264 matches
-
pe noapte m-a trezit pocnetul creionului cu care subliniam pasaje din Human Resources & Public Relations Compendium, când, amețit de atâtea cunoștințe, capul mi se învârtea și-mi cădea în piept. Doar zgomotul creionului mă salva, așa cum îl salvau pe Prâslea țepușele. Poate că omul îmbătrânește, ceea ce înseamnă că locul îi devine vacant, dacă știi să te orientezi și să profiți de ocazie. Nu, mai mult ca sigur că superiorii nu încurajează un astfel de comportament. Nici un superior nu ar pleca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
la sursă, dar îi citește la fel de atent și pe corifeii postmodernității filozofice.” Teodor Baconsky, Dilema Veche * „...puternic, ascuțit și - e de sperat - cu bătaie lungă în uriașa masă inerțială a mentalităților, atitudinilor și instituțiilor noastre...” Dan C. Mihăilescu, Ziarul financiar * „Prâslea teologilor români propune o cultură a ideilor, hrănită din tradiția creștină a primelor secole și construită pentru a răspunde nedumeririlor pe care ni le trezește viața de fiecare zi, cu dezamăgirile și sfidările ei.” Vlad Alexandrescu, Observator cultural * „Expresionismul studiat
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Isărescu). Adevăratul exemplu masculin din ele, tipul de erou strălucitor și viteaz, pe care ar trebui să-l ia ca etalon orice puștan în creștere și educare în școlile răsmodernizate de pedelistul Funeriu, nu e Făt Frumos, Harap Alb, sau Prâslea cel voinic. Modelul lor este depășit complet în ziua de azi. In zilele noastre, e clar, modelul de urmat, este zmeul. Și în principal, femeile știu mai bine asta. Orice gagică, chiar analfabetă, sau cu două facultăți la bază, dar
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
apoi mogulilor și acum emisiunii țigănosului cela de Turcescu de la B1TV. După ce a golit cum se cuvine, tot vinul din butoi, cu tot cu drojdia aferentă, Băsescu a hotărât că trebuie, hâc, să-i plătească hâc, regelui consumația. Și a plecat precum Prâslea cel voinic pe mările lumii, și dă-i și caută, însă a fost un timp priponit de chestii de serviciu, tocmai pe la Anvers. Regele Mihai, rămas fără un dram de regat, conștient că lumea îl va blestema pentru că așa le
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
apoi mogulilor și acum emisiunii țigănosului cela de Turcărescu de la B1TV. După ce a golit cum se cuvine, tot vinul din butoi, cu tot cu drojdia aferentă, Băsescu a hotărât că trebuie, hâc, să-i plătească hâc, regelui consumația. Și a plecat precum Prâslea cel voinic pe mările lumii, și dăi și caută, însă a fost un timp priponit de chestii de serviciu tocmai pe la Anvers. Regele Mihai rămas fără țară, conștient că lumea îl va blestema pentru că așa le va sugera Iliescu, și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pâlpâia gata, gata să-și dea duhul. În încăperea joasă, neîncăpătoare, toate cele opt persoane care alcătuiau familia se adunaseră la căldură și, așteptând să-și potolească foamea, mai schimbau o vorbă și plănuiau treburile pentru a doua zi. Mie, prâslea al familiei, timpul dintre întoarcerea de la școală și înserare nu-mi ajunsese pentru tras cu sania și pentru joacă, iar lecțiile rămăseseră nefăcute. Eram în clasa I și aveam de transcris un text dintr-o lecție al cărei titlu nu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
necunoscut; nedrept; negativ; nemurire; nimeni; nobil; noroc; oaste; om bun; un om bun; om salvator; onest; onoare; pact; parvenit; pastel; pelerină; perfect; performanță; peron; persoană deosebită; personaj din basme; personalitate; Peter Pan; poet; povesti; povești; pozitiv; premiat; priceput; prieten; primul; Prîslea; prost; protagonist; puteri; rar; răufăcător; recunoaștere; recunoștință; nu renunț; roman; România; salva; a salva; sclav; semnificație; soră; soțul; speranță; spirit; stea; succes; super putere; supranatural; suprem; susținător; șef; șmecher; tată; tesla; tînăr; triumf; tu; țară; ucrainean; urmaș; vedetă; venerat; vestit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
golire; grajd; gustare; harnic; imensă; împlinire; împlinit; înverzită; leagăn; de legume; legumiferă; livada; lot; lumină; lună; măr; a mea; mere; meri; minune; mireasmă; mișcare; mîndrie; morcov; multitudine; muntoasă; ogor; ojă; parfumat; pasăre; pădure; pepene; pitici; plan; plăpîndă; poame; primăvară; priveliște; Prîslea; proaspăt; producte; proprietate; publică; puișori; reculegere; roditoare; Saint-Tropez; secător; sens; spurcată; strat; struguri; șezlong; teren; trandafir; tufe; țărînă; vară; vechi; veselie; vie; zarzavat; zid (1); 795/166/71/95/0 greși: iertare (43); omenește (37); eroare (34); păcat (24); omenesc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); dîrz (3); învingător (3); mașină (3); măreț (3); Mircea (3); mîndru (3); prost (3); voință (3); vrednic (3); cavaler (2); descurcăreț (2); Făt-Frumos (2); fraier (2); Harap Alb (2); lider (2); necaz (2); ostaș (2); povești (2); prieten (2); Prîslea (2); războinic (2); român (2); Ștefan (2); adevăr; admirație; ambițios; armă; armată; basm; basme; Becali; biruitor; boier; bravo; bucurie; bun; calul; căcăcios; un călăreț; chip; cinstit; cîine; cneaz; colegul; complexitate; copac; copil; croitoraș; dacă; deștept; domn; domnitori; al Dracului; drept
