348 matches
-
CIOFLEC, Romulus (1.IV.1882, Arpătac, azi Araci, j. Covasna - 13.XI.1955, București), prozator și publicist. Dintr-o familie de țărani, C. urmează cursurile Școlii Normale din Câmpulung (absolvită în 1901), după care lucrează ca învățător în satele prahovene Chiojdeanca și Lipănești; dă examenele de diferență pentru liceu și trece bacalaureatul la București. Între 1905 și 1910, e funcționar la Biblioteca Academiei Române. Din 1910, student al Facultății de Litere și Filosofie din București, obține licența în 1914. A fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
în eternitate, Râmnicu Sărat, 2002. Repere bibliografice: Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni, Buzău, 1980, 116-117; Nicolae Ciobanu, Reverie poetică, LCF, 1982, 1-2; Marin Ifrim, Gheorghe Andrei și Ținutul Sânzienelor, „Muntenia literară”, 2001, 141; Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian, Personalități prahovene, Ploiești, 2002, 18-19. T.N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285353_a_286682]
-
său se poate auzi acum, împreună cu cele ale altor foste glorii, în imnul actual al echipei Petrolul. Și-a continuat cariera ca antrenor dar și ca președinte al clubului petrolist. După anul 1990 a fost desemnat să preia destinele fotbalului prahovean, fiind ales în fruntea Asociației Județene de Fotbal ca Președinte, apoi ca Președinte de Onoare. A activat ca observator FRF și membru în Comitetului Executiv al FRF. Pentru întreaga admirabilă carieră, a fost onorat cu înaltele titluri de „Cetățean de
Mihai Ionescu () [Corola-website/Science/322013_a_323342]
-
al Municipiului Ploiești” și „Maestru Emerit al Sportului”. Mihai Ionescu a decedat pe data de 19 ianuarie 2011, după o operație la Spitalul Clinic de Urgență din București, la vârsta de 74 de ani. Prin încetarea sa din viață, fotbalul prahovean și românesc a pierdut una dintre personalitățile sale marcante.
Mihai Ionescu () [Corola-website/Science/322013_a_323342]
-
grupării de la „Sbucium” (1937-1938). Mobilizat, participă la război pe Frontul de Răsărit și este rănit, la Dalnic, în octombrie 1941. Întors acasă, funcționează din iulie 1942 ca inspector la Oficiul „Muncă și lumină” și devine prim-redactor al revistei „Gând prahovean”, editată din octombrie 1943 până în februarie 1944. În ianuarie 1945 este arestat „pentru activitate legionară desfășurată în presă”. Eliberat, lucrează ca profesor la Ploiești (1946-1952) și activist cultural (1952-1953). Întemnițat din nou pe motive politice (1954-1957), se va angaja după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
Ștefan Alexiu], „Epigrame”, „Școala Prahovei”, 1942, 3-4; Ștefan Alexiu, „Cneaz peste furtuni”, „Școala Prahovei”, 1942, 5-6; Mihai Niculescu, „Cneaz peste furtuni”, UVR, 1942, 20; Ion Șiugariu, „Cneaz peste furtuni”, RFR, 1942, 9; Dimitrie Chiriac, Un exponent al culturii și eroismului prahovean: Leonida Secrețeanu, „Tribuna” (Ploiești), 1942, 154; Mihail Chirnoagă, „Marele salt”, VAA, 1943, 894; Nichifor Crainic, „Cneaz peste furtuni”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1942-1943; Florin Manolescu, „Cântec pentru Prometeu”, RL, 1970, 4; D. Gherghinescu-Vania, „Cântec pentru Prometeu”, AST, 1970, 5
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
scop formativ (idei noi, puncte de vedere noi asupra diverselor chestiuni etc.). În acest sens, vom căuta să reliefăm acele adevăruri simple, clare, precise (deci axiomatice) și în articolele cu scop informativ. Printre altele, modelele noastre spirituale sunt două personalități prahovene, reprezentative în cultura română: I. L. Caragiale și Nichita Stănescu, scriitori ce au dat multe «axiome» pentru creșterea limbii și literaturii, pentru cultura românească...” Rubricile permanente principale ilustrează dezideratele programatice : „Cronică”, „Eseu”, „Calendar”. În A. sunt publicate, cu precădere, scrierile membrilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285511_a_286840]
-
nu-l cunoșteam, n-am avut ocazia să-l cunosc decât acolo. Deși era În lot cu mine, student medicinist și el... Iar dintre cei care trebuia să batem erau Toldișan și Matei Rusvid... Mai era și un grup de prahoveni, erau doi frați Davidescu din Prahova, chiar din Ploiești, dacă nu mă Înșel... Ei erau cei care erau mai duri acolo. Ei erau Împreună cu dumneavoastră printre agresori? Da, da, ei erau mai răi, asta am reținut eu... După aceea ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
