837 matches
-
cel ce pune în drept egalitatea naturală dintre oameni. Acest glas divin dictează fiecărui cetățean preceptele interesului public și-l învață să se poarte după propria judecată și să nu se întoarcă împotriva lui însuși".221 Odată cu Kant începe era pozitivismului legalist, iar legea pozitivă nu mai are nicio legătură cu ideea de justiție, legalitate, experiență. "Juristul caută legile ... nu în rațiune, ci în codul oficial promulgat, sancționat de autoritatea supremă. Nu i se poate cere să dovedească adevărul și îndreptățirea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
culturii 42. Amoralitatea este "punctul "0" al moralității, iar amoral este, prin excelență, copilul în fază preeducațională"43. Ea definește necunoașterea normelor morale, faza critică de cristalizare a convingerilor. În cazul adulților, este amoral individul care stă pe poziția indiferenței. Pozitivismul este o concepție filosofică cu reale implicații amorale, el cercetând faptele pure, fără niciun fel de semnificație valorică 44. Amoralul parazitează pe sistemul moral, pentru că nu poate exista societate fără reguli morale și el nu poate trăi în afara societății. El
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
apartenenței la sistemul de drept a normelor valide din punct de vedere juridic, dar care contrazic principiile moralei, au dat naștere la două concepte rivale, conceptul mai larg incluzându-l pe cel mai îngust. Potrivit conceptul mai larg, susținut de pozitivismul juridic, în drept sunt incluse toate normelor valide, chiar dacă unele din ele încalcă principiile moralei, iar conceptul mai îngust, corespunzător dreptului natural, elimină din drept normele care încalcă morala, chiar dacă acestea întrunesc toate celelalte caracteristici ale dreptului. Și între normele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
scepticismul moral, 37 sentimentalism, 14, 140 sistem juridic, 11, 56, 57, 115, 126, 128, 133, 235 sistem normativ: al dreptului, 126; al moralei, 111 sociabilitate, 39, 43, 44, 45 stare naturală, 41, 45, 89 T teoria imperativistă a dreptului v pozitivism juridic, 50 teoria valorii, 23 teorii aboliționiste, 192 teorii consencințialiste, 23 teorii neteleologice, 23 teorii nonconsecințialiste, 23 teorii teleologice, 23 U utilitarism: hedonist, 26; preferențial, 26; și context public, aplicabilitate, 26; și justificarea pedepsei, 192 utilitate, 25, 26, 27, 79
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
formativus, îl constituie faptul că singura religie revelată este creștinismul, forma sa cea mai pură constituind-o ortodoxia. În această lumină, vremurile moderne sunt „descumpănite” sau pradă haosului, întrucât de aproape două secole „titanii ateismului”, printre care se numără partizanii pozitivismului, ai darwinismului și marxismului, au provocat o „descreștinare” a păturii culte europene. Alegoria unei lupte „între Apollo și Iisus”, dintr-un splendid eseu din 1927, era precedată de câteva luări de poziție mai explicite. Încă din 1920 C. se despărțea
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
nu i-a apărut decât una, în 1868, intitulată Viața (semnată B.C.). Versurile sale aparțin liricii meditative, simbolul fiind elementul lor convenabil. C. este cel dintâi gânditor român care încearcă să construiască un sistem filosofic propriu. Influențat de empirismul englez, pozitivismul francez și materialismul german, el atacă chestiunile fundamentale ale epistemologiei, punând la baza cunoașterii experiența. În concepția sa, materia se metamorfozează neîncetat, luând forme niciodată identice unele cu altele. Întreaga existență se supune „mișcării ondulatorii”, care apare astfel ca o
CONTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286390_a_287719]
-
care creează în propria lor epocă o „impresionabilitate comună”, superioară celei a contemporanilor și prevestind epoca următoare. Astfel, opera lor anticipă gustul, după cum geniul științific anticipă adevărul. Dar gustul nu este absolut, ci relativ, deoarece derivă din instinctul de conservare. Pozitivismul și materialismul din sistemul filosofic al lui C. își spun cuvântul, atribuind gustul unei sensibilități nervoase influențate de mediu și de ereditate și controlată de acestea. Adevărul artistic este și el relativ, dar pe câtă vreme în opera de artă frumosul trebuie
CONTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286390_a_287719]
-
din epocă, rămâne ca o particularitate deschiderea față de încercările de metafizică materialistă, ca acelea ale lui V. Conta, sau interesul arătat doctrinei schopenhaueriene, mai ales prin intermediul lui T. Maiorescu. În linii generale, articolele de filosofie din C.l. stau sub semnul pozitivismului și al evoluționismului. Concepții înrudite vădesc studiile de istorie, în special cele ale lui G. Panu și A. D. Xenopol. Revista a găzduit unele cercetări fundamentale pentru istoria României, cum ar fi acelea ale lui A. D. Xenopol, I. Bogdan și D.
