2,533 matches
-
Ce? Cum?” Am ridicat vocea, o dată, și încă o dată, ca să acopăr hârâiturile și păcănelile. - Ce? Cine e acolo? întreba vocea. M-am apucat să strig: - Soțul meu a murit în accidentul de pe munte. Îmi puteți da niște detalii? Oamenii din fața prăvăliei s-au strâns în jurul meu. Mă priveau fix, fără să clipească. În cabină duhnea a tutun de mestecat ieftin, fum de țigară și tămâie. O bătrână m-a bătut ușor cu palma pe umăr: - Paampam, paampam, mi-a spus pe
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
varză, cârnați de purcel, vin vechi și pâine caldă. Al dracu’ praznic, cum s-ar zice. Și la han la Stavrache, din În vreme de război, se mănâncă mezelicuri românești, însă nici aici nu pică bine. În lumea băieților de prăvălie, care privesc din exterior, cu răceală profesională, târguielile pe care le face o cucoană cu tact, în Politică și delicatețe, ori o doamnă mai strâmtorată, dar păstrându-și rangul, în Cănuță, om sucit, asemenea preocupări sunt, firește, mofturi. Așa și
Mese și mâncăruri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4231_a_5556]
-
totalizări artificiale: „N-am colindat restaurantele, n-am umblat după femei, nu mi-a plăcut alcoolul. Cu ce aventuri să mă laud eu? Cu prostia de a mă visa «antic»? Acum, când sunt foarte aproape de momentul în care voi închide prăvălia, constat că nu prea am ce povesti despre viața mea «de la suprafață»”. Cine așteaptă, de aceea, detalii picante cu privire la viața eseistului, va fi dezamăgit. O pudoare destul de comună la scriitorii șaizeciști îl face pe Octavian Paler să opteze, în locul unei
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
jandarmeriei cu steagul tricolor fâlfâind deasupra și urca greoi, bătut în pietroaie mari de râu, făcând să se hurduce și să geamă toate măruntaiele camioanelor. Urca pe lângă șinele de tren. De-o parte și de alta se-ntindeau dughenile și prăvăliile murdare foste proprietăți ale evreilor deportați -, cu obloanele bătute-n scânduri și steaua în șase colțuri desenată deasupra. În piața largă din fața depoului de locomotive se înnodau și deznodau toate drumurile. Pe lângă cei doi polițiști unul român, altul german din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-lea. A fost vreme îndelungată reședință de plasă: plasa Siretul, până în anul 1892, apoi plasele Siretul de Jos și Pașcani. Cu toate acestea s-a dezvoltat foarte încet. În anul 1879, nu erau în Pașcani decât două hanuri și câteva prăvălii. Construirea în anul 1869, a căii ferate și a atelierelor de reparat material rulant(locomotive și vagoane) a dus la formarea târgului din vale. Cu trecerea timpului, ambele centre, cel de sus, Pașcani Târg și cel de jos, Pașcani Gară
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
să-și pună în aplicare planul demult stabilit. L-au bătut și jefuit pe Ion Burdun pentru că știau că avea ceva bani din vânzarea boilor. Pe Pleșu l-au bătut și i-au luat banii, căci el avea o mică prăvălie. L-au luat apoi și l-au dus în pielea goală, legându-l de stâlpii de lemn de la podul de peste gârla ce se afla în apropiere. După ce l-au legat, l-au scrijelit cu cuțitul. În timp ce bandiții îl tâlhăreau pe
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a apărut în curte a și fost înhățat de huligani și culcat la pământ, i-au tăiat beregata cu un răzuș, lăsându-l mort în ogradă. Lui Ion Burdun i-au cerut banii de pe boi, iar lui Pleșu, banii de la prăvălie. Oamenii satului au fugit care cum au putut în liziera pădurii. Zorii zilei au găsit două familii cu câte cinci și șase copii rămăși orfani. Diavolii spuneau din când în când câte un cuvânt în limba rusă. Jalea s-a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mereu cu frânghia udă. Rarița mergea primăvara la Iași la treabă la evrei, mai ales când aceștia se pregăteau de sărbători. Pe la 1923 a văruit la niște evrei și din vorbă în vorbă cu o evreică căreia îi văruia în prăvălie (că evreul era mare negustor, deținea cea mai mare brutărie din Iași și era plecat de ceva timp după negustorii), Rarița s-a plâns că iaca a îmbătrânit și nu a făcut și ea o fată ca să o ajute la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Rarița s-a plâns că iaca a îmbătrânit și nu a făcut și ea o fată ca să o ajute la bătrânețe, că are numai băieți. Evreica avea o fată a unui evreu de prin părțile Romanului, care era vânzătoare în prăvălie și care născuse de vreo trei luni o fată, căci evreul o îngrămădise pe fată în timp ce lucra la prăvălie și aceasta, adică Dochia Rahin, a rămas însărcinată cu evreul. Și cum Lupu, căci așa se numea patronul, nu avea copii