primare la Valea Viei (județul Buzău) și la Mireșu Mare (județul Prahova), din 1948 urmează Liceul „I. L. Caragiale” din Ploiești, apoi Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității din București (1954-1959). Va fi profesor în diferite localități prahovene, inspector de specialitate, director al Casei Corpului Didactic din județul Prahova, iar din 1993 cadru didactic asociat la Facultatea de Litere-Științe a Universității de Petrol și Gaze din Ploiești. În paralel, este secretar și președinte al Filialei Ploiești a Societății
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290096_a_291425]
-
Facultatea de Drept a Universității București, fiind specialist în drept constituțional. A luptat pe front în cel de al II lea Război Mondial. A fost deț inut politic la Canalul Dunărea Marea Neagră în perioada regimului comunist. Practică avocatura la Baroul Prahovean. Între anii 1991 1993 a fost profesor universitar de Drept constituțional la Universitatea de Inventică din Ploiești. În perioada 1999-2000 - a fost președinte al Senatului României. În prezent e ste membru în Biroul Politic Central al PNL. Dar pentru Mircea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
GÂND PRAHOVEAN, revistă apărută la Ploiești, lunar, între octombrie 1943 și februarie 1944 (cinci numere), purtând subtitlul „Pentru cunoaștere și acțiune în cadrul națiunii”. Prim-redactor este Leonida Secrețeanu, iar ca redactor responsabil figurează Mircea Ionescu-Quintus. Publică versuri Leonida Secrețeanu, Mircea Ionescu-Quintus, F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287142_a_288471]
-
1985, 45; Ioan Lascu, Repetarea metaforei, R, 1986, 2; Al. Ruja, Semnul afectivității, LCF, 1987, 28; Satco-Pânzar, Dicționar, 218-219; Cristea, Teleorman, 667-668; Popa, Ist. lit., II, 657; Rotaru, O ist, V, 295-297; Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian, Personalități prahovene, Ploiești, 2003, 363. A. St.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289635_a_290964]
-
mai e ce-a fost odată”. Alături de sonorități folclorice (ca în Cuculeț, drăguțe cuc), persistă ecouri eminesciene, coșbuciene, chiar macedonskiene. SCRIERI: Versuri, pref. N. Iorga, București, 1926. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 68-69; Liviu Găzdac, Un poet prahovean: G. Săpunaru, „Anuarul Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice din RSR pe anul 1982”, 140-149; Dicț. scriit. rom., IV, 175-176. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289488_a_290817]
-
LUT, 1927, 1 605; George Dumitrescu, Opinii literare, București, 1927, 75-76; Marius Pop, Constantin Șăineanu, „Flamura Prahovei”, 1970, 5 825; Cristea, Teleorman, 666-667; Lovinescu, Sburătorul, I, 117, passim, II, 7, 35, 172; Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian, Personalități prahovene, Ploiești, 2002, 362. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289435_a_290764]
-
Buhăiești-Roman și se compune dintr-o stradă principală pe care se află toate instituțiile comunitare: biserica, școala și câteva magazine. În ultimii ani s-au format câteva străzi secundare, perpendiculare pe strada centrală și extinse spre versant. - La Boldești-Scăeni, oraș prahovean cu peste 10% populație rromă s-a format un cor al bisericii numai din etnici rromi! Dicționar - prăjina= veche unitate de măsurare a suprafețelor de teren agricol din vechiul regat al României are valoarea liniară de 6,69 metri. În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ALEXIU, Ștefan (7.IX.1900, Ploiești - 4.II.1969, Ploiești), poet și prozator. Fiu al Mariei și al lui Nicolae Alexiu, dascăl în satul prahovean Lunca Mare, A. a slujit cu modestie un crez, tradiția. A scris poezie, file de jurnal, proză scurtă, romane, recenzii literare, articole despre limba și cântecul popular în „Săptămâna”, „Înfrățirea”, „Miorița”, „Strada”, „Orientări”, „Prahova”, „Gazeta cărților”, „Ecoul Prahovei”, „Flacăra”, „Cruciada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
limba și cântecul popular în „Săptămâna”, „Înfrățirea”, „Miorița”, „Strada”, „Orientări”, „Prahova”, „Gazeta cărților”, „Ecoul Prahovei”, „Flacăra”, „Cruciada românismului”, „Școala și viața”, „Slova noastră”, „Opinia liberă”, semnând și D’Artagnan, D’Art, Șt. Al. Luca. A fost redactor la „Gazeta învățătorilor prahoveni” și la „Prahova noastră”. A scos, împreună cu F. Voican, revista „Crainicul” (1928-1929), apoi „Muguri” (1932, 1935) și „Veac nou” (1934). A. reeditează, ca poet, experiența sămănătoristă: idilă naturistă, amintiri patriarhale, chipuri voievodale (Cântecele trecutului, 1925, Icoane, 1938). Litania mioritică unită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
