468 matches
-
gâlgâie luceferi din urcior.. Poetul, prin cuvinte, paște floriiar rimele, cochetele! ades leînțarcă de moloz și, dintre nori,aduce miei și zei de pluș în iesle.Poetul, stol de păsări, pune schelesă tencuiască vechi figuri de stil.Așijderi, dă cu praștia în stelesă spargă al poveștilor pistil.Poetul, ram de gând și braț divin,culege din metafore omizi,iar pentru el, tăcerea e destin,cu umbra unei palme îl ucizi.Poetu-n sinea sa e falnic râuși nicidecum comoară sau uneltă.Căpăstrul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
drept un câmp într-un câmp. - Ce vrei să spui? - Câmpul gravitațional ține planetele legate cu fire nevăzute dar suficient de puternice să nu se rupă. Soarele, cât este el de soare, ar deveni o simplă cometă zvârlită de o praștie în cosmos dacă s-ar rupe firul de păianjen care-l leagă de sistem. În acest caz firul de păianjen este o forță dar ea poate fi înlocuită cu o rază luminoasă. - Pare foarte complicat. Oricum peste înțelegerea unui simplu
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DOR Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 332 din 28 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ci iarăși mă împrăștii Aproape clandestin Când trag copii cu prăștii, În cioburi de destin ------------------------ Ce dor mi-era de-o mămăligă caldă Și de-un ceaun cu lapte fiert Când lingurile saltă-n ritm alert Și sudoarea frunțile ne scaldă Mă văd copilul așezat pe vatră Și lingura de lemn
DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358951_a_360280]
-
printer degete, precum jertfele pe mâini de zei, aripi risipite pe cărările ce duc spre cer, planează infinite ferestre sub urechile jeluirilor, ne trebuie o planetă a noastră curată căreia să-i punem aripi, să uităm să mai tragem cu praștia în păsările ce alunecă dinspre fereastra Ta. Nu vreau ca nisipul să migreze într-o clipă târzie spre un alt mileniu spre o altă veșnicie. III Lovește dunga cerului secolul XXI păsări zboară de-a lungul râului asemeni Terrei în
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
i-a născut apoi pe Kronos, Principele, considerat întâiul rege atlant, și pe Neptunus - primul Negru Vodă numit și Poseidon de pe Insula Atlantis - Gânditorul din Hamangia), înarmat acum până în dinți de NATO și pus să lupte sub Scutul antiatomic cu “praștiile” Goliatului ruso-american, pentru închegarea noului Impreiu Atlant. O altă ipostază, de mesianism românesc, ar putea fi aceea a lui Abaris din Hyperboreea, un vraci grec și zburătorul hyperborean, ce călare pe o Rază de soare, pe o“săgeată magică de
CATASTROFĂ ŞI MESIANISM ROMÂNESC (NOTE PENTRU AGONIA UNIUNII EUROPENE) VOLUMUL 2 (10) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360390_a_361719]
-
aceasta este cel mai mult ce poate avea un om de la viață! Cei care s-au îmbogățit cu ziua idealului sunt, mai întâi de toți, copiii. Atâtea păsări rănite se scutură de pene peste inocența copilăriei, azi, atâtea duzine de prăștii împroașcă în ei cu pietrele viciilor, încât, până când nu se face seară, trebuie să-i apărăm, ca să mai viseze frumos, departe de coșmarele lumii. Atât de frumos împlinește aceasta, în castelul său cu creneluri de cântece, maestra pe care cine
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
cu româna, limba mea nativă. El se uită mirat la mine. Credea că româna e de origine ... slavă”. Turismul înseamnă și amintire, reamintire. Vizitarea unui muzeu în Nicaragua întoarce gândul în trecut: „Printre armele vechi ale băștinașilor am văzut și ... prăștii! Cum ne jucam noi copiii la Bălcești, și trăgeam cu ele în ciori, sau ne hârțoiam de-a războiul între noi”. Am zice că se poate pleca de acasă pentru a călători spre sine. Călătoria aduce elemente de cunoaștere ținând
Florentin Smarandache: „Vizitez şi învăţ”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339532_a_340861]
-
cu româna, limba mea nativă. El se uită mirat la mine. Credea că româna e de origine ... slavă”. Turismul înseamnă și amintire, reamintire. Vizitarea unui muzeu în Nicaragua întoarce gândul în trecut: „Printre armele vechi ale băștinașilor am văzut și ... prăștii! Cum ne jucam noi copiii la Bălcești, și trăgeam cu ele în ciori, sau ne hârțoiam de-a războiul între noi”. Am zice că se poate pleca de acasă pentru a călători spre sine. Călătoria aduce elemente de cunoaștere ținând
FLORENTIN SMARANDACHE: Lumea unui paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339638_a_340967]
