230 matches
-
mai mult gotcan, bircan, ieruncă, decât cocoș de munte, cocoș de mesteacăn, găină de alună. Cunoscătorii limbii noaște știu că nu se pot amesteca noțiunile păstorești, noaten (miel înțărcat), cârlan (miel de un an), cu mânzoc, strâjinc, tretin, denumiri ale prăsilei cavaline (noaten și cârlan se spun în Muntenia căluților). Se cunosc deasemeni echivalentele moldo-ardelenești pentru pepene verde și pepenele galben ("lubeniță" "harbuz" și "pepene" "zămos"). La București n-am auzit decât o expresie pentru lemnele întrebuințate în gospodărie: "a sparge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gaze naturale. Atunci s-au realizat în sat frumoasele edificii ale școlilor din cele două sate, căminele culturale, localurile cooperativelor, grajduri pentru mai mult de 500 de capete vite mari, peste 200 de viței, 16 tauri reproducători, 25 scroafe de prăsilă, 4 vieri și saivane pentru peste 2500 capete de ovine. A luat ființă în comună o Stațiune Agricolă de Mașini Agricole și Tractoare(S.M.A.) care dispunea de tot felul de utilaje și agregate necesare executării lucrărilor agricole de bună calitate
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ne-am împăcat cu gândul (nici acum nu sunt pe deplin vindecat) că nu mai avem noi, ca țară, în proprietate și suveranitate acel pietroi, așezat în dreptul brațului Sulina, la aproape 50 de km în Marea Neagră, cunoscut mai mult pentru prăsila șerpilor marini, de unde și numele de Insula Șerpilor. Stânca bătută de valuri și de vânturi a fost cunoscută din antichitate de către greci, apoi stăpânirile străine care s-au succedat în timp ă romană, bizantină, turcească și rusească -, cunoscându-i valoarea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nu dispare, ci își estompează din asperități, energetismul teluric, mai înainte vehement, e înlocuit de meditația asupra condiției umane. Memoria decantează emoția nostalgic, dezvăluind secvențe de amintiri. Nostalgia obârșiilor devine totodată speranță a continuității generațiilor: „Veți aduna toate dealurile-acum de prăsilă / Și vă veți înmulți precum albinele, roiuri, / Un strugure până când vi se va aprinde pe creștet / Și vă veți trezi toți într-un strugure, / Dintr-un strugure până când / Vi se trag și luminile ochilor. // Și vă veți întoarce tot mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
de Cooperativa Agricolă de Producție) era în 1968 modest, în raport cu dimensiunea Cooperativei agricole, cu suprafața deținută și cu numărul de membrii cooperatori: Bovine total: 205 din care vaci și juninci 45 Porcine total: 122 din care scroafe și scrofițe de prăsilă 122 Ovine total: 1166 Cabaline total: 41 Iepe: 21 Această situație statistică a animalelor nu dă câștig de cauză modului de organizare cooperatist dacă o comparăm ca statistica animalelor de după primul război mondial și chiar cu cea din anii celui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe Dumnezeu cel ce nu s-a aflat pe sine" (Sf. Efrem Sirul). Odată realizată unitatea lăuntrică, în mi-cul univers care suntem, ea se va proiecta și în exterior, asigurînd unitatea cu semenii noștri. Între oameni a fost slobozită o prăsilă de cîini", răul umblă slobod prin lume și dezbină, separă, distruge. Trebuie deci reconstituită rețeaua de sens a ansamblului pentru ca aceasta să toarcă mai departe esența lumii. Căci undeva în adînc suntem Unul, aparținem aceleiași Ființe și împărtășim același destin
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
a fost distribuită către beneficiari suma de 16 200 000 000 de lei reprezentând prime și subvenții acordate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pentru luna martie crescătorilor de animale - tineret bovin, porcine, viței, juninci, scrofițe, mioare, berbeci de prăsilă, albine, producătorilor de carne de pasăre ș.a. Suma de mai sus a fost virată celor 280 de crescători de porcine, 247 deținători de viței, 148 de crescători de bovine etc. în conturile personale deschise de către aceștia la bănci sau C.E.C.
