298 matches
-
de toamnă. Respectând astfel un ritm natural, vechi de când lumea - mea. Dar l’am și agresat, prin noile plante de cultură astfel Încât, odată cu via sunt obligat să culeg și păpușoiul, plantă de pripas, „grâu turcesc“, și odată cu secerișul trebuie să prășesc același venetic păpușoi. Culmea e că asta mi-a intrat În sânge precum, În doar un secol, venetica mușcată În folclor... Asta se cheamă entropizare, omogenizare, ceva care roade vechea distincție dintre popoare sau comunități, adică diversitatea, negentropia. Revin la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e cam culcat. Orzul puțin îndreptat și cam cu tăciune. Pe Cucorăni e orzul și mai prost decât la noi. Rapița lipovenilor e bună și cam într-o săptămână de secere. Pentru popușoi de peste Sicna caut oameni spre a-i prăși în parte. Ungurii la Movitu n-au venit. Hristachi m-au rugat să-l duc până la țară, pentru că are se tragă linie la pădure în hotar cu Cătămărești, fiind părțile pădurii ajunse cu creșterea. Cred că se vor tăia copaci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
34-35.000 de vieți omenești. Bunica a primit pentru jertfa "omului" ei 5 ha de pământ. O parte era foarte bun, pământ arabil, vatră de sat, pe Dealul Obrejii. Restul fânaț, în Pârloage și pe Dealul Crucii. Când mergea la prășit, ori la secerat de grâu, pe Obrejă, când ajungea la ogor, întâi și-ntâi se-apuca de plâns și de bocit, ca după mort. Apoi, făcea o cruce mare, spre răsărit și s-apuca de lucru. O surprindeai de multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de atâta mers. Era greu drumul, tot pe jos, cu poveri în spate. Da, o fost și bine, și mai mestecat, dar le-am dus pe toate. La 81 de ani ai mei, mi-am căpălit mălaiul (am terminat de prășit porumbul) și am venit”. O reporteriță de la o cunoscută televiziune din București (fac această precizare pentru că în zonă erau prezente și o mulțime de posturi locale) pășește cu pas rar, atent, printre pături și saltelele de pe pajiște. Parcă-i o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
elibera... și-așa mai departe. Până la urmă n-am mai crezut nimic... În momentul când a venit decretul de eliberare eram la muncă la Grădina, că așa se numea lagărul respectiv, tot în Balta Brăilei, aproape de Salcia. Munceam la agricultură, prășeam porumb și floarea soarelui, și-așa mai departe... Și când am venit la colonie, aveam un băiat care era planton. Ce făcea plantonul? Făcea curățenie în dormitor, el era și frizer, ne bărbierea. Și îmi spune ăla: Știi că a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și într-o bună zi am fost trimis în altă parte. Personalități acolo am întâlnit dup-aceea, după ce-am ajuns la Salcia și-n coloniile din jur: cu nea Alecu Paleologu m-am întâlnit acolo, am lucrat împreună la prășit porumbul; cu I. D. Sârbu, pe care-l cunoșteam de la Cluj, era asistent la istoria artelor și estetica și istoria artelor, la profesorul [Liviu] Rusu, și-l cunoșteam de-acolo; cu Max Bănuș am fost muncitor pe șantier acolo, la Salcia
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
socotită sabotaj... Umilințele acestea se întâmplau mai ales datorită comandantului de la Țăndărei, care era un om foarte rău. Nu-i mai rețin numele... Acesta îi bătea mereu pe cei care nu-și făceau norma, care era de trei kilometri de prășit pe zi, și era foarte greu de realizat... Oricum, gardienii erau mereu după tine și te zoreau, dar te și atenționau să nu acoperi porumbul când prășești... Erai mereu ținut sub teroare... Pe dumneavoastră v-au bătut vreodată? Pă mine
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pe cei care nu-și făceau norma, care era de trei kilometri de prășit pe zi, și era foarte greu de realizat... Oricum, gardienii erau mereu după tine și te zoreau, dar te și atenționau să nu acoperi porumbul când prășești... Erai mereu ținut sub teroare... Pe dumneavoastră v-au bătut vreodată? Pă mine nu m-au bătut cât am stat pe „Gironde”... Dar regimul de acolo era extrem de greu... La un moment dat nu mai puteam, simțeam că înnebunesc... Eram