-
afaceri ar fi dăunat oare țării? Eu nu cred.” Năzbâtiile copilăriei sunt de pomină: zborul bondarilor legați cu ață, vânătoarea și luptele de păianjeni, pariurile pe nasturi de diferite valori, trocul cu nasturi.. Fiecare puști din gașcă avea câte o praștie cu gume roșii. Și toți erau neîntrecuți la aceste jocuri copilărești care aveau un farmec nespus. În anii aceia, jucăriile erau ca și inexistente. Jocurile erau inventate de țânci sau preluate de la frații mai mari. Și băieții mai răsăriți aveau
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
parcă-parcă mai mișcă un rănit. E ultima șansă. Ce-o fi, o fi! - Na! Șah de la nebun - veni mișcarea lui Sile drept în plexul lui Fane. Lui Fane i se rupe filmul ca un fâlfâit de păsărică lovită de o praștie șmecheră cu crăcan în V și mâner rabatabil: - Ptiu!...Cum dracu'?... Cred că la plezneală. Din prostie ai mutat. - Te pui cu nebunu'! - gânguri vesel Sile, neprecizând care nebun. Ce spuneai de banii ăia?...Parcă plângeam, mutam, ceafă plesneam ... Băăă
ŞAH – PAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/342140_a_343469]
-
ONU este mort din născare, n-avem ce să-i reproșăm. În această expansiune a nebuniei, România are ghinionul să se afle exact unde nu trebuie. Potriveala dracului, un șah geopolitic. Când ne vor invada rușii, ne vom apăra cu praștiile și ei vor face ce au făcut ai noștri când au trecut Nistrul și ne-am dus pe teritoriul lor, alături de fasciști. Europa depinde de gazul rusesc, fiind amăgită de atitudinea pașnică a lui Elțin, americanii nu pot să-și
O LUME CU RAZBOAIE, MORTI, MINCIUNI, BANI, CORUPTIE, TRAGEDII UMANE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343498_a_344827]
-
03 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului cuvinte eu, cuvinte el le-avem în minte le dospim de vraja lor la fel murim la mine caier e de stihuri đin care se vor țese visuri la el mașină de tocat sau praștie de aruncat cu verbe sau sintagme noi dar cel mai des el spune voi ! nu voi ce stați să ascultați ci “eu voi face, voi desface...” de jena lui cuvinte-ascund printre caiete rând cu rând la mine un cuvânt e-
POETUL ŞI ORATORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379835_a_381164]
-
merită să-i cunoască adevărată personalitate și rămân măcinați de îndoială și neîncredere, de invidie și sentimentul umilinței, încercând într-un mod primitiv și vulgar să se răzbune: ei clevetesc. Clevetirea e o armă inocentă, se afirma din politețe, o praștie de a cărei putere nu te temi dar care mânuita cu pricepere poate provoca răni. E cineva care nu cunoaște ce înseamna a cleveti care nu a oferit și nu suportat consecințele dureroase ale așa-zisei mărunte plăceri de a
PREMIUL II LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 [Corola-blog/BlogPost/379394_a_380723]
-
fi de ajutor nemăsurat ! Eu bani nu am, îi spuse măru-ngândurat, ia-mi crengile neapărat, Din ele fă-ți culcuș și adăpost, familiei ce ai tu fă-i un rost ! Din crengi de măr făcu un adăpost, și dispăru ca praștia din post ! Veni din nou după ani buni de chin, al mărului tânjind dup-un cămin, Cu-al lui prieten, de joacă și vecin, ce ani de zile-n mere-avea tain. Îmi trebuie o barcă, n-ai tu una, să
MĂRUL de NELU PREDA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371304_a_372633]
-
Alteori sărăcea de mustăți vreo pisică mieroasă ori privea cu zâmbet larg jocul mâței cu șoarecele prins și asmuțea prădătoarea prin îndemnuri icnite, făcând-o să-și mute locul cu vânat cu tot! Când se făcu mai măricel, înarmat cu praștia nu ierta nici o pasăre zărită pe gard, pe vreo creangă ori pe streașina casei. O ajutase la un moment dat pe bunică-sa la stârpirea șoarecilor din beci. Se strecurase cu frenezie printre butoaiele pivniței și, adulmecând ca un copoi
BLESTEMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371953_a_373282]
-
numărul locurilor fiind mai mare decât numărul de candidați, nu s-a mai dat examen de admitere, rămânând înscris cu bursă. Primul an de școală normală a fost greu departe de ai lui. Dar băiatul și-a luat hamul și praștia și s-a pus pe învățat. Din discuțiile cu foști colegi, am aflat că la Cristur dădea lecții de meditație celor mai mici și făcea lucrări literare ( un fel de compuneri libere) pentru colegi, contra cost. Faptele se precipită în
MARIN PREDA- COPILĂRIA ŞI ANII DE ŞCOALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345834_a_347163]
