între mese. La masa alăturată, în capătul opus mesei noastre, un bărbat jovial întreținea patru frumoase și elegante ascultătoare. Le făcea conversație, le spunea anecdote, le interpreta povești. Era un bun vorbitor și povestitor: narcisic, domină cel mai adesea conversația, dar fără a-și neglijă interlocutoarele; cabotin, punea în scenă roluri și voci diverse pentru a-și reda cât mai spectaculos poveștile. Nu, nu am obiceiul de a trage cu urechea la ce se
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
avem de-a face cu un excelent studiu de mentalitate care radiografiază epoca prin social și politic, dar și prin culorile și sonoritățile vremurilor respective. Ovidiu Pecican concretizează o investigație la nivel de imaginar istoric, printr-o narativitate fermecătoare, de povestitor cu vocație; autorul este preocupat de cultura aulică din vremea lui Ștefan cel Mare, prelucrând informațiile extrase din ornamente, bijuterii, vestimentație, mobilier, cântece, povești, interpretate din iconografia epocii și din atmosfera de la curte. într-o primă etapă, Ovidiu Pecican este
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
jocurilor de cuvinte și calambururilor, cît și în acela al lumii pe care cuvintele o întemeiază. De fapt, în treacăt fie zis, nu există nici o ruptură aici, ci numai o diferență de intensitate. Este ceea ce explică întrucîtva replica finală a povestitorului din Broasca minunată (după Mark Twain). Atras într-un vertij de ,ficțiuni", el replică: ,- Ei, tată Simion, ia mai scutește-mă pe ziua de azi măcar de vaca ciută. Ce vrei, să-ți înghit toate min? unile într-o zi
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
dreptul zgripțuroaice, codoașe, hîrce-scroafe sau Talpa Iadului. Culmea e atinsă în Soacra cu trei nurori, unde un caz deosebit de grav de omor cu premeditare, o crimă sadică numai bună pentru ,Știrile de la ora 17" e prezentată de cel mai mare povestitor român ca o comedie, iar detaliile torturării victimei sînt relatate cu o perversă jubilație. G. Călinescu (alt incorect ce ar trebui judecat de postmodernitate, alt posibil subiect de masterat) găsește de cuviință să aprecieze ,perfecțiunea malignității socerale" în numita proză
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
O ALTĂ VIAȚĂ! - Și după și acea viață? - ULTIMA VIAȚĂ sau O NOUĂ VIAȚĂ! Ibn Al-Nadim derula prin imaginile touchscreenului din Fihrist oglinda Timpului când visul călătorește prin nopți și zile arabe de-a lungul atâtor sute de vieți. Fiica povestitorului îi prevestea lumina tămâiosului zâmbet din manuscrisul Saragossei, fiece viață prin pierderea nopților arabe. El viața-și dorea, suplimentarele nopți la cele o mie și una nopți, povestea tuturor poveștilor și viața fără de moarte... Vedea derularea unei stranii, crude, inexplicabile
POVESTEA CELOR 1000 DE VIEŢI....ŞI-O NOUĂ VIAŢĂ de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380721_a_382050]
-
mai înalt propriilor sale experiențe. Această căutare obsedantă a sensului exorcizează, măcar vremelnic, spectrul morții, al anihilării definitive, care plutește mereu asupra lumii romanului. Dând lucrurilor un sens și un rost, integrându-le într-o rețea de legături și coincidențe, povestitorul obține o victorie simbolică împotriva neantului. Rememorarea unei povestiri aproape uitate, despre un unchi mort cu trei sferturi de secol în urmă, devine un prilej pentru a sugera forța amintirii, capacitatea ei de a zădărnici lucrarea implacabilă a timpului: "... lumea
Sipetul cu amintiri by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10252_a_11577]
-
deoarece de multă vreme am convingerea că, pe lângă calitatea de a fi, poate, cel mai versat telespectator din câți a avut TVR-ul de-a lungul celor 50 de ani de existență, prietenul Haralampy este și unul dintre marii noștri povestitori de după Ion Creangă... Din acest punct de vedere, el ar putea fi depășit, eventual, de un colaj miciurinistic Florin Piersic-Florin Călinescu-Mona Muscă (fie-i țărâna moale pe unde calcă!), altoit pe trunchiul Gigi Becali-Lavinia Șandru-Corneliu Vadim Tudor - într-o greu
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
în spumegânda logoree becaliană, ci pentru veșnicie. Cel puțin mie mi s-a părut că moderatorul începuse să se prelingă ușor spre o dispariție sub masă, fie ea și numai facultativă... Moment de rugăciune și reculegere. Dar aminteam despre marele povestitor Coriolan Haralampy... Era în după-amiaza zilei de 10 septembrie, priveam la prima ediție de toamnă a emisiunii "Duminica în familie" (Antena 1), a cărei amfitrioană îl avea ca invitat pe primarul general al Capitalei, Adriean Videanu. Domnia sa, moderatoarea adică, într-
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