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
la bătrânețe, că are numai băieți. Evreica avea o fată a unui evreu de prin părțile Romanului, care era vânzătoare în prăvălie și care născuse de vreo trei luni o fată, căci evreul o îngrămădise pe fată în timp ce lucra la prăvălie și aceasta, adică Dochia Rahin, a rămas însărcinată cu evreul. Și cum Lupu, căci așa se numea patronul, nu avea copii, urma s-o alunge pe soția lui și să se căsătorească cu Dochia. Evreica a chemat slujnica și i
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
lui și să se căsătorească cu Dochia. Evreica a chemat slujnica și i a spus: Vezi femeia asta? Nu are fete, are doi băieți mari și își dorește să aibă o fată. Dacă vrei să mai rămâi la mine la prăvălie trebuie să dai fata, iar de nu, n-ai decât să pleci unde vezi cu ochii. Dochia nu-și anunțase părinții de povestea ei amoroasă cu evreul Lupu și de frica părințiilor a dat fata cu actul de naștere. Cum
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de la casa familiei Boldescu nu a mai coborât în oraș. Casa era mai sus de Crucea lui Ferenț, pe acea parte în Târgușorul Nicolina. Casa Boldescu era o casă lungă cu o streașină de aproximativ doi metri și cu cerdac. Prăvălia și brutăria evreului Lupu se aflau pe strada Cucu, la numărul 21. Cu cinci hectare de pământ, Oacheș, vara, mergea la prășit la Iași la alții și la el munca o lăsa la urmă, că doar conducea femeia, precum Rarița
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fete cu Rarița lui. Primul copil al lor a fost Mihai, după care au urmat: Ilinca, Anica, Vasile, Ion și Maria. Vasile Tonu a avut și cooperativă (dughiană). Dar a avut și ghinionul de a i se fura marfa din prăvălie și hoții să nu fie prinși. O dată cu cooperativizarea agriculturii și Tonu a trecut cu familia lui la C.A.P., ultimii trei copii ai lui mâncau ridiche neagră ca pe mere A fost și grădinar la C.A.P., grădinăria era în
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Dumitru este dat dispărut, dar Pleșu sta ascuns în casă ca nu cumva să fie divulgat că a dezertat din război. Pleșu s-a căsătorit cu o fată frumoasă și a avut copii, în tot acest timp el avea și prăvălie, că știa ca nimeni altul taina de a câștiga profit. Îi plăcea „să se dea în bărci” cu Maria Goroaie, iar pe nevastă-sa a uscat-o în bătaie până a băgat-o în mormânt. S-a recăsătorit cu Maria
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
să avem în frescele din biserici un Columb, căci fără el învățam acum nemțește cu dicționarele pe genunchi. În belșugul de-acolo nu poate apărea o gândire teologică. Americanii n-au vocație; îl invocă pe Dumnezeu doar ca să le binecuvânteze prăvăliile. Ei gândesc negustorește. Exercită stăpânirea lumii doar la casele de bani. ANTISEMITISM Antisemitismul nu e o reacție spontană a românilor, a germanilor, a polonilor, a maghiarilor, a francezilor, a americanilor, ci e provocat de evrei, prin exces. E provocat de
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
locurilor. În acestă perioadă de graniță funcționau la Breaza: primăriile Breaza de Sus și Breaza de Jos cu 2-3 funcționari, băncile „Caraimanul” în Breaza de Sus și „Sunătoarea” în Breaza de Jos, școlile de cartier, postul de jandarmi, gara, câteva prăvălii și cârciumi particulare, 23 mori de apă, poverne pentru fabricat țuica, meseriași de diferite branșe. Pe plan cultural, începutul sec. XX este legat de activitatea Caselor Naționale. Dintre întemeietorii acestui locaș de cultură trebuie să-i pomenim pe: generalul Ion
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sediul poliției actuale. Târgul Lespezi s-a extins pe actuala vatră a satului Lespezi, aproximativ între Monumentul Eroilor și dispensar. După înființarea târgului, fiecare negustor avea dreptul la un lot de 5 m lățime și 40 m lungime pentru înființarea prăvăliei. Terenul era plătit cu 2 lei pe metru pătrat, sumă numită bezmet. Negustorii erau obligați să plătească o taxă pentru mărfuri, numită acșiș, atunci când intrau în târg. - 1860-1870 - s-a construit la Lespezi prima fabrică de sticlă pentru geamuri din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pusă la index, Tudor Arghezi alege să utilizeze în articolul Edituri și tălmăciri 35 obișnuitul discurs de polemist, din păcate cu multe accente oportuniste. Astfel, el evocă epoca de dinainte de 1944 ca fiind, în materie de editare, monopolul "băieților de prăvălie lăcomiți". Arghezi lega calitatea traducerii de afinitatea de stil între traducătorul-scriitor și autor 36. În august 1954, "Veac nou" anunța închiderea anchetei, manifestându-și nemulțumirea că nicio editură, nici măcar Cartea Rusă, nu răspunsese apelului său. Dezbaterile "în spirit critic și
