801 matches
-
cunoscută din Țara Românească". Încă din primii ani de funcționare, de sub teascurile acestei tipografii vor cunoaște lumina tiparului "lucrări importante ale culturii medievale românești" precum "Psaltirea slavonească" la 1637-1638 și mai ales la 1640 prima lucrare tipărită în limba română "Pravila bisericească" cunoscută sub denumirea de "Pravila de la Govora", în traducerea călugărului Mihail Moxa. De altfel egumenul Meletie Macedoneanul, cel care a supravegheat și încurajat activitatea de tipărire, este unul dintre cei mai importanți stareți ai mănăstirii, în cei 4 ani
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
primii ani de funcționare, de sub teascurile acestei tipografii vor cunoaște lumina tiparului "lucrări importante ale culturii medievale românești" precum "Psaltirea slavonească" la 1637-1638 și mai ales la 1640 prima lucrare tipărită în limba română "Pravila bisericească" cunoscută sub denumirea de "Pravila de la Govora", în traducerea călugărului Mihail Moxa. De altfel egumenul Meletie Macedoneanul, cel care a supravegheat și încurajat activitatea de tipărire, este unul dintre cei mai importanți stareți ai mănăstirii, în cei 4 ani cât a condus lăcașul (1636-1640) l-
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
vor supuni la dările de piste tot anul a patentilor și a cheltuielilor comunale, vor fi de îndată înscriși în rândul pământenilor și să vor folosi de aceleși dreptăți ce sânt hărăzite neguțătorilor și meșterilor pământești. Art. VII. Fiindcă această pravilă nu poate a ave lucrare pe vreme trecută, oricare strein care până în ziua de astăzi s-ar fi împământenit după obiceiul păzit până acum, să va folosi cu deplinătate de dreptatea sa ca și cum ar fi câștigat-o în putere aceștii
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
nu poate a ave lucrare pe vreme trecută, oricare strein care până în ziua de astăzi s-ar fi împământenit după obiceiul păzit până acum, să va folosi cu deplinătate de dreptatea sa ca și cum ar fi câștigat-o în putere aceștii pravili. Art. VIII. Aceste dispoziții nu vor ave a lor aplicație la parte bisăricească. Din text rezultă faptulă că, la acea dată, se deosebea între două forme de cetățenie, una mica și una mare. Cea mică dădea posibilitatea de a exercita
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
Nicolae Popa și Petru Popa („Wolachus presbiter, in possessionis Szentpeter comorans”). În anii 1620-1621, un alt preot din Sânpetru, Ioan Românul (”Iwn Vlahu”), se ostenea cu caligrafierea unei copii a Alexiadei inclusă, împreună cu Floarea Darurilor, cu un fragment al unei Pravile și cu un alt text, în cunoscutul Codex Neagoensis. Biserica, prezentă pe lista monumentelor istorice românești 9HD-II-m-A-03444), este menționată în tabelele tuturor comisiilor de conscriere ale secolelor XVIII-XIX: 1733, 1750, 1761-1762, 1805 și 1829-1831; harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) îi
Biserica de zid Sfântul Gheorghe din Sânpetru () [Corola-website/Science/326892_a_328221]
-
trecând apoi la romani. Face pe scurt istoria Republicii Romane, după care enumeră împărații de Apus și de Răsărit, până la stabilirea domniei turcești în Europa și termină cu primele lupte ale turcilor cu românii la1489. Mihail Moxa este și traducătorul Pravilei de la Govora în românește (1640-1641), care a apărut în două tiraje, unul pentru „Ara Românească”, altul pentru Transilvania. A mai rămas de la Mihail Moxa un manuscris românesc cu 137 foi, provenit de la mănăstirea Bistrița, azi în Muzeul Britanic din Londra
Mihail Moxa () [Corola-website/Science/306814_a_308143]
-
cum din mâna lui Hristos cade o Lumină puternică ce intră în pământ, și aude că-i zice: "„Aici să fie altarul meu!”". Tinerele „surori” în vârstă de doar 15-16 ani, locuiesc într-un bordei făcut de ele, ținând însă pravila călugărească. Pe 15 august 1940 este călugărită și primește numele de VERONICA ce se traduce prin "„Icoană vie, nepictată de mână omenească”". Este numele fecioarei care i-a șters fața însângerată lui Iisus pe drumul Golgotei. Pe 25 martie 1941
Veronica Gurău () [Corola-website/Science/326619_a_327948]
-
proprii încet și în mod firesc. Un asemenea popor însă își impune feliul lui de a fi și vecinilor. Ce ar zice liberalii de la noi daca le-am spune că, pe când ei introduc istorii franțuzești în instituții, limbă și datine, Pravilele lui Vasile Lupu și ale lui Matei Basarab nu s-au introdus niciodată, decât în partea lor canonică. 28 {EminescuOpX 29} tot pe atuncea în Rusia de amiazăzi se introduc pe zi ce merge datinele românești pintre malorosieni, care au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
