1,132 matches
-
mamii”! Nu se poate limita explicarea fenomenalului talent artistic și lumina umană a tragicului artist Toše Proeski la reprezentarea pasivă printr-o frază cu subiect de portret. Despre acest artist al Balcaniului și tânăr cu principii atât de mature și pozitiviste în comunitate și în lume se poate scrie un roman, o odisee și n-ar fi destul! Dincolo de faptele sale umanitare care s-ar putea interfera într-o istorie a faptelor caritabile mondiale dacă ar exista așa ceva, Toše Proeski a
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
în viata cetății nu trebuie percepută în sens absolut ci nuanțat în direcția autorității inițiale asupra membrilor ei care constituiau în același timp și societatea. În contemporaneitate însă, consecutiv modificărilor apărute în conștiința maselor odată cu revoluția franceză, cu dezvoltarea filozofiei pozitiviste, cu dezvoltarea științei, se constată un hiatus între Biserică și societate. Marele vis al Bizanțului a fost acela de a crea o societate creștină universală, administrată de Împărat și călăuzită spiritual de Biserică, ceea ce însemna o îmbinare între universalismul roman
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
ca I.A. Pop, I. Bolovan sau I. Drăgan, nu se întrezărește apariția unor tineri istorici care să depășească limitările caieristice sau bursiere, adică tezismul istoriografic pentru a oferi o producție istoriografică autentică bazată pe adevăr, cercetare și îndelungata tradiție pozitivistă și de tipul analelor privind scrisul nostru istoric. Cu cărți de istorie deterministă, contrafactuală și ucronie nu se poate naște o nouă generație de istorici români. Istoricii noi ar trebui să aibă ambiția vizionară a noii direcții a școlii istoriografice
SCRISUL ISTORIC SPRE CANON, IDEOLOGIE ȘI TEZISM.ISTORICUL ROMÂN ÎNTRE CONȘTIINȚĂ, UCRONIE ȘI ISTORIE CONTRAFACTUALĂ.STUDIU DR DR.IONUȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372497_a_373826]
-
în spirale “.( Înfricoșata Iubire sau Statuile Iubirii-Desprindere). Poeziile îți creează impresia de tablouri policrome și ontologice sugerând un mod al imaginației: voind să fie realist în observație, poetul e un fantezist în reprezentare. Precizia, minuția hiperrealistă cu aparență de descriere pozitivistă împing detaliile spre incertitudine, spre explozia convulsivă. Imaginea finală fiind de misterium. Observația și descrierea voit selectivă sunt forme de recuperare sunt forme de recuperare a omogenității prin cumul, prin aglutinare fabuloasă. La marian barbu viziunea e stilul. Semnele acestei
MARIAN BARBU ÎNTRE VIZIUNEA EXISTENŢEI ŞI A LITERATURII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346426_a_347755]
-
auzului după ce văzul, gustul, mirosul, curarizarea își părăsesc, primele, ființa gazdă). Finalitatea acestui joc cu tema morții după care se lasă condus poetul nu este aceea de a epata un cititor emo, nici de a trezi suavitatea filosofică a raționaliștilor pozitiviști; intenția autorului este, dimpotrivă, aceea de a se salva pe sine, cu sinceritate, din mrejele unei obsesii care îl învăluie cu tandrețe, alegerea între a fi efemer sau a nu fi viu: „ne-am șters frunțile/ am mers mai departe
UN IMAGINAR ARTISTIC ORIGINAL SEMNAT DE ION CARAGEA de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345028_a_346357]
-
baza eseului, este femeia, mai exact eternul femenine.”(Voichița Pălăceanu-Vereș), este În spatele icoanei de Vasile Dorin Ghilencea,Editura Napoca Star,2008,cu o Prefață de ing, dr.Stelian Bajureanu și o Postfață(Despre iubire,spre crepuscul de Voichița Pălăcean-Vereș). Perspectiva pozitivistă privind eternal femenin exprimat prin cele patru perechi de personaje ale cărții Isis, Osiris, Ego și Ergona, sunt de fapt, pretexte pentru a plonja în bogația mitologiei universale și al tezaurului cultural.Dialogul închipuit între Ego și Ergona, universalii El