compasiune pentru soarta muncitorului industrial, frecvent un fost țăran. Se percep accente de nostalgie pentru valorile spațiului rural și se remarcă exerciții sensibile de contemplare a naturii. Cântăreț - fără patosul și elanul dinamitard al lui Geo Bogza - al peisajului industrial prahovean interbelic, T.-M. evocă, în același timp, cu regret, natura încă neprihănită de „modernizare” și se preocupă de condiția omului sărman. Sunt schițate, pe alocuri, elementele unei drame configurate de conștiința vidului existenței și de angoasă. Colaborarea la „Urmuz” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
1935, 5 158; Stelian Constantin-Stelian, „Standard”, CL, 1935, 3-5; Simion Stolnicu, Câmpina peisajului și a visului, „Naționalul nou”, 1937, 944; Călinescu, Ist. lit. (1941), 852, Ist. lit. (1982), 937; Sașa Pană, Restituiri, „Revista literară”, 1947, 35; Ion Bălu, Un poet prahovean, VR, 1969, 2; Marius Pop, Alexandru Tudor-Miu, „Flamura Prahovei”, 1970, 5 789; Geo Bogza, Mărturie despre Tudor-Miu, RL, 1973, 6; Constantin Țoiu, Reîntâlnire cu Tudor-Miu, RL, 1973, 25; Aurel Dragoș Munteanu, „Întâlnire cu pasărea Phoenix”, FLC, 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
Miruna Mureșan, Din nou poezia: Editura Calende, „Universul cărții”, 1994, 10; Gheorghe Mocuța, „Hierofania”, „Arca”, 1997, 10-12; Ștefan Ion Ghilimescu, Figuri ale imaginarului poetic, Târgoviște, 1998, 84-96; Petrescu-Paraschiva, Dicț. lit. Dâmbovița, 245-246; Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian, Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic, Ploiești, 2002, 397-398. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
Cubleșan, „Destinul umbrei”, ST, 1998, 4-5; Mona Mamulea, „Deasupra tainei”, AST, 1999, 8; Constantin Trandafir, Memoria poetului, F, 2000, 11-12; Tudor Cristea, Poezie din Ploiești, „Litere”, 2001, 11; Ioana Dana Nicolae, Sistem stil puzzle, „Litere”, 2002, 8-9; Marian Chirulescu, Personalități prahovene, Ploiești, 2003, 355-356. A. St.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
școlare, Galați, 1991, 213; Țeposu, Istoria, 174; Liviu Grăsoiu, Fascinația cuvântului tipărit, LCF, 2001, 14; Ioan Adam, Cuvinte accentuate, ALA, 2001, 566; Popa, Ist. lit., II, 1126; Dicț. scriit. rom., IV, 592-593; Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian, Personalități prahovene, Ploiești, 2003, 381; Titus Vâjeu, Eterul și eternul, București, 2003, 156-157. C. H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]
-
demersul meu a privit dorința mea drept un afront adus la adresa studiilor din Ardeal. A fost una dintre cele mai umilitoare experiențe din viața mea, am fost acuzată că mă folosesc de boala mamei mele, că sunt "doar o fetișcană prahoveană care de fapt a venit în Ardeal să își atingă scopurile, și apoi pleacă la București", mi-a sugerat să îngheț cei doi ani și să aștept să moară mama, pentru ca ulterior să mă întorc la școală. Profesorii mei din cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de la un etaj la altul. Am cunoscut mulțime din cei închiși în curte, în timpul plimbării de o oră dimineața și una după masa, când puteam vorbi, împărtășindu-ne gândurile. Cei mai tineri sorbeau sfaturile și învățăturile celor mai bătrâni. Cu prahovenii și buzoienii, de care eram legat sufletește prin locul unde-mi desfășurasem activitatea, am strâns prietenii de neuitat. Erau între cei mai vârstnici, prahoveni: Ștefan Măntăluță, Paul Cojocaru, Zoze Grigorescu, Valeriu Cristescu, Gabi Popescu, Ion Vulcănescu, Andrei Popescu, inginer chimist
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
puteam vorbi, împărtășindu-ne gândurile. Cei mai tineri sorbeau sfaturile și învățăturile celor mai bătrâni. Cu prahovenii și buzoienii, de care eram legat sufletește prin locul unde-mi desfășurasem activitatea, am strâns prietenii de neuitat. Erau între cei mai vârstnici, prahoveni: Ștefan Măntăluță, Paul Cojocaru, Zoze Grigorescu, Valeriu Cristescu, Gabi Popescu, Ion Vulcănescu, Andrei Popescu, inginer chimist Georgescu, Paul Vilescu, Ion Iordache, buzoieni: Alexandru Murea, Nicu Cojocaru; brașoveni: Trifan Traian (prefect), Marian Traian, Anghel Papacioc, Pascu Constantin; sibieni: Schiau Ion, teologul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]