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
a foci și urși albi. Așa pretindea poetul nostru, - nu mai văzuse iarnă ca aia... Și, plimându-se el astfel pe strada 52, a văzut o dugheană deschisă. A intrat înăuntru, și înăuntru era cald. Un negru tânăr dansa singur în prăvălia goală, un fel de step. Nu avea mușterii. Nu era frig... Și să ții deschis în prima zi de Crăciun... Or să fi fost musulman?... Comerțul, în America, nu-i ca-n Europa... ții deschis și când răsună solemn cele
A doua bătălie crâncenă de pe strada 52 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7201_a_8526]
-
comuniștilor la putere: "La noi lumea era așezată cum trebuie: care avea o cizmărie, care o sifonerie, care o frizerie, care vindea înghețată sau borș, care ascuțea cuțite și foarfeci, care era croitor, ceaprazar, măcelar, ceasornicar n-aveam, ăștia aveau prăvăliile mai spre centru. Era ca în orice altă mahala, oamenii se cunoșteau între ei și se-ajutau, își transmiteau din tată-n fiu meseriile. Mulți lucrau la rafinăria din apropiere. Mai spre margine erau câțiva machidoni care umblau cu oile
Logica basmului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8785_a_10110]
-
autoritate, s-a alterat în asemena măsură încît nici agresiunea directă, fizică, împotriva operei sale nu mai impresionează cine știe cît. Astfel se explică faptul că aventurierii culturali au devenit peste noapte restauratori, iar negustorii de curiozități și-au transformat prăvăliile în en gross-uri de pietre semnate Brâncuși pe care le livrează drept opere din tinerețe ale sculptorului, evident necunoscute specialiștilor. Readusă în actualitate și adusă la zi, cartea lui Barbu Brezianu este, pînă în acest moment, singurul instrument de contracarare
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
hirotonit ierodiacon în 1948. An în care sunt arestat pentru că am protestat împotriva scoaterii religiei din școală. Venise reforma bolșevică peste noi. Într-un protest scris de mână în mai multe exemplare și afișat în locuri publice, în școli, în prăvălii, chemam credincioșii să se opună măsurilor diavolești luate împotriva Bisericii. Sunt arestat. Fac aproape un an de pușcărie. De aceea, vă ziceam că știam Jilava. În 1955 primesc Sfânta Taină a preoției și slujesc la Mănăstirea Nicula, Arhiepiscopia Clujului. Vine
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
vai și amar de cel prins. Pe loc, după gravitatea faptei, era bătut în uliță sau pur și simplu spânzurat. însă, în afară de bătaie sau spânzurătoare, Mavrogheni mai aplica o pedeapsă. Țintuia de urechea dreaptă pe negustorii necinstiți, chiar în ușa prăvăliei, pentru a fi de râsul târgoveților, iar mărfurile le împărțea imediat la cei mulți și săraci". (Reluare)
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]
-
alcoolului", un fidel al "zeului Abur", el, veșnicul hămesit ce mănîncă ouăle cu coajă cu tot și-și trece printre fălci, fără să-i simtă, sîmburii măslinelor primite de pomană, el, zidarul, filosoful, redactorul de presă, hamalul și băiatul de prăvălie cu ziare sub turul rupt al pantalonilor, el, "poetul de geniu" nu se știe exact al cărei generații (să fie precursor? să nu fie?) scrie o Cîntare a cîntărilor de o copleșitoare duioșie, de o sonoritate limpede, înaltă, cum numai
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9806_a_11131]
-
Treaba dumitale dacă vrei să respiri cu toamna... - Ioniță, n-ai nici un simțământ! sări Mihai. Catinca încearcă să-ți arate ce nu vrei să vezi: frumusețea unui colț de lume ce s-a deschis acum pentru noi.(...) - Da' ce-i, prăvălie, conașule, să să deșchiză? Natura asta a dumitale îi dășchisă dă când lumea și buruienile or muri, or învia altele, să dea de treabă rumânului și mie când mă tăvălesc cu fetișcanele ..." (p. 86) Pitorescul limbajului relativizează mereu pașii complicați
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]