Agenda2004-18-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282368_a_283697]
-
1 decembrie 2012 evidențiază o creștere cu 1,0 %, iar efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivolițe pentru reproducție și juninci pentru reproducție) a rămăs aproape constant. Numărul total de porcine a scăzut cu 2,4%, iar efectivul matcă (scroafe de prăsilă) a crescut cu 4,8%. Numărul total de ovine și caprine a crescut cu 3,4%, iar efectivul matcă (oi, mioare și capre) a crescut cu 3,2%. Numărul total al păsărilor a înregistrat o creștere cu 0,4%, iar
INS a publicat recensământul animalelor din 2012 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/51249_a_52574]
-
cât mai elocventă". Avocata: Gertrudis Stuber. Nefiresc de înaltă, dură, lipsită de instinct matern și, în general, de sentimente. Partenerii sexuali pe care și-i comandă trebuie să semene cu un model dat. Dispune de o turmă de femei de prăsilă care nasc pentru ea copii urmând a fi exportați la prețul de treizeci de mii de dolari bucata. Este în bune relații cu cei 11 candidați la președinție și cu toți cei care contează. Se teme de iminenta adoptare a
Logodiți cu moartea by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5994_a_7319]
-
demoni, „punându-i să servească omului, care trebuie să aibă destul noroc ca să le înțeleagă natura și să știe cum să le atragă” (ed. 1634, p. 6) . La această „biblie” a necromanților face referire directă Faust atunci când spune: „Pentru asemenea prăsilă infernală/ Cheia lui Solomon (Salomonis Schlüssel) e bună/ Nu-ncape nicio îndoială” (I, 1258). Trecând acum la inventarul lecturilor personajelor lui Marlowe din Tragica istorie a Doctorului Faust, regăsim și aici același eclectism care alătura tomurile magiei naturale, aparținând „înțelepților
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
Cristian Teodorescu Intr-o noapte, în loc să se bage în pat, Fănică a luat din șifonier aparatul cel mic de făcut poze. Îl costase cît un cal de prăsilă, dar își scosese înzecit banii pe el. Jucărioara asta neagră îi amintea că nu trecuse anul de cînd se ducea fără griji prin bîlciuri și pe la tîrguri, de unde se întorcea plin de bani, în timp ce acasă brutăria îi aducea un venit
Pistolul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8022_a_9347]
-
Constantin Țoiu " Distinsa pivniță" literară comentează I cât de slobodă fusese la gură „ticăloasa prăsilă", care îi trădase pe Vlad și ai săi, când se deghizaseră ei în turci... Criticos opinează: „Aici se vede firea țiganilor, căci până a nu ști ei că aceia îmbrăcați turcește erau munteni..." Deputații romi din parlamentul român să nu
O ceartă în tramvaiul 26 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6438_a_7763]
-
a primei funcții de medic veterinar șef de județ de către doctorul Alfred Feiler, de asemenea, faptul că în 1891 a e-xistat în județul Timiș prima „Asociație șvăbească a plugarilor și crescătorilor de vite”, care aducea încă din 1895 tauri de prăsilă din Elveția. Cronici relativ târzii, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, relatează despre înființarea în 1890 a Inspectoratului sanitar-veterinar Timișoara, de altfel prima instituție de profil în teritoriu, cuprinzând județele Arad, Cenad, Caraș-Severin, Timiș-Torontal și Vârșeț, precum și orașele Arad, Timișoara
Agenda2005-38-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284217_a_285546]
-
livada, mai puțină muncă, se poate mecaniza, costurile sunt mai mici, iar soiurile noi, cum spuneam, fac producții puternice. Nu cred că o să aibă probleme cu vânzarea piersicilor. Poate le dă la NATO, la cantină. -I-ați da o capră, de prăsilă? -Nu mai am, că mi le-au furat pe toate 70, într-o noapte. Pentru proțap, iau câte un ied de la Ciucurel, băiatul din sat, care doarme cu ele să nu i le fure. Dacă Băsescu face și fermă de
Dinescu i-a făcut plan de afaceri lui Băsescu. Câți bani va scoate președintele din livada de piersici by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36778_a_38103]
-
vechii securiști, și nici nu știm ce bine o nimerisem. Șmecheră logică: dl. Măgureanu a uitat să spună că instituția ctitorită de înalta-i inteligență era mult mai cuprinzătoare decât Securitatea. Prin urmare, cei treizeci la sută securiști rămași de prăsilă alcătuiau, după unele aprecieri, cam șaptezeci la sută din vechii lucrători cu ochiul și timpanul. Dar toate calculele pălesc în fața evidenței că, deși "radical înnoit", Serviciul Român de Informații se ocupa exact cu aceleași măgării care făcuseră faima odioasei Securități
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
astfel nepăsării unanime cu care le e privită îndeletnicirea, filozofii îi răspund printr-un instinct al superiorității ascuns sub masca unei politeți intelectuale condescendente, în a cărei umoare sălășluiește convingerea că semenii lor s-au născut degeaba: un material de prăsilă umană agitîndu-se într-o fojgăială socială fără sens, precum șerpii răsucindu-se unii în jurul altora în perioada de rut. Șerpilor ăstora le lipsește reperul ideilor, le lipsește punctul cardinal al viziunii filozofice, le lipsește azimutul rațiunii pure, și de aceea
