755 matches
-
Pascariu narează pozitivist. El nu enunță nici în fața unui caz nevindecabil, descurajarea. Ocolește gândul abandonului în fața invincibilității unei boli oricât de severe. Sfătuiește, arată milă, grijă, însuflețește o companie foarte plăcută, alege un mod de comunicare foarte agreabil. Este atrăgătoare, preamărește optimismul, lupta, victoria. Ce poate determina mai mult decât acestea, înmugurirea voioșiei în sufletul întrețesut de vițele bolii?! O astfel de descriere afectivă pare în asonanță cu vârsta ei, pentru că e necrezut de tânără, spre a fi atât de convingătoare
UN MEDIC AL UMANULUI ŞI ADORABILULUI OMENESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352338_a_353667]
-
de pomenire, Din piatră de bazalt sicriu sărac Să se înalțe în altarul din privire. Cu funigei și luminiș de brad Să ne-nvelim și rănile și nunta Și unde-o fi Siretul s-aibă vad Să trecem să o preamărim pe Sfânta Moldovă sacră, colț de rai ceresc Prinsă-n hotară cu supusă milă Din voia ta potir dumnezeiesc Ținem în palme smirna de feștilă. Iar lumânarea picurând lumini Acolo unde-i loc de pomenire Să ocrotească înfloriții crini Și
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
venind de sus în direcția Mariei, este prezentă și în această variantă.[4] Dintre multele și alesele alcătuiri liturgice închinate Maicii Domnului, Acatistul Buneivestiri este una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite de către credincioși. Asemenea icoanei prin culori, și el preamărește minunea și pe Fecioara prin cuvânt: „Bucură-te, cea prin care răsare bucuria, Bucură-te, cea prin care piere blestemul, Bucură.te, Mireasă, Pururi Fecioară!” Note bibliografice: [1]Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt și preamărire, slavă și laudă a Preasfintei Împărătese
DESPRE PRASNICUL BUNEIVESTIRI SAU ÎNCEPUTUL MÂNTURII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350499_a_351828]
-
cel mult tânjea el să scrie ceva beletristică șchiopătată și se făcea de râs „propriu manu” . Acum, dimpotrivă, oricine a învățat să aștearnă fraze frumoase pe hârtie se consideră și deținătorul unui mecanism critic prin care are același drept să preamărească gașca literară din care face parte, sau pe care străduie să o compună, în egală măsură în care ceilalți îl preamăresc pe el... Și, uite-așa, se impune în mod public „trendul ascendent” al inflației literare, în paralel cu loviturile
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
să aștearnă fraze frumoase pe hârtie se consideră și deținătorul unui mecanism critic prin care are același drept să preamărească gașca literară din care face parte, sau pe care străduie să o compună, în egală măsură în care ceilalți îl preamăresc pe el... Și, uite-așa, se impune în mod public „trendul ascendent” al inflației literare, în paralel cu loviturile tot mai mari pe care le căpătăm de la inflația propriu-zisă. * Dar acum, sub zodia libertății presei, se înființează special reviste întru
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
să visezi” spune Elytis. Și tot el: „O nimica toată mi-am dorit și pedepsit am fost cu prea multul” „Eu sunt Singurătatea devenită om”, zice Nietsche iar bunul taumaturg Rainer Maria Rilke continuă: „O, spune-mi, poete, ce faci. - Preamăresc. Dar ce-i muritor și monstruos cum înduri, cum primești? - Preamăresc. Dar pe cel fără nume, pe cel anonim, cum îl invoci tu oare, poete? - Preamăresc. De unde îți iei dreptul de a fi adevărat în orice veșmînt, sub orice mască
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