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de viața aici? Erau barăci acoperite cu stuf, unele chiar zidite, și eram cam aproape trei mii de deținuți în colonia asta... Era aproape de Salcia... Și am stat aci cât am stat, după aceea ne-a mutat pe la Băndoiu, la prășit de porumb, pe la Stoenești... Am stat și pe-acolo, am stat și la Salcia, da’ cel mai mult am stat la Grădina. Asta a fost locuința mea de baștină, cum s-ar zice. (râde - n.n.) Ce fel de munci vă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
stat și la Salcia, da’ cel mai mult am stat la Grădina. Asta a fost locuința mea de baștină, cum s-ar zice. (râde - n.n.) Ce fel de munci vă puneau să prestați? La Grădina ne scotea la muncă la prășit de porumb și la sfeclă. Eu fiind copil de țăran am muncit cân’ am fost copil, c-am avut pământ, și știam cum să prășăsc... Dar nenorocirea a fost c-au fost profesori universitari care nu știa’ cum arată porumbu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și prin gură... și... iertați-mi expresia, prin părțile celelante... și m-au băgat la izolare. M-a chemat a doua zi țâganu’, fieraru’ coloniei și m-a băgat la lanțuri și cu mâinile legate la spate... Altădată, eram la prășitu’ porumbului și tehnicianul de cultură ne-a spus că la cuib să nu lăsăm mai mult de doi-trei porumbi. Și așa am făcut, că erau câte cinci-șasă. Și din întâmplare vine adjunctu’ comandantului coloniei Grădina, locotenent-major de Securitate Ion Troacă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de doi-trei porumbi. Și așa am făcut, că erau câte cinci-șasă. Și din întâmplare vine adjunctu’ comandantului coloniei Grădina, locotenent-major de Securitate Ion Troacă: Care paștele mătii ești pe rându’ ăsta? Zâc: Io sunt, domne! Vă spusei, io știam să prășesc, că-s copil de țăran. De ce ai tăiat atâta porumb aici? Pă’ domne, așa ne-a spus maistru’! Domne și mi-a dat vreo patru pumni de m-a amețit. Am văzut stele verzi... cum să spune în vorbă românească
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
aduceai porumbul... Și din două în două luni, sau și din lună în lună, veneau polițaii... Mă căta, exact cum mă cătați dumneavostră, și pe câmp venea până dădea de mine... Milițianul trebuia să mă găsească:ăUnde-i bărbatu-to? La prășit. Unde, în ce loc? Acolo. El trebuia și să mă ia și să mă ducă la un capitan, și ăla mă întreba: Ce-ai mai auzit? Ce-ai mai făcut? Cu ce te ocuchi? Da’ cutărică, da’ ăsta? Ca să vadă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și mă chema’ la Poliție aiceașa și mă întrebau ce gândește cutare, ce gândește cutare... Mă puneau să scriu... dar nu am recunoscut nimic. Ce ați făcut după ce v-ați întors în sat? Păi mi-am luat de treabă... de prășit. M-am însurat, am patru copii... Ce s-a întâmplat cu familia cât timp ați fost închis? Păi veneau ăștia, primaru’ de pe aici, și le-a spus să treacă la colectiv că „vine băiatul acasă”. Tata era mai slab de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
covoare, dar vatalele nu se mai aud ca pe vremea lui Nică. Turme de oi mai vezi încă pe lângă Cetatea Măriei Sale. Populația s-a înmulțit, și primăvara, satele își împart imașul, făcând apel tot la ciomege. Ștefan Apetrei pleca la prășit spre Iași, vindea sumane și făcea cărăușie. În cimitirul de la Humulești, este o troiță sub care hodinesc Smaranda cu surorile ei. Muntenii de la Pipirig pleacă și acum să lucreze în parte. Lunea este iarmaroc mare pe malul Ozanei. Vin mașini
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
fugărit capre pe coclauri. Se răcorește cu un evantai deasupra decolteului în acest august care nu se mai sfârșește odată... «Dicetu venea tot așa, singur, la țară, în fiecare primăvară. Tăia via, săpa ca prostu’, punea legume în straturi, semăna, prășea, alții lua... Stătea cu lampă de gaz, că nici curent nu mai avea. Într-o primăvară, pisenică (sic!) se pripășise o mâță în bucătăria lui și el nu știa. Când a intrat Dicetu cu rucsacu-n cârcă, mâța i-a sărit
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
i-ar întrece cu multă ușurință. Am trăit și am făcut practică agricolă în cooperativa comunei Gherengic (apoi Pecineaga), la 12 km de Mangalia. În toată comuna în 1915/16 nu era absolut nici o mașină. Se semăna cu mâna, se prășea cu sapa, se transporta și se treiera cu vitele. Primarul comunei Ion Gh. Motoc, primul țăran socialist pe care l-am cunoscut, bun prieten cu Dr. Racovski, care avea moșie în acea comună, poseda 100 ha, pe care le cultiva