VASILE DORIN GHILENCEA ÎN SPATELE ICOANEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375128_a_376457]
-
istorice și social-politice din spațiile de românitate amintite, având avantajul cunoașterii lor acasă. Consecvent și meticulos, și-a impus un program de cercetare strict, de unde și uimitoarea ritmicitate în editare. Discursul său critic, remarcabil prin modernitate, aduce ca noutate perspectiva pozitivistă a abordării/ clarificării unor problematici spinoase, o viziune unitară asupra fenomenului literar, pertinența analizelor, a opiniilor critice răspicat formulate și argumentate temeinic (și prin apelul la păreri cosacrate în domeniu), echilibrul și maturitatea, limpeditatea judecăților de valoare, limbajul artistic presărat
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
ordine a țării după modelul Europei: coduri pentru a introduce o asimilare a Legii, ceea ce este un fel de a iniția conștiința cetățeniei, căci Lege înseamnă anularea privilegiilor; școli și universități sîntem la începutul anilor 1860, marcați de crezul raționalității pozitiviste; o armată care să elibereze națiunea de riscurile unei distrugeri de către puteri externe; în sfîrșit, mici proprietari care să fie baza socială a puterii, clasă în ascensiune împotriva boierilor, grup de producători muncind pentru export, pătura sănătoasă a națiunii. Voluntarismul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
socialist-marxist, iar ruptura se consumă în timp ce socialiștii își formează propriul partid în 1893. Divergența privește referințele marxiste ortodoxe ale lui Dobrogeanu-Gherea. Stere, din propriile sale reflecții teoretice inspirate de revizionismul tezelor lui Bernstein opuse lui Engels, nutrite de o cultură pozitivistă și neokantiană, înțelege să salveze statul, națiunea și mica proprietate. Așadar, doi poli sînt esențiali în proiectul său: perenitatea și dezvoltarea micii proprietăți ca factori de progres și rezistența statului național ca garant al solidarității sociale și mediator între interesele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1964. După eliberare, Noica lucrează la Centrul de Studii Logice din București, de unde se retrage în 1974 în apropiere de Sibiu, la Păltiniș, la mai bine de o mie de metri altitudine. Noica este purtătorul de cuvînt al condamnării modernității pozitiviste și tehnocratice. Retragerea și marginalizarea sa fac din el simbolul revoltei, polul unei rupturi aristocratice cu activismul cultural al administratorilor culturii din epoca Ceaușescu. Noica întruchipează un stil, o metodă de interogație, propunînd un crez cultural refondat: discipolii săi filosofi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Mișcarea" ce e? Mișcare cătră ce și la ce? De ce mișcarea, năzuința mea proprie la cercetare? La ce știința? Pentru ce toate acestea?... În fine întrebarea care le rezumă pe toate celelalte: pentru ce acest pentru ce al omului? Filozofia pozitivistă, care și-a luat naștere în veacul nostru odată cu avântul științelor exacte și al cării fundator a fost Auguste Comte, îndeamnă spiritul omenesc la resignare. Această filozofie conchide astfel că toate speculațiunile teologice și metafizice întemeiîndu-se pe un oarecare răspuns
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că ele i se vor accentua hotărâtor la prezentarea proiectului de lege a instrucțiunii. Pretutindeni nu se vorbește decât de Scrisoarea unui ministru. Unii râd, alții sânt indignați; fataliștii spun că aceasta nu mai este "teoria ondulațiunii", ci practica poticnirii; pozitiviștii studiază lucrul d-aproape și descopăr la fiecare din edițiile Scrisorii ciudățenii nouă; optimiștii aplaudă farsa, pesimiștii șuieră victima ei principală - în sfârșit un adevărat scandal... Cine până acuma nu se asoțiază la senzația generală sânt foile oficioase și ordinile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Nici din răchită cerc de bute, nici... om de frunte! " Și, de vreme ce proverbul a ajuns până la noi, se vede că bătrânii [î]l întemeiau pe rațiune și pe fapte. Ar fi fost curios să vedem demonstrată această teorie pe rațiuni pozitiviste de către d. Conta, în cartea sa despre fatalism. Sânt mistere în organismul fizic, sânt mistere în legile morale pe cari, poate, numai școala fatalistă le-ar putea legitima și ne-ar putea spune de ce lângă mândrul stejar crește păcătoasa răchită
