257 matches
-
și combatere Măsurile agrofitotehnice au un rol important în reducerea populațiilor de limacși și anume: o arătura de toamnă contribuie la diminuarea pagubelor, prin crearea unor condiții mai puțin favorabile pentru stadiul de hibernare; o respectarea tehnologiilor de cultură; o prașile în timpul perioadei de vegetație; o administrarea de îngrășăminte complexe pentru dezvoltarea mai rapidă a plantelor; o irigarea echilibată a culturilor și drenarea terenurilor cu exces de umiditate. Pe suprafețe mici, în grădini, sere, pivnițe, se recomandă tratarea solului cu superfosfat
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
agrofitotehnice ce constau în: o efectuarea arăturii de toamnă, prin care se introduc în adâncime resturile de plante rămase după recoltare; o aplicarea echilibrată a îngrășămintelor care determină o dezvoltare viguroasă a plantelor, ce sunt mai rezistente la atac; o prașile repetate prin care sunt distruse buruienile, ce constituie gazde intermediare pentru acarian; o efectuarea de lucrări în verde: copilit, înlăturarea frunzelor de la baza plantelor care sunt atacate; o cultivarea soiurilor și hibrizilor rezistenți sau toleranți la atacul acarienilor. b) măsuri
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
un complex de măsuri ce constau în următoarele: o asolament de 3 ani cu cereale, ce sunt bune premergătoare pentru legume; o strângerea și distrugerea resturilor vegetale; o arătura de toamnă pentru introducerea sub brazdă a formelor de hibernare; o prașile efectuate în perioada de vegetație pentru distrugerea buruienilor, ce constituie plante gazdă pentru dezvoltarea tripșilor. Tratamente chimice efectuate când pragul economic de dăunare este depășit de la 3 - 5 adulți sau larve pe plantă. Se poate folosi unul din următoarele produse
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
terenurilor cu exces de umiditate; o administrarea îngrășămintelor azotoase care favorizează dezvoltarea plantelor și sunt nocive pentru dezvoltarea larvelor; o semănatul sau plantatul răsadurilor cât mai timpuriu pe terenurile slab infestate și cât mai târziu pe cele puternic infestate; o prașile repetate la începutul perioadei de vegetație pentru spargerea crustei de la suprafața solului și pentru distrugerea plantelor gazdă din flora spontană; o arătura de vară după desființarea culturilor pentru scoaterea la suprafață a larvelor ce au intrat în diapauză estivală; o
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
26 e). Limitele critice de densitate a adulților și larvelor pe plantă sunt prezentate în tabelul nr. 2.2. Măsuri de prevenire de combatere. Se aplică un complex de măsuri agrotehnice, chimice și biologice. A) Măsuri agrotehnice constau în: o prașile efectuate în timpul perioadei de vegetație pentru distrugerea plantelor gazdă din flora spontană și a stadiilor dăunătorului aflate în sol (larve, pupe, adulți); o arătura adâncă de toamnă pentru distrugerea unui număr cât mai mare de adulți hibernanți; o rotația culturilor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
rod țesuturile tulpinilor din zona coletului, din care cauză plantele se vestejesc și se usucă. PED = 1 - 2 larve/m2. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică măsuri preventive și curative. Preventiv se aplică: o arăturile adânci de toamnă; o prașile repetate făcute în cursul perioadei de vegetație; o semănarea și plantarea cât mai timpurie a răsadurilor; o instalarea de capcane luminoase și a celor cu feromoni pentru atragerea adulților; o pe suprafețe mici, se pot pune pe sol, între rândurile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ani; o utilizarea la plantat a unui material sănătos neinfestat (bulbi, bulbili); o evitarea terenurilor umede, grele și reci, care favorizează atacului; o folosirea de soiuri de usturoi rezistente sau tolerante, cum ar fi Timpuriu de Ciolpani sau Ișalnița; o prașile pentru distrugerea buruienilor ce constituie gazde intermediare pentru dăunător; o smulgerea plantelor atacate și distrugerea acestora. Măsurile curative constau în tratarea bulbilor de ceapă și usturoi înainte de plantare, prin vacuum infiltrație, într-o soluție de Nemafos 46 EC0,15 %, Vydate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
florilor, șiștăvirea boabelor. În loturile semincere produce pagube de 2 - 8 %. Măsuri de prevenire și combatere. Măsuri preventive: - strângerea resturilor vegetale rămase în camp după recoltare și arderea lor; - arătura adâncă de toamnă pentru introducerea sub brazdă a adulților hibernanți; - prașile repetate pentru distrugerea umbeliferelor din flora spontană. Măsuri curative: Tratamente foliare aplicate la apariția în masă a adulților cu: - Thiodan 35 CE - 0,15 %; - Zolone 35 CE - 0,15 %; - Thionex 35 CE - 0,15 %; - Mavrix 2 Fl. - 0,05 %. Aceste