am dorit și pedepsit am fost cu prea multul” „Eu sunt Singurătatea devenită om”, zice Nietsche iar bunul taumaturg Rainer Maria Rilke continuă: „O, spune-mi, poete, ce faci. - Preamăresc. Dar ce-i muritor și monstruos cum înduri, cum primești? - Preamăresc. Dar pe cel fără nume, pe cel anonim, cum îl invoci tu oare, poete? - Preamăresc. De unde îți iei dreptul de a fi adevărat în orice veșmînt, sub orice mască? - Preamăresc. Și cum de te cunoaște tăcerea și furia, steaua și
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
Nietsche iar bunul taumaturg Rainer Maria Rilke continuă: „O, spune-mi, poete, ce faci. - Preamăresc. Dar ce-i muritor și monstruos cum înduri, cum primești? - Preamăresc. Dar pe cel fără nume, pe cel anonim, cum îl invoci tu oare, poete? - Preamăresc. De unde îți iei dreptul de a fi adevărat în orice veșmînt, sub orice mască? - Preamăresc. Și cum de te cunoaște tăcerea și furia, steaua și furtuna? - Pentru că preamăresc.” Astfel „și eu voi semăna cu voi, de-acum nici eu nu
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
Dar ce-i muritor și monstruos cum înduri, cum primești? - Preamăresc. Dar pe cel fără nume, pe cel anonim, cum îl invoci tu oare, poete? - Preamăresc. De unde îți iei dreptul de a fi adevărat în orice veșmînt, sub orice mască? - Preamăresc. Și cum de te cunoaște tăcerea și furia, steaua și furtuna? - Pentru că preamăresc.” Astfel „și eu voi semăna cu voi, de-acum nici eu nu mai găsesc întoarceri”(Esenin) Vouă, celor care nu mă citiți purtând nevinovate bandaje în îndoiturile
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
cel fără nume, pe cel anonim, cum îl invoci tu oare, poete? - Preamăresc. De unde îți iei dreptul de a fi adevărat în orice veșmînt, sub orice mască? - Preamăresc. Și cum de te cunoaște tăcerea și furia, steaua și furtuna? - Pentru că preamăresc.” Astfel „și eu voi semăna cu voi, de-acum nici eu nu mai găsesc întoarceri”(Esenin) Vouă, celor care nu mă citiți purtând nevinovate bandaje în îndoiturile inimii deveniți celebri în acest poem despre o singurătate a singurătății cu aleasă
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
Născut, deoființă cu Tatăl, Îi este proprie Frumusețea supremă, Frumusețea pură, Frumusețea arhetipală. Această frumusețe a Fiului este transcendentă, anterioară lumii, deci eternă. În rugăciunea de despărțire de ucenici, în seara Cinei celei de Taină, Mântuitorul Îi cerea Tatălui: „Acum preamărește-Mă, Tu, Părinte, la Tine Însuți cu slava pe care am avut-o la Tine mai înainte de a fi lumea” (Ioan 17, 5). Sfântul Apostol Pavel vede frumusețea Fiului ca izvorând din ființa Sa dumnezeiască proprie Logosului lui Dumnezeu, căci
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
har pe buzele Tale. Pentru aceasta Te-a binecuvântat Dumnezeu, în veac. Încinge-Te cu sabia Ta peste coapsa Ta, Puternice! Cu frumusețea Ta și cu strălucirea Ta” (Ps. 44, 3-5). De asemenea, în Cântarea cântărilor, mireasa - prefigurare a Bisericii, preamărește în termeni doxologici frumusețea mistică a Mirelui Hristos: „Gura Lui este negrăit de dulce și totul în El este fermecător. Iată cum este al meu iubit, fiice ale Ierusalimului, iată cum este al meu Mire” (C. Cânt. 5, 16). Frumusețea
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
din jertfelnicia Sa de bună voie pentru oile Sale cuvântătoare Frumusețea și slava dumnezeiască a lui Hristos au fost proorocite în Vechiul Testament, cum ar fi în Psalmul 44, mesianic prin excelență:De asemenea, în Cântarea cântărilor, mireasa - prefigurare a Bisericii, preamărește în termeni doxologici frumusețea mistică a Mirelui Hristos:Frumusețea Mântuitorului fiind chipul deoființial al Frumuseții pure și supreme a Tatălui, ea devine orbitoare atunci când Își arată strălucirea Dumnezeirii Sale, așa cum s-a arătat celor trei ucenici la Schimbarea la Față din Muntele
