309 matches
-
cărui guvern dorea un prinț ales de către cele trei puteri semnatare ale tratatului de la Londra. La 6 februarie 1833, Otto de Bavaria, cel de-al doilea fiu al lui Ludovic I, debarca în Grecia, asistat de trei regenți și de preceptorul său. El urma să devină rege la majorat, în anul 1835. Visul grec al Wittelsbach s-a realizat: în paralel cu programul său de construcție neogreacă la München, Ludovic I de Bavaria, își instala fiul în vârstă de 17 ani
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
recent, de filosoful american S. Kripke 262. Pentru acesta, substantivele proprii ar fi indicatori rigizi, adică elemente care îl desemnează pretutindeni pe același individ. Așa ne-am putea imagina lumi în care Julien Sorel nu ar fi amantul Mathildei sau preceptorul copiilor domnului de Rênal, dar în care "Julien Sorel" ar desemna aceeași persoană. Substantivele proprii ar fi niște etichete lipite pe obiecte. Acest fapt le-ar deosebi de descrierile definite, care sunt indicatori non-rigizi: descrierile definite ca "amantul Mathildei" sau
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
copiilor domnului de Rênal, dar în care "Julien Sorel" ar desemna aceeași persoană. Substantivele proprii ar fi niște etichete lipite pe obiecte. Acest fapt le-ar deosebi de descrierile definite, care sunt indicatori non-rigizi: descrierile definite ca "amantul Mathildei" sau "preceptorul copiilor domnului de Rênal" trimit la un individ prin intermediul unei proprietăți care este, la rândul ei, contingentă: "amantul Mathildei" ar fi putut foarte bine să fie altul decât Julien Sorel. După cum se observă, analizăm numele personajelor de ficțiune ca și cum ar
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
însoțite de formule murmurate de către stăpânul casei. Dintre toate "sacramentele", upanayana este, desigur, cel mai important. Acest rit constituie echivalentul inițierilor de pubertate specifice societăților arhaice. Atharva Veda, XI, 5,3, unde upanayana este atestată pentru prima dată, afirmă că preceptorul îl transformă pe băiat într-un embrion și îl păstrează trei nopți în pântecul său. Satapatha Brahmana (XI, 5,4,12-13) aduce precizările următoare: preceptorul concepe fătul când își pune mâna pe umărul copilului, și, a treia zi, acesta renaște
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
arhaice. Atharva Veda, XI, 5,3, unde upanayana este atestată pentru prima dată, afirmă că preceptorul îl transformă pe băiat într-un embrion și îl păstrează trei nopți în pântecul său. Satapatha Brahmana (XI, 5,4,12-13) aduce precizările următoare: preceptorul concepe fătul când își pune mâna pe umărul copilului, și, a treia zi, acesta renaște ca brahman. Atharva Veda (XIX, 17) îl numește pe cel ce a trecut prin upanayana de "două ori născut" (dvi-ja) - aici apare pentru prima oară
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
fiu al lui Buddha" (sakyaputto). Cf. exemplele în M. Eliade, Naissances mystiques, pp. 114 sq.; J. Gonda, Change and continuity, pp. 447 sq. întru nemurire, este dată de formula săvitrl (II, 148). De-a lungul întregii perioade de învățătură pe lângă preceptor, elevul (brahmacărin) trebuie să urmeze anumite reguli: să cerșească hrană pentru stăpânul sau și pentru el însuși, să urmeze regula castității etc. Riturile solemne constituie sisteme liturgice de o mare, și totuși monotonă, complexitate. Descrierea detaliată a unui singur sistem
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
10 aprilie Sosirea soacrei mele. Noaptea de Paști. Slujba de noapte la mănăstirea Lespezi între Posada și Comarnic. M. Bibescu (Arc-en-ciel). Marți, 13 aprilie Sosirea la Posada a prințului Carol 35, viitor rege al României. Are 15 ani și jumătate. Preceptorul lui îi vorbește despre germani. Tinerețe ridicolă, intimidantă, delicată. Mâinile lui lungi și roșii care tremură puțin. Seamănă cu mama sa36, în mod stupid, caricatural, înduioșător. 14 aprilie Visează. Își dorește să fie un burghez liniștit. Influența domnului Moerlin 37
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