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pentru terenurile infestate. - Plantarea unui material biologic sănătos, liber de nematozi. - Fertilizarea echilibrată a solului, pentru o dezvoltare mai viguroasă a plantelor și cultivarea de soiuri tolerante la atacul nematodului. - Controlul fitosanitar al culturilor, eliminarea plantelor infestate și distrugerea lor. - Prașile repetate pentru înlăturarea umbeliferelor din flora spontană. - Tratarea solului cu produse nematocide ce au fost menționate la nematodul galicol al rădăcinilor - Meloidogyne incognita Chitw. CAPITOLUL 8 PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI CIUPERCILOR DIN GENUL PLEUROTUS 8.1. Importanța economică a ciupercilor Pleurotus
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
să-mi facă o socoteală de zilele pe care ar trebui să le întrebuințeze un țăran, care să nu fie un exemplu de hărnicie, dar să nu fie nici un leneș de frunte, pentru a munci o falce de păpușoi, de la prașila întâia și până la pusul în coșer, lucrând un pământ mijlociu, adică socotind că s-ar fi făcut o arătură de rând, cum se putea face la 1839, și acest proprietar mi-a făcut socoteala următoare: Un om poate prăși 6
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
parale, și ziua de cărat cu 4 boi se plătea 18 lei. Acuma să facem răfuiala, admițând că s-a făcut căratul numai cu 2 boi, și prin urmare să socotim numai cu 9 lei ziua de cărătură. 27 zile prașilă câte 1 leu 30 parale, fac - 47 lei 10 parale. 3 zile tăiatul câte 1 leu 30 parale, fac - 5 lei 10 parale 14 zile desfăcutul și urcatul în coșer fac - 72 lei Total 149 lei 00 parale. Pentru lucrul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cuie metalice sau din lemn) sau a tăvălugului confecționat dintr-un trunchi de copac. Soiurile de porumb tradiționale care se semănau pe ogoarele comunei noastre erau: moldovenesc, hângănesc, dinte de cal, nemțesc. Întreținerea culturilor se realiza prin aplicarea a două prașile cu sapa. Toamna, după coacere, popușoii erau tăiați, transportați acasă cu căruța și depozitați pe arie. În serile de toamnă, aceștia se dezghiocau în cadrul clăcilor. Când se auzeau cântece și chiuituri, era semn că începuse claca la cineva în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cortul și ne potoleam foamea cu puțină... țărână. De aceea, probabil, se folosește des expresia că „purtăm în noi țărâna locului de baștină, care ne ține mereu aproape de satul natal”. De la mama știu, odihnească-se în pace, că odată, la prașila a doua, o mamă venind în cort, n-a mai găsit copilul. Uluită și îngrozită, femeia a țipat și a striga cât a putut: „Mi-a furat băiatul! A dispărut băiatul!” Firește, cu mare grabă s-a apropiat și omul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a luat băiatul. Se temeau de vreo jivină, că de lupi se vorbea la tot pasul pe vremea aceea. Târziu le-a venit ideea că micuțul ar fi putut pleca de-a bușilea din cort. Atunci, au și descoperit pe prașila proaspătă urma lăsată de târâșul copilului. La câteva zeci de metri mai încolo au dat de el, negru de pământ la gură. Cu siguranță se săturase... Încet-încet, am crescut mai mari, de-a bușilea, explorând curtea și gustând tot ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dacă se folosește la semănat sămânță neinfectată obținută din loturile semincere cu izolare spațială de minim 500 m. În loturile semincere se va semăna sămânță selecționată tratată cu Metoben 70 PU2 kg/t și se vor face numai erbicidări, fără prașile în timpul cărora s-ar putea răspândi patogenul. Se recomandă erbicidele Agil sau Dual. În timpul vegetației se vor aplica tratamente chimice cu unul din produsele: Alcupral 50 PU - 0,25%(2,5 kg/ha); Champion 50 WP -0,25 %; Funguram OH
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cont de regimul precipitațiilor căzute, în special cantitățile de precipitații căzute și dispersia acestora pe parcursul perioadei de vegetație. Creșterea frecvenței udărilor și a cantității de apă la unitatea de suprafață se face concomitent cu apariția fructelor și a maturării acestora. Prașilele manuale și mecanice se efectuează superficial, cu scopul combaterii buruienilor și afânării stratului superior al solului, dar numai până când creșterile vegetative permit, astfel încât acestea să nu fie afectate. Palisarea culturii și dirijarea plantelor se face cu multă grijă, știindu
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
