739 matches
-
cal năzdrăvan care sufla flăcări pe nări. Doamne!... În cele câteva zile, călare pe capră, câte capete de zmei și balauri n-am retezat! Ca în icoana cu Sfântul Gheorghe din biserică. Am zburat prin toate coclaurile basmelor și ce prăpăd mai făceam... De se împuținaseră poveștile cu zmei, balauri și monștri. Nu aveau scăpare, măcar că încercau unii să alerge sau să se ascundă. Capra de sub mine zbura ca gândul și nenorociții nu aveau nici o scăpare. Ce mai, făcusem curățenie generală
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
Limbi de foc - albastre - căutau spre masă, spre ferestre, totul într-un nor de fum, de parcă azvârlise în jar catran și pucioasă. Încercasem un pact cu Diavolul pentru a supraviețui; îi oferisem truda mea, dar nu și sufletul. Pentru că, înainte de prăpăd, printr-o scrisoare-ordonanță, mi se ceruse să rescriu totul, or, eu refuzasem să schimb fie și o virgulă. „Ce am scris, am scris!” a fost răspunsul meu; chiar și Pilat se ținuse tare, respingând - tot așa - o propunere oarecum asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
munți! „Așa va fi, pentru că tot eu am prevăzut - și nu m-a crezut nimeni - cutremurul din Lisabona și explozia vulcanică din Java. Urmărind o cometă, am prezis că trena ei va șterge un colț din Siberia: a fost un prăpăd...” Lisabona! Înseamnă că Astrologul are două sute de ani! Alt potlogar! Dar e bine așa: nimic din cele prorocite de cătrei cei doi vagabonzi nu se va împlini, mulțimea nu e chiar atât de proastă, are chiar o inteligență colectivă scânteietoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Te vei trezi, vei scrie: cititorul va prelua o parte din angoase. Ai umplut Stațiunea cu tot felul de pierde-vară. Ai tunat și-ai adunat. Pregătești o invazie cu pitici. Apoi, spre iarnă, una cu lupi albi, care vor face prăpăd, nestingheriți de nimeni: mai înainte, vei trimite Garnizoana la manevre, iar Gărzile vor fi concentrate în preajma Magistratului, tot mai amenințat. Pe singurul ins care le-ar fi putut veni de hac, organizând o apărare eficientă, l-ai ucis într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
verbului. Ai metaforei. Ai epitetului. Nu vor mai exista cărți. Totul pe casete; depozitat în dischete. Redat numeric. Filmic. Prin semnale sonore imperceptibile acum. „Va fi un dezastru!” Așa au decretat și susținătorii cinematografului mut: „Cel sonor va fi un prăpăd!”. Repeți eroarea; gândește-te că nu s-a aflat cuvântul - cuvintele - care să exprime limpede a patra dimensiune! E nevoie de un limbaj nou, de sunete noi, de un alfabet special. De încănegânditul care să te scoată din sâmburele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
oricui va mai dori desfrâul; Caravella aproape că a fost ruptă în două: forța justițiarelor, nebănuită, s-a dovedit pe măsura urii ce le măcinase ani de-a rândul. Despre Actor nu se știe nimic, probabil că l-a prins prăpădul în Pensiune, beat. Și pe Erou, se pare. Filozoful a fost alungat cu pietre, iar iepurii, eliberați, s-au răspândit pe străzi. Mânia populară nu a fost de tot oarbă. Chiar a dezvăluit o nebănuită delicatețe. Copiii Doctorului, văduv, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
slujit atâta amar de vreme patria. — Și dacă vreuna nu vrea să meargă? - întrebă Metodiu. — Cum să nu vrea!? - râse turcul. Ce, e proastă? Păi dacă n-ar vrea, una-două am trimite-o la Anul Nou al veteranilor, unde e prăpăd. Fac niște chestii veteranii ăștia... în fond, eu îi înțeleg, la câte-au pățit la viața lor, au și ei dreptul să se destindă puțin, măcar la bătrânețe. Unde mai pui că majoritatea au fost spahii, au lumbage și altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dintotdeauna, iată că și intru în lumea spiritelor celor cândva vii și dragi ; grabnic îmi iau zborul din mine spre tărâmul acelui Hades și, deși ușor înfricoșat și mirat, nu e aceasta oare exact ce mi-am dorit? Dumnezeule, ce prăpăd simt deja că voi face cu prezența mea! Cât de nesăbuit pot fi să cred că nu voi deranja spiritele celor morți intrând viu printre ei, admirându-le ca într-un muzeu? Fie ca Domnul să aibă milă de sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