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
flăcău; fratele meu; fără frică; fulger; gînd; harnic; hazliu; istețime; istorie; iubit; împlinit; încăpățînat; încrezut; înțelept; lacrimi; lume; maestru; martir; maximă; mărunt; militar; Mircea cel Bătrîn; model; mort; nefricos; negrijuliu; negru; de netemut; niciodată; nimeni; obstacol; om; oștean; pericol; prinț; Prîslea cel voinic; rapid; rar; rege; repede; respect; sclav; scut și sabie; slab; Spartacus; spată; stejar; student; suflet; Suleyman; Ștefan; tărie; tata; teamă; timp; triumfător; tupeu; țară; urare; veste; victorios; victorios în luptă; voinici; voios; ziduri (1); 780/159/58/101
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
De ce, de ne-ce...Uite pentru că nu vreau eu! zise împăratul răstit. Ieși afară! ieși, că se-ntîmplă nu știu ce!"(Cititorul știe, deja: al treilea nu mai apucă nici să pună întrebarea.) " Se scoală împăratul necăjit foc și șart! o palmă lui Prîslea, de a răsunat tot palatul: Ieși afară, mucosule!" Suită în ritm caragialian. În felul acesta își trădează autorul "modelul" (anecdota preluată, povestea etc.) Ba chiar și mai explicit. Să ascultăm ce face Caragiale din intriga și finalul Imitației: "Ileana și
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
mititelul Octavian iar Șt. O. Iosif Jumătate de mire pentru a nu se uita colaborarea sa cu Dimitrie Anghel la Caleidoscopul lui A. Mirea; ca semn de mare apropiere sufletească și permisivitate, Petre Missir e Petrache, Mihail Dragomirescu Mihalache sau Prâslea, Delavrancea Frate Barbule, C. D. Gherea Costică dar și Moscalul iar ginerele acestuia, Paul Zarifopol, coane Păvălucă sau Her Doktor, în apropierea lui Horia Petra-Petrescu care susținuse o teză de doctorat chiar cu subiectul Caragiale: ilustrul meu criticant, Junele Doktor
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
izbucnirea celui de-al doilea război mondial. Am venit pe lume în sâmbăta Paștelui, printre cozonaci, cum spunea mama. Ea credea că asta îmi va aduce noroc în viață. Dar, deocamdată, sugeam laptele de la sânul mamei, eram alintat și, fiind prâslea, mie mi se dădea cea mai mare atenție. Mi-o amintesc pe mama. Ea apare în închipuirea mea ca din ceață, apoi se limpezește și-i văd chipul suav, și-i aud glasul molcum și duios. Subțirică, destul de înaltă, fața
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
aur, aur, să le luăm ochii și mințile, ca să-și schimbe poruncile. Io Constantin Voievod nu vrea să plece la Odrii. Marele spătar Mihai îl privea pe domn și nu-i venea să-și creadă ochilor. Nu mai era Constandin prâslea, cel orfan, cel ce tăcea mereu și nu lăsa să i se citească nici un gând pe seninul frunții și în zâmbetul îngăduitor. Acum, iată groaza și nerăbdarea înfierbântându-i obrajii și făcându-l furios. Eu Mihai o să plec la Adrianopol
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ținut cu o femeie cununată, doamna Ducăi Vodă cel Bătrân. Și ce dacă? Șerban a ajuns domn și a domnit zece ani! Și nu l-a dat nimeni jos, a închis ochii domn. Neica Dinu, ah, pe domnia sa și pe prâslea Iordache i-a iubit maica. Pentru ei a scris testamentul. Și? Dacă nu venea vodă feciorul Stancăi, praful se alegea de avere cu tot testamentul. Venea la domnie altul, punea mâna pe toată agoniseala, că zicea că-i a domniei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu mai avem ce să vorbim, doar că trebuie să faci către cocoană înscrisuri cum se cuvine, cum făcu și măria sa cu voi. Auzii că de câțiva ani și-a împărțit toată averea și l-a făcut până și pe prâslea mare stăpân. Capul doamnei, după câte înțeleg, nu vrea ca nici o palmă de pământ să fie pe numele domniei, că, de, domniile sunt schimbătoare și când se schimbă domnii se schimbă și stăpânii moșiilor domnești... Poruncește slugilor să scoată caii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din frâul profesorilor lui și să tragă chiulul pe lângă grăjdarii de la Mogoșoaia. Speranțe zadarnice, pentru că doamna Stanca luase cu ea renumita i pungă cu care-i învățase aritmetică pe toți copiii din neam. Așa că în caleașcă, avându-l alături pe prâslea, Stanca băga mâna adânc până la fundul pungii și scotea un galben, adică un ducat, un ughi unguresc sau un florin, îl așeza în poală, apoi scuturând punga scotea un pumn de taleri olandezi sau imperiali, piaștri turcești, zloți polonezi, creițari