Cultelor și Instrucțiunii Publice, tuturor școlilor din Principatele Române și se referea la creația populară a nației lui, privitor la „datinele poporului, de la naștere, la Înmormântare și În alte ocazii solemne”, chestionar la care a lucrat, mai cu seamă, Împreună cu „povestitorul popular” Ion Creangă, așa cum Îl denumise marele său prieten, Mihai. În ziarul Timpul din 1 aprilie 1882, Eminescu scrie o notiță bibliografică asupra revistei „Columna lui Traian”, ce reapăruse atunci, În care amintește despre răspunsurile unor Învățători harnici și conștiincioși
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
carierei, fără ca ulterior să mai atingă acest nivel. A mai publicat și patru romane (Roxana, 1930; Papucii lui Mahmud, 1932; Doctorul Taifun, 1933; La răspântie de veacuri, 1935), dar nu a convins. Nu a fost creditat ca romancier, rămânând un povestitor prin excelență. Opera lui Gala Galaction este însă mult mai extinsă, cuprinzând publicistică, note de călătorie, traducerea Bibliei (în colaborare cu Vasile Radu), comentarii teologice și memorialistică. Jurnalul său, publicat incomplet în trei volume în anii 1973-1980, reeditat fără cenzură
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
ficționalizase în primul roman se revoltă, nu se recunosc, se simt trădați, în plus, cîteva lucruri inventate s-au întîmplat ulterior cu adevărat în sat și numai scriitorul este de vină pentru că a forțat destinul, îl judecă, îi cer socoteală... Povestitorul e deopotrivă un diagnostician și un terapeut, identifică și "vindecă" realitatea luînd-o în stăpînire prin actul scriptural, dar are și responsabilități. Cîteva trăsături îl diferențiază net pe Sorin Stoica de colegii lui de literatură. Spunea el că meschinăria nu are
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
de voce, de origine a cuvintelor rostite. El apare în mod limpede ca o construcție pusă în scenă în enunț, nu ca o sursă a enunțării. Lucrurile sînt cît se poate de evidente în cazul romanului lui Cezar-Paul Bădescu. Eul povestitor este cu totul altul decît eul-erou; cel din urmă crește și, maturizîndu-se, ajunge să-și privească din afară copilăria, exact ca în Amintirile lui Creangă. Nici Radu Cosașu nu scrie autoficțiune, pentru că nici literatura lui nu respectă explicit nici criteriul
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
în loc, "atacuri" de teoretizare: "povestesc doar pentru mine, de bună seamă, dar și pentru un cititor ideal, care ar găsi că sînt un interesant caz de umanitate." Dar, dovadă de cît de bine învelit e metatextul în poezie, ce spune povestitorul schimbînd persoana la care-și turuie povestea? "Graiul e un hamac comod, în care te întorci pe ce parte îți priește." Și înapoi la cea mai suavă calofilie: "și somnul și-abate ciocanul de puf." Așa rămîne Paradisul suspinelor, o
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
pe care le reprezintă. Van Mieris a înțeles în mod evident - ,Micul câine", ,Duetul", ,Copilul trimis să cumpere bere" - rolul jocurilor de lumină și culoare în construirea unei compoziții de succes. Pentru contemporanii artistului, organizarea spațială sau darul său de povestitor erau mai puțin importante decât capacitatea sa de a pune în evidență detaliile. Bunul cetățean neerlandez aprecia enorm ceea ce umanistul Baldassare Castiglione numise, cu un secol mai devreme, ,spezzatura", talentul de a camufla munca depusă. Abilitatea pictorului de a reda
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
își telegrafiază cu furie. Au uneori chiar proprii aparate TFF. Personajele-copii ale lui M. Sîntimbreanu uzează și ele des de telegrame, dar și de scrisori cu efecte comice. Scrisorile sînt uneori plăcute, alteori enervante, ca plachia de sfaturi primită de Povestitor în debutul Crailor de Curtea Veche. Unele sînt ticăloase și vin semnate sau anonime. Mișu Șt. Popescu e vestit de infidelitatea Zoiei printr-o anonimă, dar n-o citește nefiind francată. Moș Costache este terorizat printr-o anonimă ca să n-
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
a doua din acest volum, Kierkegaard o va alege și pe cea a detașării. Un spirit ironic e cel care poate mereu să se detașeze de obiectul asupra căruia își îndreaptă atenția. La Andersen însă, detașarea e inexistentă, semn că povestitorul danez, lipsit fiind de ironie, nu are putința acelei înnoiri lăuntrice pe care numai desprinderea de vechile convingeri i-ar fi putut-o da. Dar să nu anticipez. Cartea a doua din volum nu este nimic altceva decît teza de
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
șaisprezece ani și ceva (cu excepția a trei săptămâni din ianuarie 1990, cenzurat de niște confrați revoluționari)... așadar, sub semnul lui Ion Creangă. Titlul îl schimbai cu gândul de a șterge de colb originea marelui nostru, - dacă nu cel mai mare povestitor român... La noi Ardealul a însemnat totdeauna acțiune, viață bine gospodărită și în același timp drag de carte. Os ardelenesc, bunicul David prețuiește știința de carte, ca fi-sa, Smaranda. Elocvența lui este elocvența ei. Și linia maternă învinge, decide