în fața uliului. Doarme la locul ei de sub pământ timp de câteva zeci de ani după care se trezește vreo unul care nu știe de taina asta și începe să sape acolo după aur. Îi dă drumul și, uite așa, începe prăpădul. Moș Calistrat se opri câteva clipe, privindu-l pe Toma curios să vadă cum primește aceste informații. Tânărul inspector îl asculta atent așteptând ca bătrânul să vorbească mai departe. Cam așa stau lucrurile acum. Cineva, habar n-am cine, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să spui prin faptul că m-au acceptat, ce înseamnă asta? Fiindcă tot spuneai tu că zeii nu fac nimic, hai să-ți spun cum s-au întâmplat lucrurile! Imediat ce oamenii s-au așezat aici, vâlva a început a face prăpăd printre ei. Îi ucidea pe capete și le răpea viețile în fiecare zi. Văzând asta, zeii au pus un paznic la gura peșterii unde sălășluia fiara. Misiunea lui este s-o țină înăuntru și, să nu crezi că e puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
-ți poți duce misiunea la capăt. Să presupunem că Moș Calistrat murea, îl prindea vâlva, dădea damblaua în el ori pur și simplu se stingea de bătrânețe. Cine îl înlocuia? Până te vindecai tu pe cale naturală, bestia ar fi făcut prăpăd. Nu, crede-mă că aceasta a fost singura alternativă pe care o aveam la dispoziție. În timp ce ea vorbea, Cristian Toma se îndreptă de spate și făcu câteva mișcări ușoare ale torsului. În loc de junghiurile ascuțite de durere care îl fulgerau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se vedeau și alte arme zăcând abandonate care încotro. Le ocoli, atent să nu calce cu roțile peste ele. Bestia nu se vedea nicăieri. Își făcuse mendrele și acum plecase în căutarea altor suflete. Boris opri în mijlocul curții privind la prăpădul din jurul lui. Nu oprise motorul, se simțea mai în siguranță așa. Nu pentru că ar fi putut fugi, știa că acest lucru n-ar fi fost posibil dar, atâta timp cât îi auzea torsul, însemna că arătarea nu este prea aproape de el. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
un răspuns ... Mi-aduc aminte ca-n treacăt C-am fost botezat în miroznă de brad, În răcoare de plop și susur de mesteacăn ... Din dealul Cărții cu sfinti îmi pare că văd O lume de tihnă și una de prăpăd; C-a venit tata acasă cu bani și cu griji S-a pomenit de datorii și faliment, De industrii cu risc, de avantaje ... De-abia aștept să mă trimită c-un coș S-aduc mâine buruiene la porci, Apoi înc-o
POEZII DE ION GEORGESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364284_a_365613]
-
zi-le! Nae, Nae al lui Nae Scoală-ți morții din războaie, Strânge-ți oștile pâraie Că-i iar vreme de bătaie! Mihai, Mihai al lui Mihai Scoală-ți morții de sub plai Și adună-i, ce mai stai Că-i prăpăd și mare bai...! Treacă muntele cum potu-l, Treacă Prutul de-a înotul Că le iau dușmanii lotul Și pe ei cu noi cu totul! Treacă-n pas de front Carpații, Morții morților sculați-i Că vă dorm, halal, bărbații, Treziți
TREZIŢI-I ŞI-MBĂRBĂTAŢI-I...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364297_a_365626]
-
atât, simt că și autorul cărții ,, Avocații Cerului,, ar avea aceiași întrebare care ar fi : Ce este oare în sufletele acestor copii a lui Hristos, născuți din bucurie și pace pe acest tărâm? ,, Cine are ochi de văzut observă cum prăpădul nivelează, încet dar definitiv, orgoliile conducătorilor și ale miliardarilor care deunăzi aveau mașini scumpe la scară, valori obținute pe baza unor picioare de muiere scoase pe estrade ori a drogurilor, chiar dacă acele droguri au fost numite radio și televiziune. Toate
,,AVOCAŢII CERULUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364414_a_365743]
-
frunte miruit. Înscris pe orizontul vast În ineditul maraton, Erou al basmului fantast, Prin Univers - doar un filon. Fără-nceput, fără sfârșit, Un cântec magic și etern, De dor de viață cucerit, Și pașii drumului s-aștzern. De ce-aș vedea prăpăd și scrum În lumea plină de lumini? Ca Ieri, să mergem și acum Prin amintiri de pelerine. Referință Bibliografică: Pelerin, de Adrian Simionecu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de
PELERIN, DE ADRIAN SIMIONECU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364465_a_365794]
-
lume de omăt Carele să și le-ncarce Arde-n noi câte-o feștilă Și la orice adiere Suflul ei îndată piere Dup-o lege mai subtilă Unde merg, unde adast Doar pe tine eu te văd Pregătind un alt prăpăd În decorul cel mai cast Prind mașinile viteză Pe traseul vieții noastre Populate de dezastre Și o nouă diateză Vine timpul și scadența Macină un orologiu Căruia-i aduc elogiu Toți edilii din Florența Cine n-ar vrea să braveze