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să îndeplinească totul. E drum de două ceasuri. — De ce mă ispitești, neică Mihai? Două ceasuri dus, pe urmă întorsul, și eu trebuie cu soru-mea să ajungem la vecernie la Mitropolie că mâine este praznic mare. Unde mai pui că și prâslea e cu noi. Stanca ajutată de slugile venite în grabă se coborî și ea din trăsură și se apropie salutându-și unchiul. Spătarul o măsură din cap până în picioare și, mulțumit, întrebă: — Aud că domnița Smaranda se mărită cu Grigoraș
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că a apucat și soru mea Stanca să-l vadă scriind, credea răposata că nu mai apucă în veci asemenea minune, răspunse tot șoptind Ștefan. Printre dinți se auzi mustrarea prințului Constantin: — Mai tăceți odată! Ce strică Mateiaș că e prâslea și că-i alintat? Fețele celor trei frați Brâncoveni își reluară expresia amabilă, divanul trecuse la judecarea pârilor de încălcare a proprietății. Ștefan, cu ochii spre vodă, examina atent profilele celor doi unchi Cantacuzini. Și ei își șopteau ceva. Ah
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
rupt, nici nu visează după alea șaișpe ore de muncă În care iese pe posturi și se ia de toți. Dar tot doarme. Dacă nu dormea deloc eu eram mai mulțumit, vroiam să-l văd cu scobitori sub pleoape, precum Prâslea cel Voinic. Dacă țara suferă - și să nu-mi spuneți voi mie că nu suferă țara asta terfelită și violată zilnic ba de unul, ba de altul, de s-a tras la față și s-a subțiat de n-o
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
a mai folosit și recitarea unor poezii după aceeași schemă. d) Etapa de antrenare și ușurare a asociațiilor verbale, independente ale copilului, trecerea peste vorbirea spontană și necondiționată a copilului. S-au folosit: povestirea unor fabule, povesti memorate anterior (povestea Prâslea cel voinic și merele de aur, fabula „Omul și oglinda”); conversații, păreri privind texte cunoscute; recitarea de poezii, cântărea unor melodii, treptat s-au adăugat din ce în ce mai multe semne de intonație. 12. Evoluția pe parcursul terapiei: Observând că A. are înclinații muzicale
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
antepoziție, mai puternică la demonstrativul în postpoziție datorită cumulului de determinări (articol hotărât și demonstrativ). O strategie specială de focalizare demonstrativă a unui adjectiv constă în inserția demonstrativului aferezat cel între adjectiv și substantiv. Acest procedeu arhaic (Ștefan cel Mare, Prâslea cel Voinic), considerat în regres (Avram 1986: 105; observația este, cred, corectă pentru limba scrisă) este astăzi reactivat, în limba vorbită, uneori pentru a marca individualizarea prin focalizare obligatorie (fratele cel mare - emisiunea "Big Brother"; față de fratele (mai) mare a
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
redă prin "a fi înzestrat cu..." - a avea bunătate "a fi bun"; a avea curaj/îndrăzneală "a fi curajos/îndrăzneț"; a avea putere "a fi puternic"; a avea dar/talent "a fi talentat", a avea haz, a avea noroc: (40) Prâslea întrebă ce putere are zmeul (Ispirescu). e. Complementul este o stare sufletească sau o stare organică; exprimă același lucru ca verbul corespunzător - am bucurie "mă bucur", am dor de casă "mi-e dor de casă"; se redă de cele mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
alte buruieni, dar foamea ne sfîrteca stomacurile și sufeream. Tata mai avea însă putere să glumească cu noi. Mai mătura podul și cele cîteva grăunțe adunate erau coapte pe plită, apoi împărțite cinstit de fratele meu mai mare, Mihai. Eu, Prîslea, eram cel mai lăcomior și acceptam cu plăcere cîte un grăunte, două, oferite de ceilalți din firava lor porțioară. Nu știu cum se făcea, dar tatii nu-i era foame și se arăta vesel nevoie mare cînd grămăjoara sa de grăunțe dispărea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
primele cărți alese cu grijă de tata, dar țin minte că fascinația mea de copil s-a oprit în fața unei cărți pe un format mult mai mare ce avea coperțile groase, lucioase și o grafică sugestivă. Așa am adus acasă „Prâslea cel voinic și merele de aur”, ce-mi captase atenția prin formula sa de prezentare, „Harap-Alb” și „Petre Ispirescu - Basmele românilor”. Ne erau atât de dragi, încât le-am ținut în mânuțe tot drumul până acasă, ce-i drept consumându
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]