predă și cum știu oamenii la noi dreptul roman? Astfel cum l-au avut romanii? Astfel cum l-am avut noi cu modificările aduse de bizantini, cunoscut prin suta a XVI și a XVII până mai alaltăieri sub numele de pravilă împărătească? Defel. Se predă dreptul roman așa cum el // au fost admis, modificat și înțeles de spiritul popoarelor germanice. Și tot astfel e cu toate disciplinele dreptului. Lipsa de judecată în materia aceasta e atât de mare încît am auzit vorbindu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mult în România nouă - vrem să apară un «Suflet nou»“... „Suflet nou” a fost și a rămas de mai bine de șapte decenii o trainică punte de legătură multietnică, între civilizația bănățeană și cele de dincolo de hotare. Un important document, „Pravila cea Mare sau Îndreptarea Legii”, tipărită la 1652, la Târgoviște, consemnează existența Comloșului, iar alt document de înaltă valoare istorică și care atestă existența localității este prima hartă a Banatului întocmită între 1723 și 1725. Apariția gazetei a constituit un
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
vornici sau staroști în cârmuirea satelor. Toți acești dregători, de la membrii sfatului obștesc și până la ultimii starosti de sate, aveau atribuții administrative și judecătorești similare celor din Țara Moldovei. Actele erau scrise în limba română, iar judecățile se făceau după pravilele cunoscute în Principatele Române. Guvernarea lui Scarlat Sturdza a fost de scurtă durată, până în anul 1813, când, bătrân și bolnav, își dă demisia. Această guvernare s-a remarcat prin interzicerea introducerii iobăgiei în rândul țărănimii și scutirea acesteia de serviciul
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
e măreața clădire a mânăstirei Golia, în prima sa formă. E în același timp epoca lui Miron Costin, a Mitropolitului Varlaam, a Sinodului bisericii orientale și a Soborului clericilor din ambele principate pentru acțiunea contra propagandei calvine. E epoca primei Pravile, a primei "Cărți românești de învățătura pravilelor împărătești", a "Răspunsului la Catehismul calvinesc" și altor cărți de preț; și mai ales a primelor școli, cu învățătură temeinică slavonă, greacă și română. Dar "...când țările se suie la mari bișuguri, zburdează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
prima sa formă. E în același timp epoca lui Miron Costin, a Mitropolitului Varlaam, a Sinodului bisericii orientale și a Soborului clericilor din ambele principate pentru acțiunea contra propagandei calvine. E epoca primei Pravile, a primei "Cărți românești de învățătura pravilelor împărătești", a "Răspunsului la Catehismul calvinesc" și altor cărți de preț; și mai ales a primelor școli, cu învățătură temeinică slavonă, greacă și română. Dar "...când țările se suie la mari bișuguri, zburdează hirea omenească; și zburdăciunea naște păcatul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
știe. Fără ea n-am fi avut nici pe cronicari nici slaba mișcare literară (datorită acestora și lui Dosoftei și lui Dimitrie Cantemir) nici uma-nizmul pe care-l reflectă mai ales cronicile nici timidele încercări de disciplină legislativă (cu introducerea pravilelor) nici tot începutul de redeșteptare, de înțelegere a vieții noastre proprii, a senzului și destinului ei, care ne-au dus, peste atâtea piedeci, suferințe și mizerii, la progresele târzii și relative de mai pe urmă. Din tot ce datorim acestei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a refuzat să-i restituie, Ecaterinei, decedată curând după căsătorie. Este prezentată o diată (izvod de zestre), fără veleat și lună, Încredințată de mitropolitul Iacov și Antonie, episcopul Romanului. . Lupul Balș, vel logofăt, expune la 27 februarie 1814 motivele, după pravilă, de nesemnare a anaforalei În procesul dintre căminarul Iordache Râșcanu și Maria Holban . Vel logofătul D. Sturza face cunoscut la 14 mai 1816 căminarului Iordachi Râșcanu porunca domnului pentru ziua de 21 mai, pentru vinderea moșiei Frenciugi . La 28 iunie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
aflată acum la Moscova. În același an, „zisul monah” Casian copia o Psaltire, care se află acum la Moscova. În 1470, Casian copia o Psaltire, probabil la Putna, aflată acum la Sankt Petesburg. În 1472, la Neamț, călugărul Ghervasie copia Pravila lui Matei Vlastaris, existând, așadar, o preocupare pentru existența, alături de obiceiul pământului și a unui corpus de legi scrise. Manuscrisul din 1472 se află la Biblioteca Academiei, iar un al doilea manuscris, realizat în 1495, a ajuns la Moscova. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dat, fragmentele devin crochiuri jurnaliere... Dar înainte de a vedea ce și cum se întâmplă în Fragmentele lui Lamparia, să ne hotărâm cât de cât dacă maximele se cuvine să fie specialitatea unui nume și unei vârste respectabile. Îndeobște, așa sună pravila, dar nu văd cum, în acest caz, excepția ar confirma regula. Nu mai numesc aceste excepții pentru a nu fi suspectat de analogii impardonabile. De altfel, autorul își numește aceste parimii, mai succinte ori mai extinse, Fragmente. Foarte nimerită denominația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acestei Mitropolii a Moldovei și a Sucevei se datorește introducerea limbei române în biserică și stat, ea este mama neamului românesc. {EminescuOpIX 259} De aceea estragem din "Îndireptarea legii" lui Matei Basarab (tipărit la Târgoviște 1652): Află-se scris în pravila lui Matei-Vlastari cum și Moldo-Vlahia au fost supusă ohrideanilor; iară acum nice ohrideanilor se pleacă, nice țarigrădeanului, și nu știm de unde au luat această putere. Între mitropoliții care țin sub mâna lor episcopii se zice: Moldoveanul ține aceasta: Rădăuțul și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Boaita! Fir-ar mamă-sa să-i fie, de canalie! Dacă era singur... Am impresia c-a fost cât pe ce s-o-ncurce! zice Fratele, privind admirativ cum Lunganul recade cătrănit, la loc. Să ne fie învățătură de minte! Pravilă! La amândoi! Data viitoare, nu-l mai luăm la pileală, pe imbecil, decretează Dănuț. Dacă vrea să se sinucidă, să-i fie de bine! Să-i priască! Mi se rupe mie! Nu-i stau eu în cale! Dar, fără martori
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
povestiri defăimătoare la adresa armenilor, acuzându-le erezia și chiar păgânismul, invocând necurățenia lor spirituală și fizică. Povestea adorării câinelui Harțiburie a fost, poate, cea mai cunoscută devenind un exemplu de erezie armenească. Referiri la această plăsmuire se regăsesc în cuprinsul Pravilei de la Govora, unde armenii sunt numiți „de trei ori procleți spurcatu postu ce postescu, de trei ori blăstemați arțivurii proceți“26. Grămăticul Stoica de la Biserica domnească din Târgoviște a dat, în 1668, o tălmăcire integrală a povestirii 27. Aversiunea față de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au determinat, mai curând, diminuarea volumului mărfurilor tranzitate și modificarea componenței etnice a celor care practicau negoțul în bazinul pontic și la gurile Dunării. Armenii, recunoscuți până în • Grigore M. Buicliu, Cânt de jălire asupra armenilor din Țara Vlahilor, p. 8. • Pravila de la Govora, 1640, f. 56. • Melchisedek, Chronica Romanului și a Episcopiei de Roman, partea I, București, 1864, p. 33. Ideea propagandei grecești ca sursă a intoleranței religioase va fi reluată și în alte lucrări privitoare la trecutul armenilor, vezi V.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Descrierea Moldovei, București, 1973, p. 373. Lupu este „prea luminat întru creștinătate și dirept întru credință (...)“34. De altfel, în predoslovia semnată de traducătorul lucrării, „den scrisoare grecească pre limbă românească, ca să poată înțeleage toți“, Eustratie logofătul, reține atenția necesitatea pravilei în acel timp: „(...) cum nu poate nime a lăcui în ceastă lume fără apă, așea nu poate fi nice fără învățătură“, se spune în aceeași lucrare. Este semnificativ pentru chestiunea supusă atenției și faptul că în stihurile sale la domnii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ore ale fântânilor cerești, pentru că orice credincios, de atunci, de după el și acum, să poată scoate cu bucurie apă vie, duh și viața din izvoarele mântuirii (Isaia 12, 3){\cîte 99}. De la el ne-au rămas și frumoasele rugăciuni din Pravila Sfanțului Vasile cel Mare și Molitvele ce se citesc de ziua numelui lui{\cîte 100} și la anumite slujbe. {\footnote 94 Pr. Prof. Ene Braniște, Sfanțul Vasile cel Mare în cultul creștin, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
proveniți din Imperiul Habsburgic ce aveau să joace un rol important în viața instituțiilor publice din Principate. Chemat de Gh. Asachi, va funcționa la Iași, de la 1 aprilie 1833, ca jurisconsult permanent pe lângă Logofeția Dreptății. Își dă aportul în „comisia pravilelor” la traducerea Codului Calimah (1833-1835). Profesor de drept la Academia Mihăileană (1841-1847), ca și prietenul său Eftimie Murgu, a primit, în Moldova, și ranguri: paharnic, căminar, ban și, la 1848, agă. Unionist convins, a devenit ministru al Dreptății (1860-1861) în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
Era nominalizat un membru notabil al Bisericii, de regulă mitropolitul. Problemele dezbătute erau, în majoritate, de ordin juridic. În Țara Românească, fostul patriarh Nifon convoca în mod excepțional Adunarea țării din porunca lui Radu cel Mare, pentru a hotărî folosirea pravilei monocanonice în raport cu obiceiul derogatoriu 658. Mai târziu, mitropolitul Teodosie a convocat stările într-o Adunare de judecată "după porunca Mării sale lui Vodă" Constantin Brâncoveanu, pentru a rezolva plângerea arhimandritului Isaia 659. Sunt consemnate și situații în care Adunările de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]