-
cu picioarele-i lungi perfect epilate, și-i spuse gângurit: - Fata mea, vino mai târziu pe la mine să discutăm mai pe larg această idee... Apoi băli de plăcere și ciocni o cupă cu Bachus care era, ca de obicei, făcut praștie. Hera se învineți, dar cum era o mare doamnă nu spuse nimic. Doar gândi: băăă, numa’ pe pațachina asta n-a crăcit-o, pân’acu’ bese-n sac ăsta al meu! Ia, să iau eu niște măsuri! Privi într-un
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
putut muri strivit de vreunul; nu aveam voie să ating șopârla cu trei coarne (cameleonul), pentru că tribul meu o consideră malefică și prevestitoare de rău; și-alte, și-alte interdicții care mai de care mai grozave. Mi-au dat o praștie. Am fost încântat la început, dar mai apoi am început să strâmb din nas, vroiam să merg și eu ca orice bărbat la vânătoare, mă săturasem să merg cu femeile să culeg fructe, ciuperci și alte buruieni nenorocite. Într-o
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
alte buruieni nenorocite. Într-o zi l-am strigat pe tata „Baba!” (tată!) „Ce e, Juma?” m-a-ntrebat zâmbind, observase că eram îmbufnat, „Vreau să merg cu voi la vânătoare. M-am săturat să stau în sat și să trag cu praștia după ciripitoare ca mucioșii ăștia mai mici decât mine. M-am săturat să culeg fructe cu femeile.” „Dar, ce crezi tu Juma, că noi, bărbații, nu culegem fructe? Păi, tu ce crezi, ce mâncăm până ajungem în sat cu vânatul
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
Păi, tu ce crezi, ce mâncăm până ajungem în sat cu vânatul?” „E altceva, nu e la fel. La sfârșitul vânătorii vă întoarceți mândri și vă lăudați cu trofeele și aventurile voastre. Ce crezi că pot face eu, cu o praștie?” „Păi, ce? Te-ai antrenat destul? Ești un țintaș bun?” m-a întrebat mângâindu-mi părul scurt și creț, „Baba! Așa faci mereu, când te rog câte ceva mă duci cu vorba. Eu te-am întrebat ceva, ce pot să fac
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
Te-ai antrenat destul? Ești un țintaș bun?” m-a întrebat mângâindu-mi părul scurt și creț, „Baba! Așa faci mereu, când te rog câte ceva mă duci cu vorba. Eu te-am întrebat ceva, ce pot să fac cu o praștie, iar tu, în loc să-mi dai un răspuns, îmi pui mai multe întrebări ca să mă amețești.” „Măi, băiete, dar și eu am praștie” „Ei, lasă, că nu e ca a mea” „Păi, nu e. Ia trage cu ea, să vedem, poți
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
te rog câte ceva mă duci cu vorba. Eu te-am întrebat ceva, ce pot să fac cu o praștie, iar tu, în loc să-mi dai un răspuns, îmi pui mai multe întrebări ca să mă amețești.” „Măi, băiete, dar și eu am praștie” „Ei, lasă, că nu e ca a mea” „Păi, nu e. Ia trage cu ea, să vedem, poți?” Într-adevăr, era grea și coarda era atât de întinsă că de-abia puteam să trag de ea. „Vezi, Juma? Încă nu
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
a mea” „Păi, nu e. Ia trage cu ea, să vedem, poți?” Într-adevăr, era grea și coarda era atât de întinsă că de-abia puteam să trag de ea. „Vezi, Juma? Încă nu e de tine. Ți-am dat praștia aia, ca să devii un bun țintaș. Între timp mai crești, o să fii mai puternic și-o să poți folosi și celelalte arme.” „Ai dreptate, dar dă-mi măcar o armă ceva mai dură, mai serioasă!” „Ce armă crezi că ți-ar
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
cine știe ce trăsnaie pur copilăroasă și dornică mai mereu de a-l denunța părinților, cu speranța în suflet că va primi bătaia - zicea ea - binemeritată. În schimb, tatăl Danei era un om total diferit. Pleca dimineața și ajungea pe înserat beat praștie, străduindu-se să-și țină echilibrul măcar până ajungea la prima treaptă. În aventura lui neobosită, mereu chinuită de a-și ține picioarele drepte, el oscila aproape dansând, între zidurile exterioare ale blocurilor și puținele mașini staționate pe lângă. De multe
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348317_a_349646]
-
cine să te-asculte de sulte, de insulte și de păreri oculte, cu-atâta complezență și false plecăciuni care se schimbă noaptea în vesele minciuni? iar tu vei fi silit pe toate să le-mprăștii cum zvârl' copiii pietrele din prăștii. și nu te crede nimeni, oglinzile crăpate la bursele de știri au cota jumătate, dulceți zaharisite și noime fără noimă că nici un șoim nu are un feminin cu șoimă acesta e minutul ascuns de adevăr pe care n-ai să
ACESTA E MINUTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376975_a_378304]