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
prin zidul meu aude răbdarea neagră a aceluiași pas. [1929] * NOAPTE EXTATICĂ Adânc subt bătrânele verzile zodii - se trag zăvoarele, se-nchid fântânile. Așază-ți în cruce gândul și mînile. Stele curgând ne spală țărânile. [1929] * DRUMURI Cetate de veac, prăsilă de painjeni verzi subt mușchi și scocuri. Pe turn între semnele ceasului, gânditor timpul stă. O vrabie umblă pe-arătător. Subt bolți de nicăiri nici un ecou. Părul tău joacă în vântul pe care 1-am întîlnit ieri în alt oraș
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
prin gesturile lor, chiar îi vorbesc. Obosit de viață, obosit de moarte nu este numai un roman cu personaje umane. În buna tradiție clasică, animalele nu joacă câtuși de puțin un rol secund. Disputele dintre Purcelul al șaișpelea, vier de prăsilă, mândru de importanța misiunii sale de a contribui la creșterea efectivelor de porci de calitate și necioplitul Diao Xiaosan, pline de farmecul basmelor copilăriei, sunt parcă rupte din viața de fiecare zi a oamenilor. Dar numai în lumea necuvântătoarelor dușmanul
Anul Mo Yan by Tatiana Segal () [Corola-journal/Journalistic/3191_a_4516]
-
ulterioare și metaforice. Alte nume latinești de animale domestice s-au păstrat în română și numai în unele limbi romanice occidentale: lat. admissarius > armăsar, lat. agnellus > miel, lat. annotinus > noaten „(oaie) de peste un an“, lat. aries > (reg.) arete „berbec de prăsilă“, lat. catellus > cățel, lat. equa > iapă, lat. haedus > ied, lat. *iunicia > junice, junincă „vițea, vacă tânără“, lat. iuvencus > junc „bou sau taur tânăr (între doi și trei ani), nepus la jug“, lat. pecuina > păcuină „oaie de lapte“, lat. scrofa > scroafă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
vervex s-a moștenit în română, dar și în it. berbice; fr. brebis continuă același cuvânt latinesc, dar înseamnă „oaie“ (pentru sensul „berbece“ se folosește fr. bélier < ol. belhamel „oaie care conduce turme“, literal „oaie cu clopot“). Arete „berbec de prăsilă“ < lat. aries (ac. arietem), existent și în cele trei dialecte sud dunărene, nu s-a păstrat decât în puține dialecte romanice. În română, este astăzi dialectal. Termenul miel este moștenit din lat. agnellus (cu gn > mn, ca în lat. lignum
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
foametea. Credem de prisos a ne mai întinde în această privință; ne referim chiar la textul menționatului raport, constatând în treacăt că este de notorietate publică și netăgăduit că de la legea din 1851 a început în adevăr să progreseze agricultura, prăsila vitelor, starea săteanului, arendașului, a proprietarului. Legea rurală, regulând o mare cestie socială, a pus un capăt și neobositelor intrigi ale agitatorilor, cari izbutiseră a aduce în țară o anarhie devenită intolerabilă. Onoarea rezolvării acestei mari cestii revine domniei lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vorba despre o stație de incubație dotată cu aparatură modernă, cu mașini de mare capacitate. Cloșca aceasta e mama a mai multor pui din toată țara, una din sarcinile ei de căpetenie fiind de a livra unităților agricole socialiste, pentru prăsilă, pui din rasele cele mai bune, atât pentru carne cât și pentru ouă. În această cloșcă-stație de incubație, fiincă nu le este indiferent dacă cresc găini care se comportă nesatisfăcător În cuibar, În producția de carne cât și În alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
dar ei se simțeau singuri între pământ și cer. Pe iapă o chema Steluța, după cometă - spunea Constantin. De fapt îi spuseseră așa încă înainte de asta, după steaua albă pe care o purta în frunte, semn că era pursânge englezesc, prăsilă din armăsarii aduși de naș Dinu. Cum s-a născut Ilinca, a apărut pe cer altă cometă. Soacră-mea Stanca era cu maica mare în drum spre Ierusalim, așa că nu a avut cine cobi, cum că ar fi cine știe ce semn
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
am zis nimic, m-au năpădit amintirile, nostalgiile, melancoliile, mi s-au arătat mașini din acelea speciale pentru nutrețuri combinate cum rătăceau ele când se lăsa Sara pe deal pe la gospodăriile satelor bănățene, cum erau azvârliți cu meșteșug purcelușii de prăsilă peste gardurile întreprinderii, cum erau curtați salariații pentru a "scoate" ceva mușchiuleț, ceva ceafă, cutare mușchi țigănesc pentru a deschide ușile pe la te miri care ministere, universități, clinici și secții spitalicești, mi-au năvălit în minte cum s-au dedat
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
din astea, ați venit degeaba.“ A merge undeva fără să știi de ce te duci acolo - adică a merge să vezi lumea doar din curiozitate - este drumul pe care-l ia în viață omul de rând; ca să zicem așa, „omul de prăsilă“, care trăiește pentru perpetuarea speciei; care înaintează cu capul în jos, privind numai pământul bătătorit și întrebându-se cum de s-a bătut pământul sub atâția pași și s-a făcut așa de neted și ușor de călcat. Omul practic
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]