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rele, încît nici o amăgire nu poate fi, dacă se știe ce-am făcut, am dori să se știe tot atât de bine ceea ce n-am făcut, și acest merit negativ îl pretindem cu atât mai mult pentru noi cu cât, conform teoriei pozitivistului Buckle, meritul unui guvern consistă în mare parte în ceea ce el nu face. Din multele ce nu le-am făcut cităm câteva numai. De pildă nu noi am dat concesia Stroussberg, nu noi am aplicat-o fără votul Senatului și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cînd judecăm orice producție a spiritului. Or, pentru a putea trasa respectiva diferență nu ne mai este suficient simplul apel la text pentru că textul nu este niciodată orfan! , ci trebuie să ne ducem spre autor. Desigur, nu pur și simplu pozitivist, biografic și cumva contabilicește, ci încercînd să-i surprindem acestuia tipul de activitate mentală, forma mentis dacă nu sună cumva prea pretențios, în cazul unui text nu de excesivă subtilitate, cum nu are cum să nu fie cel al unei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ESTOMPAT, NARATOR EXPUS, NARATOR NEDRAMATIZAT. narator estompat [covert narrator]. Un NARATOR voalat; un narator NEDRAMATIZAT și NONINTRUZIV; un narator care prezintă situații și evenimente cu un aport minim de mediere naratorială (Comorile din Poynton). Naratorii estompați sînt tipici pentru istoriografia pozitivistă. ¶Chatman 1978. Vezi și NARATOR ABSENT, NARATOR DRAMATIZAT, NARATOR EXPUS. narator exemplar [well-spoken narrator]. Un narator al cărui mod de exprimare este unul standard (sau chiar elegant) și care funcționează ca un model în raport cu care se situează modurile de exprimare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cronologică [chronological order]. Aranjamentul de situații și evenimente în ordinea apariției. "Harry s-a spălat, apoi s-a culcat" respectă ordinea cronologică, în timp ce "Harry s-a culcat după ce a lucrat" nu o respectă. Ordinea cronologică este sensibil favorizată de istoriografia pozitivistă. ¶Prince 1973. Vezi și FABULĂ, ORDINE, POVESTIRE. orientare [orientation]. În terminologia lui Labov, partea din NARAȚIUNE care identifică situația spațio-temporală (inițială) în care au avut loc evenimentele povestite. Dacă se consideră că o narațiune constituie o serie de răspunsuri la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
studiază și evenimente numai în măsura în care ele servesc descifrării procesului istoric”, cum însuși afirma în cadrul unei anchete istoriografice realizată cu peste trei decenii în urmă, Leonid Boicu nu s-a rătăcit în hățișurile ispititoare și, desigur, mult mai lesnicioase, ale factologiei pozitiviste, ci a năzuit, militat și propovăduit mereu extensia orizontului cognitiv, semnalarea interdependențelor și evidențierea nu atât a „adevărului faptelor” (în inspirata expresie a lui N. Iorga), ci a „adevărului din fapte”. Astfel se și explică ușurința cu care analistul proceselor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care implică pentru ambele părți mai multe avantaje decât dezavantaje. Legile care impun astfel de obligații sunt bune, iar cele care creează obligații inutile sau mai mult împovărătoare decât utile sunt rele113. Gânditorul francez Auguste Comte (1798-1857), considerat întemeietorul doctrinei pozitiviste, a exercitat o influență majoră asupra filosofiei dreptului pentru mai bine de un secol. El propune înlăturarea din știință a tot ce este speculație nesigură a rațiunii și întemeierea acesteia pe observarea faptelor concrete. În dezvoltarea teoriei sale, Auguste Comte