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
e luată în cultură după câțiva ani oferă un teren odihnit. Numai jumătate din fermele de aici sunt mecanizate. Restul lucrează cu caii. Prașila se face cu prășitoare necunoscută agricultorilor noștri. Ea e montată pe două roți, fie pentru a prăși un rând cu doi cai, fie pentru două rânduri cu patru cai. Fermierul conduce de pe un scaun asemănător celui de la secerătoare. Cu piciorul poate acționa asupra cuțitelor prășitoarei. Semănatul se face cu o mașină specială, condusă de-a lungul unei
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
de-a lungul unei sârme întinse de la un cap la altul al lanului. Sârma e prevăzută cu un fel de nodulețe ce trec prin cutia de semințe, declașând la fiecare noduleț căderea boabelor. Fiind semănat la distanțe egale, porumbul e prășit longitudinal și transversal. N-am văzut un singur om prășind cu sapa, în afară de câțiva negri în Missouri. Firul de sârmă care conduce prășitoarea se schimbă la capul lanului, la distanța stabilită între rânduri. Un singur om, cel ce conduce caii
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
altul al lanului. Sârma e prevăzută cu un fel de nodulețe ce trec prin cutia de semințe, declașând la fiecare noduleț căderea boabelor. Fiind semănat la distanțe egale, porumbul e prășit longitudinal și transversal. N-am văzut un singur om prășind cu sapa, în afară de câțiva negri în Missouri. Firul de sârmă care conduce prășitoarea se schimbă la capul lanului, la distanța stabilită între rânduri. Un singur om, cel ce conduce caii face această operație. Recoltatul se face cu mâna, cu o
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
General purpose tractor”, tractor cu îmbunătățire generală, grație căruia se începe prașila mecanică a porumbului. Roțile din față sunt mici. Cele din spate pot fi adaptate distanțelor dintre rânduri. E ușor, înalt, cu osia ușor curbată pentru a se putea prăși când porumbul e ajuns la o înălțime medie. E ieftin, astfel că se poate procura de către fermieri prin vânzarea a două perechi de cai. Se poate ara, semăna, prăși și transporta. În timp ce în Europa și în special în
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
E ușor, înalt, cu osia ușor curbată pentru a se putea prăși când porumbul e ajuns la o înălțime medie. E ieftin, astfel că se poate procura de către fermieri prin vânzarea a două perechi de cai. Se poate ara, semăna, prăși și transporta. În timp ce în Europa și în special în URSS se construiesc mașini grele și scumpe, aici mecanizarea a putut lua avânt grație mașinilor mai mici și mai ieftine. Prin Minnesota. Minneapolis și St. Paul Părăsim Fargo în
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
la semănatul porumbului. A nivelat terenul, l-a grăpat cu o grapă cu doi colți la 80 cm și longitudinal și transversal, și acum, la întretăierea liniilor, dă drumul boabelor printr-o pâlnie. Va putea astfel să aibă spor la prășit, pe care-l face cu o vită, eliminând total mâna de lucru. Urmează un stăvilar imens, iar apoi trecem podul în statul Wisconsin, în orașul La Crosse. Printre fermierii elvețieni din Wisconsin De numele Wisconsin mă leagă o dulce amintire
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ce o compun, ar fi avut administrația separată de centru și armata proprie! La data la care revenim, Iowa e în plină muncă agricolă. În nord se continuă semănatul. În centru s-a terminat, iar în sud desigur că se prășește. Pe drum un cauciuc ține să-mi pună cunoștințele la încercare. E prima pană. Trebuie să-l schimb. Singura fericită e Sănduța. Ziua e caldă, frumoasă, vântul adie ușor și așa poate să-și plimbe jucăriile la aer și la
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
fermier cu un ajutor din afară. O mică porțiune din suprafața porumbului e recoltată direct de porci, cu bune rezultate. Operația e denumită hoging (hog=porc) și mai descris-o mai înainte. În acel timp Bruder era la câmp, la prășit porumbul cu tractorul. Foarte bine organizată ferma; faptul că în general, fermierul locuiește în mijlocul terenului ce-l cultivă, constituie un avantaj pentru executarea muncilor, ce nu poate fi de ajuns apreciat. Să ne gândim la satele noastre kilometrice și
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]