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
zicem, ale lui Turgheniev, Dostoievski sau Tolstoi. Nu s-ar spune că Dostoievski nu era conștient de acest lucru. Deși l-a îndrăgit pe Belinski pentru unele intuiții legate mai ales de Gogol, nu l-a cruțat pentru excesul de „pozitivism“. Cît privește fantoma revoluției care bîntuia prin Europa, Dostoievski nu se îndoiește că sursa ei este pierderea lui Hristos, care are și o consecință estetică. Într-o scrisoare din 1871, această idee apare clar exprimată: „Incendierea Parisului este o mostruozitate
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de fericirea lumii și de Franța». Însă lor (și multora) această turbare nu li se pare o monstruozitate, ci, dimpotrivă, o frumusețe. Așadar, în sînul noii omeniri, ideea estetică a devenit tulbure (s.n. - E.I.). Temelia morală a societății (luată din pozitivism) nu numai că nu dă rezultate, dar nici nu se poate defini, se încurcă în dorințe și idealuri“2. De aici rezultă că, dacă a fost pervertită, frumusețea, din instrument al salvării, devenit obiect al salvării, pentru că, la origine, această
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
neabătută către ea“2. Aceasta este una dintre „tezele“ lui Dostoievski, poate cea mai importantă, căreia tot el i-a opus o mulțime de antiteze, dintre care, neîndoielnic, un loc important îl ocupă Însemnările din subterană (1864). În privința polemicii cu „pozitivismul ateu“, această scriere, după părerea lui Rozanov, este „prima piatră unghiulară din activitatea literară a lui Dostoievski și ideile expuse aici formează întîia linie fundamentală a concepției despre lume a autorului“3. Aceeași părere, dar nuanțată altfel, o are și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
întreagă literatură asupra capitalului uman. Însă, erau necesare evidențe empirice pentru ca ideea privind conexiunea puternică între capitalul uman și creșterea economică să dobândească credibilitate publică. „Ceea ce nu poate fi cuantificat, nu există în analiza economică”, spunea cândva, unul dintre adepții pozitivismului. Modelele de creștere „endogenă” au inclus între variabilele funcției agregate de producție, direct sau indirect, capitalul uman. Dar rezolvând problema „rezidualului” din modelul Solow, nu au produs automat și evidența necesară argumentării practice. Oricum, faptul că investițiile în capital uman
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
suplini lipsa informațiilor și a experienței în acest domeniu. Totodată, negociatorii se pot confrunta pe timpul desfășurării negocierilor cu o situație deosebită, pe care trebuie să o controleze și să o anihileze. Aceasta constă în dezvoltarea unei atitudini caracterizată de un pozitivism manifestat de unii ostatici față de răpitorii lor (sindromul Stochholm). Primul caz cunoscut este cel al unei călugărițe răpite în munții Macedoniei de către membrii unei organizații revoluționare ma-cedoniene care, după eliberare, devine purtătoarea de cuvânt a cauzei acesteia. De-a lungul
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
înalte și cari o profanează. Corul e batjocurit în maiestatea frumuseței prin trăsături de senzualitate și de libertinaj, cari nu lipsesc în mai niciunul din tablourile contimporane. Cât despre filozofie, pesimismul e la modă: Schopenhauer e Dumnezeu, Hartmann profetul său. Pozitivismul lui Auguste Comte nu face nici un progres; filozofii francezi nu mai studiază decât psihofiziologie, filozofia engleză nu mai merită numele de metafizică și se ocupă de chestii practice de ordine secundară, nu de soluțiunea unor probleme universale. Numai Germania are
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care i-au ținut în cîrcă cincizeci de ani. Într-adevăr? Dar cîte budinci delicioase nu mucegăiesc în așteptarea clienților! Templul Umanității de pe strada Payenne, din Paris, este astăzi abandonat, și Biserica pozitivistă e mai degrabă pustie. Înseamnă oare că pozitivismul este o colecție de fleacuri? Nimic mai util demersului mediologic decît descoperirea unei formidabile "nedreptăți" în aventurile paralele ale celor două doctrine de vîrstă și profil comparabile. O NEDREPTATE EDIFICATOARE: AUGUSTE COMTE Personal, nu-mi pot reveni. Faptul mă scandalizează
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Rămîne să explicăm acest contrast. Steagul roșu ne-a bîntuit planeta timp de un secol. Marx nu s-a sinchisit niciodată de steaguri, insigne sau embleme fleacuri, obișnuia să spună. A. Comte a dorit, cu bună știință, ca emblemă pentru pozitivism, un steag verde (culoarea viitorului, spunea), pe care nu l-am văzut fluturînd nicăieri în Europa. Lui Marx nu prea i-a păsat de organismul în devenire creat de Comte, dar n-a putut înțelege nimic din propriul său mit
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nicăieri în Europa. Lui Marx nu prea i-a păsat de organismul în devenire creat de Comte, dar n-a putut înțelege nimic din propriul său mit în ascensiune, pe care Comte, în schimb, l-ar fi explicat foarte bine. Pozitivismul, care se credea deja a fi fundamentat (cînd Comte încă trăia) ca religie a viitorului, a rămas de fapt "străin de mișcarea socială a secolului". Marxismul a reușit să se integreze în peisajul social al secolului XX dar s-a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