VINE NOAPTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361369_a_362698]
-
fecioară. Ea m-așteaptă în pădure lângă brazii de argint, Eu grăbit îi ies în cale s-o dezmierd și s-o alint, Dar cochetă, capricioasă, dispare și n-o revăd Și mâhnit mă-ntorc din cale temător ca de prăpăd. Am noroc, din întâmplare, întâlnesc o pământeană, Părul blond, brațele goale sub hlamida-i diafană, Mlădioasă și senină cu mișcări de balerină, Sâni rotunzi, o față fi nă și privirea de regină. Creionam cu-nfrigurare planuri să-i ofer o
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
Articolele Autorului Dacă în viață nu e iubire E ca anul fără primăvară, Când trăiești din vise, E ca și cănd te-ai naște iară. Te privesc profund și văd, Ce multe gânduri te apasă; Știu că viața ta-i prăpăd, Este greu, dar nu-ți mai pasă. Tu omule cu suflet ce de gheață este Te privesc și nu știu ce să spun; Atâtea chinuri sufletul vor să-ți înnece, Cu disperare sper, că nu-ți iei rămas bun. Și dacă pleci
NU LUA TOT! de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363966_a_365295]
-
să mă alinți cu dor! Așa mult te iubesc, și-atât de mult eu vreau Cu tine să rămân, alături eu să-ți stau! Inima mea tristă joacă feste când te văd Fă ceva cu ea, că viața mea-i prăpăd! Vreau să te privesc de-aproape, alintă-mă! Mi-e teamă fără tine, nu vreau să fiu singură! Să ne iubim de-acum, așa cum nimeni n-a iubit! Să fie ca și când al nostru vis s-a-ndeplinit! Simte-mă în piept și
TE DORESC! de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363962_a_365291]
-
wordpress.com De ce nu puneți și pe râs impozit Și birul progresiv pe sărăcie? De ce nu puneți taxe pe-ntuneric? Impozitați și vântul ce adie! Ar fi păcat să ezitați în crimă De-a confiscă și sângele din vine, Continuați prăpădul cu ardoare Și răul ce vă face-atât de bine! Taxați iubirea, somnul, nostalgia, Penumbra, deznădejdea și oftatul Și unghiile care cresc într-una, Distrugeți tot, de-a lungul și de-a lațul. Nu-i logic să nu puneți niște
CINE IESE ULTIMUL DIN ŢARĂ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363330_a_364659]
-
Toate Articolele Autorului Dulce nea ce ai venit, În amurgul lunii reci, Nicidecum nu am clipit, Cât te-am așteptat pe veci.. Glasul verde țipător, Ce răsună din adâncuri, Anotimpului covor, Ce mă pune iar pe gânduri.. Nebunul vânt făcea prăpăd, Ș-apoi frigul m-a cuprins. Doar o secunda ca s-o văd, Și m-a lăsat așa surprins... Multe gânduri tulburate, Aleargă, în libertate, Și-apare Ea, O stea în noaptea mea... Așteptând un fulg de nea, Pe năsucul
SUSPINÂND... DE DENIS SULINŢAN de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363567_a_364896]
-
aprilie-n câmpie mă priveste-acum cu frunzele ce zbor și-mi acoperă fruntea cu melancolie DANS PĂGÂN de-o vreme caut ceva ce-mi era drag m-am pierdut pe mine și nu mă revăd pe copilul orbit în mare prăpăd stă un bătrân singur și-l așteaptă-n prag cine o să vândă casa din bătrâni nimeni nu deschide poarta dinspre zi timpul doarme-n număr cine-l va trezi sonetele mele și-au găsit stăpâni numai tu . iubito , plângi în
ET FUGIT IRREPARABILE TEMPUS... (POEME) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361069_a_362398]
-
la ugere sugeau Făcând cornițe, lână... Mânată de al casei dor Ea se întoarse-acasă Ascunsă-n straie de păstor, Cu șubă, cușmă groasă... Durere, doliu, moarte, scrum Găsi-n regat în vale, Un iad arzând în foc și fum... Era prăpăd și jale. Cum vremea nu ședea în loc, Trecură luni vreo nouă Și veni ceasul de soroc Pentru făptură nouă... Moșit pe-ascuns fără alai De patru nașe-mume, Fecior din flori, vlăstar de crai, A fost adus pe lume... Iar nașele
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
exerciții de alarmă !” - își dădu cu părerea Praporică. Mie parcă mi s-a înfipt un cuțit în inimă...și mă întreabă Praporică :,, da’ ce dom’ sergent ți-e frică de moarte ?” ,, Mi-e frică, Praporică, eu am mai trecut prin prăpădul ăsta!” ,,și dacă vin,ce, dom’ sergent, o moarte are omu și-o gaură-n c...” N-a trecut mult și-au început să claxoneze mașinile, tramvaiele, trăsurile pline ciopor de oameni, goneau toate spre marginea orașului, era o învălmășală
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]