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
vocației liturgice a omului ca preot al Frumuseții eterne ce iradiază din Chipul Logosului lui Dumnezeu. Sfântul nu este un supraom ci omul care-și trăiește adevărul ca ființă liturgică. Sfântul este ființa umană care alături de corurile îngerești cântă și preamărește pe Dumnezeul treimic. Perspectiva eshatologică a împlinirii vocației liturgice a omului sfânt în Împărăția Cerurilor, alături de îngeri, în bucurie neîncetată de Frumusețea dumnezeiască a Fiului, a fost exprimată încă din secolul IV de către Sfântul Vasile cel Mare: “Urcă-mi-te
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
a orientat spre Roma cum sperau ardelenii la Alba Iulia” (pe ce ne bazăm să spunem apăsat că “sperau”?). La asemenea pasaje unii cititori se vor indigna, la alte pasaje alții, cu simțul umorului, se vor amuza copios: “Occidentalii îl preamăresc pe Creator prin muncă (pentru protestanți, catolici radicali, ea e conduita mântuirii), perfecționarea conditiiilor de trai. Ortodocșii cred că astfel El este mai degrabă trecut cu vederea și trădat. Vestul se uită de sus la mizeria materială din Est, în timp ce
VIOREL ROMAN, AUTORUL CARE NU ARE CU CINE POLEMIZA de CORNELIU VLAD în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346653_a_347982]
-
Evanghelia, avem învățătura Sfinților Apostoli, avem învățăturile Sfinților Părinți. Să credem în ele și atunci va veni și vremea când, crezând în ele, ne vom schimba spre bine, vom putea aduce mărire lui Dumnezeu ca apostolii, care cu glas tare preamăreau pe Dumnezeu, chiar dacă vor mai fi farisei dintre aceia care vor mai zice: „învățătorule, ceartă-ți ucenicii". Aceia nu-s vrednici să vorbească, nu-s vrednic să spună ceva, și de aceea, noi să ne ținem calea de a preamări
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
preamăreau pe Dumnezeu, chiar dacă vor mai fi farisei dintre aceia care vor mai zice: „învățătorule, ceartă-ți ucenicii". Aceia nu-s vrednici să vorbească, nu-s vrednic să spună ceva, și de aceea, noi să ne ținem calea de a preamări pe Dumnezeu prin sfintele slujbe, de a preamări pe Dumnezeu prin rânduielile Sfintei Biserici. Motivarea bogatului din versetul 30 pare logică, însă lipsită de sens în cele dumnezeiești: "dacă cineva dintre morți se va duce la ei, se vor pocăi
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
dintre aceia care vor mai zice: „învățătorule, ceartă-ți ucenicii". Aceia nu-s vrednici să vorbească, nu-s vrednic să spună ceva, și de aceea, noi să ne ținem calea de a preamări pe Dumnezeu prin sfintele slujbe, de a preamări pe Dumnezeu prin rânduielile Sfintei Biserici. Motivarea bogatului din versetul 30 pare logică, însă lipsită de sens în cele dumnezeiești: "dacă cineva dintre morți se va duce la ei, se vor pocăi." Ideea bogatului pare a fi actuală și pentru
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
ne întărim în gânduri bune, să ne întărim în dorința de a spori binele, în dorința de a curma relele din noi. Să ne ajute Dumnezeu să desființăm distanțele dintre noi, să dorim fiecare binele celuilalt, întru aceasta să se preamărească Dumnezeu, care este unirea tuturor, spre fericirea noastră, aici pe pământ, spre fala lui veșnică și spre fericirea cea veșnică în care nădăjduim să ajungem, după ce vom trece din viața aceasta. Nădăjduiesc și sper ca, măcar de acum în colo