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
numeroasele obiective turistice și culturale din municipiul Iași, orașul posedă mai multe case memoriale ale personalităților ale căror nume se leagă de „capitala“ Moldovei. Poate cea mai cunoscută și cea mai vizitată casă memorială din Iași este cea a marelui povestitor Ion Creangă. Bojdeuca scriitorului a fost construită înainte de 1850, în mahalaua Țicăului, numită și Valea Plângerii, Ion Creangă locuind aici din 1872 până în 1889, anul morții sale. În 1879, chiar și Mihai Eminescu a locuit aici pentru câteva luni. A
Agenda2004-3-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281967_a_283296]
-
cunosc sensul”. Altfel, se știe că, reclamîndu-și drepturile în petiții adresate ierarhiei administrative, institutorul Creangă scria limba mustind de vocabule și de turnuri neologice pe care o folosea mai toată lumea în epocă (3). Este deci neîndoielnic că țărănia groasă a povestitorului era costum de scenă, mască literară aleasă deliberat. Creangă își joacă personajele și, totodată, pe sine însuși ca personaj, cum și celălalt histrion de geniu, Caragiale. Căci, dacă privim dincolo de decorul mediului social și cronologic - care e satul moldovenesc mai
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
între înainte și după fapta erotică - constituie adevăratul miez al istoriei. Este curios să constatăm că un poem al lui Baudelaire, Metamorfozele vampirului, e construit pe aceeași schemă. Însă, acolo unde poetul francez își strigă ciuda și gustul pentru macabru, povestitorii români ne fac cu ochiul, cu veselie ludică și senină. Foarte probabil, cu prea știuta Punguță cu doi bani Creangă își exersa mîna pentru istoriile corozive voalate, oprindu-se totuși la jumătatea drumului, poate și fiindcă în 1876, cînd se
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
se oprește. Dacă a fost lungă vreme considerat un scriitor „popular”, eroarea de apreciere se datorează caracterului profund rural al operei sale. Este neîndoielnic că cititorul necultivat n-ar face nici o diferență între el și, să zicem, un Petre Dulfu - povestitor astăzi complet uitat -, și, poate, i l-ar prefera pe al doilea. Căci textul lui Creangă trebuie degustat domol și îndelung, cu papile exersate, ca vinul de mare clasă, care a condensat în aroma lui toate esențele pămîntului și ale
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
se intitulează recitalul de pian pe care Andreea Csibi și Andreea Groszmuk îl vor susține duminică, 19 decembrie, de la ora 12, la Biserica Greco-Catolică din Piața Vârful cu Dor. Același recital, dar și cu actrița Mirela Puiu în postură de povestitor, va fi prezentat în 21 decembrie, de la ora 17, în sala Colegiului „I. Vidu“, iar taxa de acces va consta în... jucării sau rechizite dăruite pentru copiii sărăcuți. ( S. P.) Caritate În cadrul Balului Clubului Rotary din Lugoj de vineri, 10
Agenda2004-51-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283190_a_284519]
-
spectacol, alături de patru elevi de la Colegiul I. Vidu. Ne-am construit spectacolul pornind de la basme populare românești și am ales muzică de Mozart, Rossini, Glinka, Vivaldi“, au precizat, în conferința de presă dedicată evenimentului, coregrafii Rodica Murgu și Ilie Filip. Povestitor va fi actorul Eugen Moțățeanu, scenografia îi aparține Getei Medinski, iar costumele sunt realizate de Casa de Modă „Conception“. Arii celebre l Din opere Foarte iubite de publicul din întreaga lume, concertele de arii celebre din opere au un farmec
Agenda2004-24-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282522_a_283851]
-
unirea provinciei dintre Prut și Nistru cu România. Nu voi subscrie opinia prea categorică a editorului Ioan Lăcustă că Gh. Gh. M., în însemnările sale, se relevă "un memorialist înzestrat cu harul narativ", că în fragmentele autobiografice ar fi un povestitor "în buna tradiție a unor N. Gane, Radu Rosetti, C. Hogaș sau chiar M. Sadoveanu. Să observăm că autorul relatează în genere fapte brute, ca știrile de ziar, despre multe ședințe de guvern și de la Palatul regal și talentul lui
Un jurnal politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12305_a_13630]
-
limpezi cu vorbă bună. Ceea ce nu-l face, nicidecum, un căutător de compromis. Doar un pescuitor al justei măsuri în probleme cu date în minus. Un as al soluțiilor elegante, și pertinente, în situații care inflamează pe toată lumea. Și un povestitor mucalit, care știe să aleagă o pagină frumoasă din realități nu așa de pitorești. De asta, punctul forte al volumului, și aș risca să zic, a tot ceea ce scrie Gabriel Dimisianu, sunt evocările. Nu doar prin calitatea de document, de
Plăcere și datorie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2833_a_4158]