349 matches
-
și volumul de poezii pentru copii „Bucurii cu poezii” realizat în colaborare cu fiica sa Ana Luciana. Organizatorii activității au fost: Inspectoratul Școlar Județean Prahova, Casa Corpului Didactic Prahova și Școala „Sfânta Vineri”, Ploiești. Lucian Avramescu este poet și jurnalist prahovean, autorul a numeroase volume de poezii, note de călătorie, antologii, eseuri, pamflete, membru USR, membru fondator al Asociației Culturale de Prietenie România-Israel, membru fondator și vicepreședinte al Consiliului de Onoare al Clubului Român de Presă, ... Citește mai mult LUCIAN ȘI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
și volumul de poezii pentru copii „Bucurii cu poezii” realizat în colaborare cu fiica sa Ana Luciana.Organizatorii activității au fost: Inspectoratul Școlar Județean Prahova, Casa Corpului Didactic Prahova și Școala „Sfânta Vineri”, Ploiești.Lucian Avramescu este poet și jurnalist prahovean, autorul a numeroase volume de poezii, note de călătorie, antologii, eseuri, pamflete, membru USR, membru fondator al Asociației Culturale de Prietenie România-Israel, membru fondator și vicepreședinte al Consiliului de Onoare al Clubului Român de Presă, ... XXVIII. IONUȚ ȚENE - LANSARE DE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
însuși era pasionat de muzică, și, în mod deosebit, de pian, fapt apreciat chiar de acad. Alexandru Balaci. Au mai vorbit despre personalitatea poetului și au recitat din creațiile acestuia epigramistul Constantin Tudorache și profesorul Nelu Stan, om de cultură prahovean, ale cărui eforturi pentru ca Ploieștiul să aibă o expoziție documentară și o Casă Memorială „Nichita Stănescu” sunt deja conoscute. Cosmin Stoica, solist la Filarmonica „Paul Constatinescu” și Bogdan Drăgănescu, elev al Colegiului „Carmen Silva," au susținut un recital instrumental la
NICHITA STĂNESCU, OMAGIU 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380944_a_382273]
-
Centrul Dramatic Mythos. Maeștrii penelului nu s-au lăsat mai prejos. Astfel, în perioada 24 martie - 6 aprilie Galeriile de Artă Ploiești au realizat o expoziție de pictură în care vizitatorii au putut admira lucrări inedite ale unor artiști plastici prahoveni, majoritatea inspirate din opera lui Nichita Stănescu: Mihail Manta - Dialog, Ana-Maria Bărbos - Întinderea albastră, Valter Paraschivescu - Iarnă la Românești, Marcel Bejgu - Cântec, Marilena Ghiorghiță - Visare, Alexandru Ionescu - Fântâna lui Iacob, Florica Ionescu - Compoziție, Daniela Rândașu - Oamenii sunt păsări, Tiberius Adet
NICHITA STĂNESCU, OMAGIU 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380944_a_382273]
-
Mihaela Stanbolgiu, reprezentant al Primăriei Ploiești, Alecsandru Mihalcea, președintele Asociației de Părinți. Festivitatea a fost deschisă de director ing. Ileana Vlad care le-a urat bun venit oaspeților, a evidențiat importanța liceului și a acestui eveniment în sistemul de învățământ prahovean, le-a mulțumit dascălilor de ieri și de azi pentru profesionalism, pentru rezultatele bune obținute cu elevii pe care i-au îndrumat și le-a urat viață lungă și rodnică, generații tot mai valoroase și „La mulți ani!.” Foști profesori
SEMICENTENARUL COLEGIULUI TEHNIC „ELIE RADU”, PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371480_a_372809]
-
valoros ,achiziționat de Studioul cinematografic Buftea.Mai mult, C.P.B. a realizat cea mai mare pictură cu chipul poetului național,pe frontispiciul Casei de cultură din Boldesti-Scaieni Prahova,oraș în care a profesat (dar și la Ploiești și în alte școli prahovene) și a devenit cetățean de onoare.Desigur,spațiul este prea mic (subiectul principal este altul în această pagină din Confluente Literare) pentru a vă prezenta biografia unui mare om de cultură și pedagog îndrăgit,nevoit să ia calea exilului în
SCRIITORUL SI EDITORUL GHEORGHE A. STROIA A DEVENIT MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANO-AMERICANE DE ARTE SI STIINTE (ARA) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345812_a_347141]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > POEME CU CEASURI SI FLORI Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 759 din 28 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Ioan LILA Franța mercredi 16 janvier 2013 POEME CU CEASURI ȘI FLORI O scriitoare din Romania (Cîmpina prahoveană), Diana TRANDAFIR, pe care nu am avut onoarea să o cunosc, ca să-i sărut mîna cu venerație, a publicat două volume de poezie, care nu numai că m-au încîntat cu profunzimea sensibilă a autoarei, dar mi-au și redat
POEME CU CEASURI SI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348877_a_350206]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > IOAN LILĂ - POEME CU CEASURI ȘI FLORI Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 812 din 22 martie 2013 Toate Articolele Autorului O scriitoare din Romania (Cîmpina prahoveană), Diana TRANDAFIR, pe care nu am avut onoarea să o cunosc, ca să-i sărut mîna cu venerație, a publicat două volume de poezie, care nu numai că m-au încîntat cu profunzimea sensibilă a autoarei, dar mi-au și redat
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