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
Dumnezeu și toate acestea sunt semințe ale Împărăției lui Dumnezeu". Nu se poate imagina unire mai strânsă, mergând până la identificarea atât de bine exprimată în cuvântarea pascală a Sfântului Grigorie din Nazianz: "Ieri m-am răstignit împreună cu Hristos, astăzi sunt preamărit împreună cu El; ieri am fost mort împreună cu El; astăzi sunt viu împreună cu El; ieri am fost îngropat împreună cu El, astăzi înviez împreună cu El. Să ne facem ca și Iisus Hristos, fiindcă Hristos S-a făcut ca și noi; să ne
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
scris pe vremea comunismului atâtea poezii patriotice exagerate, laudative, cu atâta emfază despre calități pe care nu le avem, ascunzând defecte, pe care, în definitiv, fiecare popor le are și pe care trebuie să le înlăture. Intenția de a-ți preamări neamul este bună, dar patriotismul își poate avea locul doar după ce conștiința obiectivă a fost stabilită. Mai întâi lumina minții și apoi focul aprins al patriotismului, scria cineva. Nea Mitică își iubește foarte mult satul natal și amintirile anilor petrecuți
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
o sa suie La ei gându să-i rămâie Colindeli dom... Cinstiră copilul sfântu Ce-avea cerul și pământu Și viața după mormântu Colindemi dom`... Vestea v-o dădui și vouă Preacinstita lume nouă, Înălțați cu noi colind Domnului, să-l preamărim! Dați la copii colăcei Mere dulci și covrigei, Noua ce-n colind ne-am ars O ulcica cu ginars. Referință Bibliografica: Ninge Doamne apăsatu, colind / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 322, Anul I, 18 noiembrie 2011
NINGE DOAMNE APĂSATU, COLIND de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356733_a_358062]
-
a încondeiat în sufletul golit de lumesc a țăranului, din largul cuprins a hotarului românesc, când zilele se coborau odată cu lăsatul secului și până în ziua nașterii Mântuitorului, când evlavia scânteia în zilele acelea de curățire a trupului și a sufletului, preamărind îngăduința. Oamenii de atunci, de când casele satului erau luminate cu opaițul iar lumina aceea aducea miracolul umbrelor și teama de răzvrătire, jinduiau mai mult ca noi, cei de azi, după liniștea meditației rugăciunii. Însăși lumina aceea era sacra aprindere a
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
HOMERICA ( “Pizda proletara”) Pe țărmul de răstriște adus la baioneta Stă îngerul pedestru cu vestă și boneta El este umbră veche a marilor sihaștri Ce și-au coit umbrele heraldice din aștri Noi vrem orînduirea nedreaptă în solfegii S-o preamărească prostii și s-o iubească regii Religia și dînsa e un compot murdar Care vrea să devină lumină-n lupanar Și ca să lumineze vin azi și toți ratații Ei sînt doar amintirea unui apus vremelnic Să-i laude întruna și
PE MINE NU M-A IUBIT NICI O FEMEIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355671_a_357000]
-
Pentru ca S-a înălțat mult și a zvârlit cal și călăreț în mare. Dumnezeu a fost puterea mea, cântul meu, El mi-a fost mântuirea, El este Dumnezeul meu și al tatălui meu, pe El îl voi slăvi, Îl voi preamări, El este fericirea. Domnul este luptător în război, Numele Lui este Atotputernicul, pentru toți, pentru noi! Carele faraonului și armata lui în mare le-a aruncat, Ofițerimea lui s-a înnecat. Adâncul mării i-a acoperit, au căzut în abis
AMINTIREA TRECERII MĂRII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368878_a_370207]