185 matches
-
manifestărilor psihice și al relațiilor intersociale pe care le prezintă aceste vârste, din care 16 preadolescenți (13 băieți și 3 fete) și restul adolescenți (16 băieți și 8 fete). Pe categorii de defecte, sexe și vârste lotul se împarte astfel: Preadolescenți - 13 băieți și 3 fete = bâlbâială tonoclonică; Adolescenți - 4 băieți = tahilalie; 1 băiat = bradilalie; 5 băieți = bâlbâială tono-clonică; 6 băieți = dislalie (sigm.+naz.) = total 16 băieți și 2 fete = bâlbâială tonoclonică; 6 fete = dislalie = total 8 fete. Total = 24 adolescenți
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
tahilalie; 1 băiat = bradilalie; 5 băieți = bâlbâială tono-clonică; 6 băieți = dislalie (sigm.+naz.) = total 16 băieți și 2 fete = bâlbâială tonoclonică; 6 fete = dislalie = total 8 fete. Total = 24 adolescenți. Priviți numai din punct de vedere al defectului (adolescenți și preadolescenți), au întrunit numărul de 28 în grupa logonevrozelor și 12 în cea a dislaliilor (cu subdiviziunile marcate în tabelul centralizator). Pentru a preciza aspectul clinic al diagnosticului, arătăm că în proporție de 2% cei diagnosticați cu un aspect al logonevrozei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de împrejurările în care trăiește elevul, care pot accentua sau anihila astfel de manifestări. Un lucru incontestabil este că acești elevi ridică serioase probleme din punct de vedere educativ. De comun acord cu toți specialiștii studiați, putem să afirmăm că: Preadolescentul ne oferă întotdeauna imaginea unui tânăr vioi, gălăgios, plin de viață, doritor de a ști cât mai multe lucruri, de a fi activ participând la cât mai multe acțiuni, cu interese multiple pentru tot ce este nou. Pubertatea este considerată
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de la operațiile concrete la cele formale nu se înfăptuiește brusc ci, în mod treptat, abia la sfârșitul ei antrenând la generalizarea operațiilor propoziționale, pentru ca în studiul următor, cel al adolescenței, să funcționeze în deplinătatea lor. Din punct de vedere afectiv, preadolescentul se caracterizează printr-o mare sensibilitate, prin treceri succesive de la o stare la alta, prin fluctuații în dispoziții, etc. Tocmai de aceea întâmpină unele dificultăți în reglarea actului voluntar, deliberarea sau luarea hotărârii se face adesea sub influența unor factori
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în jurul cărora se organiza comportamentul, de acum înainte valori de referință oferă membrii grupului, ai echipei din care fac parte. Ca atare, o mare parte din atitudinile comportamentale se formează prin imitație și contagiune în interiorul grupului. Caracteristica vieții sociale a preadolescentului impune profesorului necesitatea unor preocupări atât pentru cunoașterea valorii educative a „anturajului”, cât și pentru inițierea unor strategii educaționale adecvate atât sub raport individual, cât și psihosocial. Deoarece dimensiunea „interiorității” se adâncește, preadolescentul simte nevoia de a nu mai fi
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
contagiune în interiorul grupului. Caracteristica vieții sociale a preadolescentului impune profesorului necesitatea unor preocupări atât pentru cunoașterea valorii educative a „anturajului”, cât și pentru inițierea unor strategii educaționale adecvate atât sub raport individual, cât și psihosocial. Deoarece dimensiunea „interiorității” se adâncește, preadolescentul simte nevoia de a nu mai fi considerat copil. De aceea, apelul la demnitatea să va fi mai folositor decât interdicțiile excesiv de severe. Este valabil și la această vârstă adevărul că ființa umană este „mai degrabă flexibilă decât docilă”. Pe
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în joc pubertatea. La această vârstă are loc închegarea caracterului precum și a principalelor trăsături de personalitate. O atragere forțată spre ora de religie poate avea consecințe imprevizibile. De aceea, sunt necesare tactul și, mai ales, răbdarea din partea profesorului de religie. Preadolescenții comunică și se comunică, ies din sine, se organizează în grupuri, solidaritatea și gradul de socializare cresc în mod simțitor. Comuniunea de interese și sentimente face ca și religiozitatea să se extindă și să se amplifice. Copilul se încrede în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
într-un mediu social ostil, își creează sisteme de protecție în care lumea socială este văzută ca un loc al tuturor pericolelor și împotriva căruia trebuie să se apere în defavoarea celuilalt. Confruntat cu probleme interpersonale în timpul interacțiunii cu ceilalți copii, preadolescentul cu probleme își întărește credințele conform cărora lumea este un loc al ostilităților. Din lipsă de competențe sociale pe care nu reușește să le achiziționeze, reușita școlară este și ea compromisă. Pentru a-și compensa vidul social, copilul încearcă să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Dincolo de unele Însușiri generale, ca integritatea fizică, cetățenia sau faptul de a nu fi săvârșit nici un omor, ori mai specifice, ca sexul masculin, prevăzut pentru slujirea zeităților masculine, și cel feminin, pentru slujirea zeităților feminine, sau fecioria, obligatorie În cazul preadolescenților, preoților greci nu li se cereau cunoștințe deosebite, nici nu existau structuri sau școli speciale pentru pregătirea lor. Supus unui număr de interdicții pe toată durata Îndatoririi, dintre care cea mai importantă era castitatea (dar nu lipseau nici interdicțiile alimentare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
adolescenții Încep, odată cu practica banilor de buzunar, cu publicitatea și cu produsele culturale ce le erau destinate, să se afirme În calitate de consumatori „autonomi” și de țintă comercială specifică. Faza III marchează un pas Înainte În dezvoltarea acestei logici, copilul sau preadolescentul exercitând o influență tot mai importantă asupra cumpărăturilor pe care le fac părinții: el devine factor de decizie și cumpărător când Își pune la bătaie banii de buzunar, dar Îndeplinește și o funcție prescriptivă, conform noului său rol pe lângă părinți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]