Ion Creangă. Cartea despre Cioran, „cel mai nihilist filozof al secolului al XX-lea”, a fost scrisă pentru a-l împăca pe autor cu românii și cu cultura românească. Spre bucuria celor prezenți Domnul Academician a vorbit și despre rădăcinile prahovene ale Domniei Sale și i-a felicitat pe toți cei care au recitat și au cântat în cadrul acestei activități. Având în vedere că harul ne este dat, nu îl creăm, că în lume avem un Învățător care s-a sacrificat pentru
SERATĂ LITERARĂ, CASA DE CULTURĂ I.L.CARAGIALE , PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376688_a_378017]
-
de Ansamblul “Perinița” al Consilului Județean Prahova și de Ansamblul “Floare de cireș”, din Bănești. Ansamblul “Perinița” a fost înființat în anul 1978 de către folcloristul, profesor Constantin Manolache. Și-a propus să facă cunoscut folclorul românesc și, in mod deosebit, prahovean, în țară și în lume. Este laureat al numeroase concursuri naționale și internaționale. Este compus din tineri, fete și băieți, de diferite profesii. Au interpretat dansuri și cântece populare din întreaga țară. Fetele poartă părul în coc, cu coroniță de
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
ani slujitorul altarului străbun și al cărților teologice, academice și duhovnicești!... Părintele Grigorie s-a născut la data de 3 iunie anul 1915, în comuna Teișani, jud. Prahova. La vârsta de 13 ani a intrat ca frate începător la mănăstirea prahoveană Cheia, unde era stareț unchiul său, arhimandritul Grigorie Georgescu. Aici a îndeplinit cu râvnă mai multe ascultări, printre care cea de paracliser. La vârsta de 18 ani a susținut examenul de admitere la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Cernica, având colegi
ŞAPTE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT GRIGORIE BĂBUŞ (1915 – 2008)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374732_a_376061]
-
în eternitate, Râmnicu Sărat, 2002. Repere bibliografice: Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni, Buzău, 1980, 116-117; Nicolae Ciobanu, Reverie poetică, LCF, 1982, 1-2; Marin Ifrim, Gheorghe Andrei și Ținutul Sânzienelor, „Muntenia literară”, 2001, 141; Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian, Personalități prahovene, Ploiești, 2002, 18-19. T.N.
ANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285353_a_286682]
-
lui Ghiță Ionescu, negustor și om politic ploieștean, I.-Q. urmează școala primară în orașul natal și tot acolo va absolvi Liceul „Sfinții Petru și Pavel” (1893). După obținerea licenței în drept la București (1897), se înscrie în disidența liberală prahoveană, începând astfel o carieră politică nu lipsită de succese: este în mai multe rânduri deputat de Prahova și va fi vicepreședinte al Camerei Deputaților. În anii 1901 și 1902 funcționează ca supleant la Tribunalul din Brăila, dar demisionează și pleacă
IONESCU-QUINTUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
află între cei care întemeiază și editează revista cu același nume (Ploiești, 1937-1938). Întors de pe frontul de Răsărit (va fi decorat mai târziu cu Coroana României cu spade și panglică de Virtute Militară), este numit redactor responsabil al revistei „Gând prahovean” (1943-1944). După război conduce, din 1945, Organizația Tineretului Liberal din Prahova. În 1946 este arestat timp de câteva luni; eliberat, își reia funcția până la desființarea Partidului Național Liberal. Arestat a doua oară în 1952, este întemnițat și trimis în coloniile
IONESCU-QUINTUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
Coasta Galeș, Peninsula Valea Neagră, Borzești. După eliberare (1954) practică avocatura intermitent, căci este reținut și eliberat de încă două ori, în 1956 și în 1957. Din 1964 revine și în viața literară, fiind mulți ani președinte al Clubului Umoriștilor Prahoveni. După decembrie 1989 participă la reînființarea Partidului Național Liberal, fiind, pe rând, vicepreședinte și președinte (1993-2000) al acestei formațiuni politice. Ministru al Justiției în perioada 1991-1992, deputat și senator liberal de Prahova, îndeplinește funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților (1990-1992
IONESCU-QUINTUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
Haz de necaz, publicată în 1943 și prefațată de Radu D. Rosetti. Următoarea culegere, Epigrame, cu inedite și preluări, apare abia după trei decenii, în 1973. Colaborează cu epigrame, schițe, însemnări critice sociale și politice la „Gânduri și rânduri”, „Gând prahovean”, „Universul literar”, „Magazin”, „Urzica”, „Astra”, „Orizont”, „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Flamura Prahovei”, „Rezon!” (Ploiești), „Cronica română” ș.a. Epigramist cunoscut atât prin tradiția familiei, cât și prin proprii calități de virtuozitate și spirit, I.-Q. cultivă și poezia lirică, proza de
IONESCU-QUINTUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
LUT, 1927, 1 605; George Dumitrescu, Opinii literare, București, 1927, 75-76; Marius Pop, Constantin Șăineanu, „Flamura Prahovei”, 1970, 5 825; Cristea, Teleorman, 666-667; Lovinescu, Sburătorul, I, 117, passim, II, 7, 35, 172; Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian, Personalități prahovene, Ploiești, 2002, 362. C.H.
SAINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289435_a_290764]
-
Cubleșan, „Destinul umbrei”, ST, 1998, 4-5; Mona Mamulea, „Deasupra tainei”, AST, 1999, 8; Constantin Trandafir, Memoria poetului, F, 2000, 11-12; Tudor Cristea, Poezie din Ploiești, „Litere”, 2001, 11; Ioana Dana Nicolae, Sistem stil puzzle, „Litere”, 2002, 8-9; Marian Chirulescu, Personalități prahovene, Ploiești, 2003, 355-356. A. St.
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
grupării de la „Sbucium” (1937-1938). Mobilizat, participă la război pe Frontul de Răsărit și este rănit, la Dalnic, în octombrie 1941. Întors acasă, funcționează din iulie 1942 ca inspector la Oficiul „Muncă și lumină” și devine prim-redactor al revistei „Gând prahovean”, editată din octombrie 1943 până în februarie 1944. În ianuarie 1945 este arestat „pentru activitate legionară desfășurată în presă”. Eliberat, lucrează ca profesor la Ploiești (1946-1952) și activist cultural (1952-1953). Întemnițat din nou pe motive politice (1954-1957), se va angaja după
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
Ștefan Alexiu], „Epigrame”, „Școala Prahovei”, 1942, 3-4; Ștefan Alexiu, „Cneaz peste furtuni”, „Școala Prahovei”, 1942, 5-6; Mihai Niculescu, „Cneaz peste furtuni”, UVR, 1942, 20; Ion Șiugariu, „Cneaz peste furtuni”, RFR, 1942, 9; Dimitrie Chiriac, Un exponent al culturii și eroismului prahovean: Leonida Secrețeanu, „Tribuna” (Ploiești), 1942, 154; Mihail Chirnoagă, „Marele salt”, VAA, 1943, 894; Nichifor Crainic, „Cneaz peste furtuni”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1942-1943; Florin Manolescu, „Cântec pentru Prometeu”, RL, 1970, 4; D. Gherghinescu-Vania, „Cântec pentru Prometeu”, AST, 1970, 5
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
1985, 45; Ioan Lascu, Repetarea metaforei, R, 1986, 2; Al. Ruja, Semnul afectivității, LCF, 1987, 28; Satco-Pânzar, Dicționar, 218-219; Cristea, Teleorman, 667-668; Popa, Ist. lit., II, 657; Rotaru, O ist, V, 295-297; Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian, Personalități prahovene, Ploiești, 2003, 363. A. St.
SERBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289635_a_290964]
-
pentru Rafinării din Ploiești. Între 1993 și 1995 va fi redactor-șef la Editura Harisma, iar în 1994 se află printre întemeietorii Fundației pentru Pluralism din București. Secretar de redacție la revista „Sfera politicii” (1994-1995), ulterior este director la ziarul prahovean „Ziua” (1995-1996) și redactor-șef la Editura Eleusis din Ploiești (1995-1998). Un timp figurează ca redactor-șef la „Contemporanul - Ideea europeană”, deținând aceeași funcție la revista ploieșteană „Itinerar” și în cadrul Editurii Edit-Art. În 2003 devine corespondentul pentru România al ziarului
SICOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
mai e ce-a fost odată”. Alături de sonorități folclorice (ca în Cuculeț, drăguțe cuc), persistă ecouri eminesciene, coșbuciene, chiar macedonskiene. SCRIERI: Versuri, pref. N. Iorga, București, 1926. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 68-69; Liviu Găzdac, Un poet prahovean: G. Săpunaru, „Anuarul Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice din RSR pe anul 1982”, 140-149; Dicț. scriit. rom., IV, 175-176. I. D.
SAPUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289488_a_290817]
-
școlare, Galați, 1991, 213; Țeposu, Istoria, 174; Liviu Grăsoiu, Fascinația cuvântului tipărit, LCF, 2001, 14; Ioan Adam, Cuvinte accentuate, ALA, 2001, 566; Popa, Ist. lit., II, 1126; Dicț. scriit. rom., IV, 592-593; Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian, Personalități prahovene, Ploiești, 2003, 381; Titus Vâjeu, Eterul și eternul, București, 2003, 156-157. C. H.
TUCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]
-
compasiune pentru soarta muncitorului industrial, frecvent un fost țăran. Se percep accente de nostalgie pentru valorile spațiului rural și se remarcă exerciții sensibile de contemplare a naturii. Cântăreț - fără patosul și elanul dinamitard al lui Geo Bogza - al peisajului industrial prahovean interbelic, T.-M. evocă, în același timp, cu regret, natura încă neprihănită de „modernizare” și se preocupă de condiția omului sărman. Sunt schițate, pe alocuri, elementele unei drame configurate de conștiința vidului existenței și de angoasă. Colaborarea la „Urmuz” și
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]