Această lucrare se repetă de 2 - 3 ori pe parcursul perioadei de vegetație, în funcție de starea solului și de gradul de îmburuienare al culturii. Executarea acestei lucrări se face cu mare atenție, fără a deranja sistemul radicular sau tulpina plantei. De regulă, prașilele se efectuează până la 10 - 15 cm distanță de plantă. Dirijarea factorilor de vegetație se face permanent, corelându-se atent cu fiecare fenofază a culturii. Regimul de lumină condiționează valorile celorlalți factori cu care se corelează direct. Cercetările noastre au scos la
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
unor suficiente și corespunzătoare săli de clasă au constituit în trecut principalele cauze care au generat analfabetismul. în urma unor controale, în registrele de inspecție găsim notări ca: obligativitatea s-a aplicat de domnul diriginte. Lipsesc datorită faptului că fiind epoca prașilei porumbului, copiii sânt la munca câmpului. Sau în alt loc se menționa: însă astăzi zi de iarmaroc la Darabani, au fost opriți de părinți acasă. Directorii de școli înaintau listele cu elevii ce nu frecventau școala, iar perceptorul trebuia să
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
era o mare animație. Deodată se auzeau tălăngile și din pădure răsărea cireada. Fiecare vacă mergea la coliba stăpânului și știa că va fi mulsă. După ce mulsoarea era gata, să nu credeți că se termina totul. Deși fetele veneau de la prașilă sau de la fân, oboseala de la munca de peste zi trecea și Începea pe Înserate hârjoana. Laptele era pus la adăpost și Începeau incursiunile nocturne ale flăcăiandrilor (prașcăii), care se rătăceau la câte o colibă unde fata Își avea așternutul pe prici
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a codifica, ceea ce dă ființă somnului, cu viză în România, ca pe vremea rușilor! codificarea cartografică nu se înlocuiește, prin urmare e sursă de limbaj, mașinile mai toate cu numărul de Moldova, defazate cu o etapă istorică, Pelinia, iarmarocul Grînăuți, prașilă în pepenărie și la porumb, turnul termocentralei Bălți, ziduri spălate de departe, Corlăteni închipuire la coborîșul colinei, pe terenul municipiului stîlpul electric, toate sfarogite și vechi ca pămîntul, "Petrom", ca să aibă înțelesuri ieși la ele înde sine, provoacă pe alb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
date în sub-arendă, sau în dijmă, pentru care acest arendaș le mai cerea și alte servicii: „...locuitorii care vor lua pământ de hrană îmi vor face în comptul (contul, n.a.) prețului (de 50 de lei/falcea, n.a.), câte 25 prăjini prașilă și 40 de prăjini seceră, iar restul îmi vor plăti în numerar”. Ca să ne facem o idee exactă asupra felului în care era exploatată fără milă munca țăranului român, am extras tot din declarația arendașului Gutman prețurile pe care le
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
exactă asupra felului în care era exploatată fără milă munca țăranului român, am extras tot din declarația arendașului Gutman prețurile pe care le plătea subarendașului sau dijmașului clăcaș pentru lucrările agricole citate mai sus: „...în loc de 0,50 lei prăjina de prașilă și 0,20 lei prăjina de seceră, le ofer 0,60 lei prăjina de prașilă și 0,25 lei de seceră”. Iată și calculul pentru cele 100 de prăjini pe care arendașul le acorda cu mare „larghețe” țăranului: dacă pentru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din declarația arendașului Gutman prețurile pe care le plătea subarendașului sau dijmașului clăcaș pentru lucrările agricole citate mai sus: „...în loc de 0,50 lei prăjina de prașilă și 0,20 lei prăjina de seceră, le ofer 0,60 lei prăjina de prașilă și 0,25 lei de seceră”. Iată și calculul pentru cele 100 de prăjini pe care arendașul le acorda cu mare „larghețe” țăranului: dacă pentru această suprafață de aprox. 1,8 ha. clăcașul trebuia să plătească 60 de lei, de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pentru cele 100 de prăjini pe care arendașul le acorda cu mare „larghețe” țăranului: dacă pentru această suprafață de aprox. 1,8 ha. clăcașul trebuia să plătească 60 de lei, de aici îi erau scăzute sumele rezultate din prestațiile de la prașilă, adică: 25 de prăjini X 0,60 lei/prăjina egal 15 lei și de la secere, adică: 40 de prăjini X 0,25 lei/prăjina egal 10 lei. Prin urmare, toamna, după culegerea recoltei de pe cele 100 de prăjini, familia subarendatoare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Iordache Baciu. Arendașul moșiei Buhăiești, Solomon Zalman, se dovedea a fi mai generos decât cei de dinaintea lui de vreme ce cerea numai 45 de lei/falcea pe „pământul de hrană” în loc de 60, iar muncile le plătea astfel: „...70 de bani prăjina de prașilă și 30 de bani cea de secere”. Prețurile pentru folosirea suhatului erau asemănătoare celorlalți. Aproape de Buhăiești era și moșia Bârzești ce pe atunci era arendată de către proprietarul Iamandi evreului Samoil Costiner. Acesta cerea pentru păscutul vitelor pe imașul său suma
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]