37 Ecou la avertismentele lui Auguste Comte: "Cu cît filosofii devin mai complecși și mai particulari, cu atît este mai dificil să faci diferența între metodă și doctrină" (Curs de filosofie pozitivă, lecția 48). La fel, Jean-Paul Enthoven precizează cu privire la pozitivism: "Lupta pentru metodă e deja lupta pentru doctrină, pentru ideologie mai exact și pentru puterea pe care o promite și o legitimează". De la Auguste la Augustin, de la pozitivist la legitimist, filiația pare fără fisuri. Ideea că "interiorul se reglează prin
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
biroului fără hîrtie, tipografiei fără plumb, băncii fără bancnote, geografiei fără hărți, muzicii fără solfegiu. Pe scurt, dematerializarea generalizată ca triumf al spiritului asupra lucrurilor. Aceasta este versiunea vizionară: prin mașinile sale, omul încetează a se alinia lumii. Triumf al pozitivismului, triumf al idealismului. Cele două se argumentează și se comunică. Descrierea Noii Ordini va însemna descrierea oscilării între uluire și precauție. Între rezultatele teledetecției spațiale (ca superpoziționare a imaginilor pancromatice multitemporale, care restituie concretul unui teren în evoluție pe o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Below, spre individualism. Gânditorul german dă o importanță deosebită Romanticii germane. Prin Romantică, arată Herseni, von Below înțelege mișcarea spirituală îndreptată pe la mijlocul secolului al XVIII-lea și în tot decursul secolului al XIX-lea împotriva Iiluminismului și, mai general, împotriva pozitivismului, naturalismului și materialismului. Romantica ar fi prima mișcare spirituală care definește exact comunitatea și dezleagă problema raporturilor dintre individ și societate, fără a mai înțelege prin aceasta doar statul și Biserica. Individul și comunitatea sunt priviți ca având aceeași valoare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Brown (1968) prin studiul referitor la câștigurile contabilității Și veniturile pieței. Începând cu 1980, programul pozitivist de cercetare în contabilitate, bazat pe teoria economică pozitivă (Watts, Zimmerman, 1986) domină cercetarea contabilă din SUA (Brown, 1996; Lee, 1995; Mouck, 1995). Influența pozitivismului în contabilitate, pe care Chua (1996) îl numește empirism a cuprins întreaga Americă de Nord Și a devenit un model global de cercetare contabilă. Statutul Științific al contabilității este asigurat de existența teoriei. Căutând în Dicționarul Explicativ al Limbii Române
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
a acestora Și pe baza datelor observate, explică faptele Și evenimentele Și asigură identificarea comportamentelor previzibile. Validarea rezultatelor unui demers Științific, concretizate în teorii, principii, norme, nu mai ține de acceptarea comunităților Științifice, ci de observarea empirică. Plecând de la critica pozitivismului, care este acuzat că postulează convingerea că faptele sunt baza cunoașterii, s-a conturat Și dezvoltat ideea că în social sunt nenumărate fenomenele care implică omul, acestea fiind câteodată insesizabile. Astfel, este propusă cercetarea contabilă constructivă, care presupune participarea efectivă
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
socială și normalitate eugenică 199 Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României 201 Infractorii ca „plăgi sociale” 204 Capitolul 5 - Educația și caracteristicile Înnăscute 211 Educația ca instrument eugenic: un mendelism aproape imposibil 215 Reforma educației În dezbaterile perioadei: pozitivism teoretic vs. naționalism empiric 218 Pași către formularea unei perspective eugeniste asupra reformei educației 220 Criterii eugenice de selecție: inteligență vs. etnie, clasă și identitate de gen 221 Metode de selecție 225 Programe de reformă și Marea Criză 228 Astra
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
socială și normalitate eugenică 199 Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României 201 Infractorii ca „plăgi sociale” 204 Capitolul 5 - Educația și caracteristicile Înnăscute 211 Educația ca instrument eugenic: un mendelism aproape imposibil 215 Reforma educației În dezbaterile perioadei: pozitivism teoretic vs. naționalism empiric 218 Pași către formularea unei perspective eugeniste asupra reformei educației 220 Criterii eugenice de selecție: inteligență vs. etnie, clasă și identitate de gen 221 Metode de selecție 225 Programe de reformă și Marea Criză 228 Astra
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
măsurilor specifice care trebuiau implementate În reforma educației, de la cursuri pentru tinerele mame până la școli de comerț vocaționale și de la lecturarea și rescrierea manualelor pentru clasele primare până la crearea unor organizații noi dedicate educației fizice. Reforma educației În dezbaterile perioadei: pozitivism teoretic vs. naționalism empirictc "Reforma educației În dezbaterile perioadei \: pozitivism teoretic vs. naționalism empiric" Am argumentat anterior că eugeniștii susțineau eficiența educației ca instrument de realizare a selecției și progresului eugenic, În același timp În care se distanțau de perspectiva
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]