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
suntem îndreptățiți să insistăm că o analiză a conceptului de lege, fie recunoaște și explică atitudinile noastre, fie arată de ce sunt greșite 127. Doctrina pură a dreptului elaborată de Hans Kelsen (1881-1973) este considerată chiar de autorul ei o teorie pozitivistă, deși unii interpreți sugerează că nu ar aparține acestui curent. "Doctrina pură a dreptului", afirmă Kelsen, "este o doctrină a dreptului pozitiv, a dreptului pozitiv în general, nu a unei ordini de drept anume. Ca teorie [...] încearcă să răspundă la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sancțiuni. Nu toate normele de comportament sunt juridice, în afara dreptului rămânând morala pozitivă. Austin exclude din sfera dreptului pozitiv și cutumele sau normele dreptului internațional public, deoarece în cazul acestora nu poate fi identificată nicio autoritate emitentă 176. În concepția pozitivistă, dreptul este izolat artificial de realitatea înconjurătoare, el este o construcție în sine, identificându-se doar cu statul. Astfel, Hans Kelsen consideră că, din moment ce regula de drept a fost elaborată de stat, ea are caracter de obligativitate, iar analiza corespondenței
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
statului, care leagă drepturile de datorii, pentru a asigura reciprocitatea lor. Mergând pe firul acestui raționament, legile injuste devin imposibile, deoarece legile sunt făcute de popor, pentru popor și nimeni nu poate fi nedrept cu sine însuși 200. Germenii concepției pozitiviste, care pledează pentru includerea în sfera dreptului a legilor injuste, pot fi găsiți în teoria lui Bentham relativă la datoria cetățeanului de a se supune legii. Filosoful englez admitea faptul că o lege poate fi rea, caz în care obligativitatea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este o normă care stabilește un anumit comportament uman ca fiind obligatoriu. Kelsen soluționează această dispută afirmând că, de fapt, problema raportului dintre drept și morală nu este una de conținut, ci de formă 212. Dincolo de argumentele pe care atât pozitiviștii, cât și oponenții lor au încercat să le aducă în sprijinul propriilor doctrine, trebuie admis faptul că există anumite norme de conduită pe care trebuie să se bazeze orice ordine socială pentru a fi viabilă. Aceste norme constituie un element
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Totuși, această operă le apare unor interpreți ca fiind prea apropiată de modelul științei, iar autorul ei prea puțin interesat de a o prezenta într-o formă sistemică (sau cel puțin unitară). Dar ne este îngăduit ca un stil filosofic "pozitivist" (într-un sens foarte larg, de apropiere a sa de modalitatea argumentativă științifică) sau libertatea ordinii de prezentare a interogațiilor, în genere, a temelor, să fie considerate neproductive filosofic, în sensul că ele resping un principiu de construcție care ar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
științe speciale în parte"20. Teoria filosofică apare, astfel, ca o generalizare a faptelor științifice. Totuși, teoria sa asupra personalității nu este o simplă generalizare a faptelor oferite de psihologie și de alte științe, căci ea depășește și limitarea metodologică "pozitivistă" și experiența științifică propriu-zisă, legată de experiment și de verificare a ideilor prin teste empirice. Originalitatea proiectului personalist energetic, desfășurarea lui într-o reconstrucție filosofică având un principiu propriu de punere în ordine a discursului, poate primi probe; desigur, prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]