cu mama sa36, în mod stupid, caricatural, înduioșător. 14 aprilie Visează. Își dorește să fie un burghez liniștit. Influența domnului Moerlin 37. 15 aprilie Continuarea vizitei prințului Carol. Tinerețea lui mă întristează și mă intimidează totodată. Când se ceartă cu preceptorul lui este dur, poate fără voia sa. Grosolan, pentru că, mental, este încă neformat. Nu-mi place. Mă dezgustă puțin. Mi se pare ciudat să trăiesc în preajma lui, dar am o plăcere ciudată provocată de curiozitate. În dimineața asta, la zece
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Obișnuiți cu limbi și obiceiuri străine, clasele superioare comparau ceea ce vedeau în Rusia cu ceea ce știau despre legile și administrația din străinătate, căutând în ele modele”, remarcă Haxthausen (1847, vol. I, VII). Tinerii nobili beneficiaseră de o educație dată de preceptori francezi (călugări iezuiți sau nobili fugiți în urma Revoluției franceză), de lungi sejururi în diferitele țări europene, în special Franța, unii participând chiar la războaiele napoleoniene. Deși cultivați, „ei au sfârșit prin a cunoaște tot, cu excepția esențialului: realitățile vieții rusești, necesitățile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
La acestea se adăuga o neîncredere ieșită din comun, îm binată, de aceleași persoane fiind vorba, cu o încredere fără de margini; dar n-a trecut de aceste margini fără să se molipsească de prisosul de crime care stătea în firea preceptorului său. Revenit mai asiduu la Curte, după moartea lui Monsieur, l-a podidit urâtul, care i-a deșteptat curiozitatea pentru chimie despre care am vorbit în altă parte, și de care apoi s-au folosit împotriva lui cu atâta cruzime
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
tragedia clasică; a fost un mare traducător din Shakespeare, din marele teatru spaniol, din poezia italiană, spaniolă și portugheză; a avut strânse legături cu Doamna de Staël, pe care a cunoscut-o în 1804, la Berlin; mai târziu a fost preceptorul copiilor ei la Coppet; Doamna de Staël îl menționează în Despre Germania. SIEYÈS, EMMANUEL JOSEPH ăFréjus, 1748-Paris, 1836). Om politic. Prelat, vicar general de Chartres; a publicat, în 1789, o broșură, Ce este Starea a treia?, care l-a făcut
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Acolo se formează majoritatea marilor oratori, care rostesc panegirice, discursuri oficiale de laudă pentru împărați: Mamertin din Trèves, Eumène din Autun, Nazarius din Bordeaux. În această universitate din Bordeaux predă Ausone, proprietar bogat, dar și poet, profesor de retorică și preceptor al tînărului Grațian, din 367 pînă în 374, înainte ca Grațian să devină împărat și să-l numească prefect al pretoriului Galiilor (376-379). Această activitate intelectuală este însoțită și de schimbări profunde în viața religioasă. Mutațiile religioase. Ele sînt legate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
trimis superintendentului Finanțelor. Renașterea Umanism și renaștere literară. "Acum, toate disciplinele sînt repuse în drepturi, limbile instaurate, tipăriturile atît de elegante și corecte ca uzanță, inventate de epoca mea prin inspirație divină [...]; întrega lume este plină de oameni învățați, de preceptori foarte docți, de librării [biblioteci] foarte ample". Această constatare entuziastă, pe care Rabelais o pune, în 1532, sub pana lui Gargantua, care-i scrie fiului sau Pantagruel, traduce sentimentul pe care-l au contemporanii lui Francisc I de a trăi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
V-lea în 1720, reîntoarcerea curții la Versailles în 1722. În februarie 1723, Ludovic al XV-lea devine major; în decembrie al aceluiași an, ducele de Orléans moare. Franța cardinalului Fleury Pace și prosperitate. Hercule Fleury, episcop de Fréjus, fost preceptor al lui Ludovic al XV-lea, a păstrat o mare influență asupra elevului său. La sfatul său acesta alege ca Prim Ministru pe ducele de Bourbon, pentru a-l înlocui pe ducele de Orléans și tot la sfatul său îl
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Ludovic al XIV-lea în culmea puterii sale. Aceasta este spre exemplu, atitudinea lui Frederic I al Prusiei, care își inaugurează proaspătul titlu regal adoptînd ceremonialul curții regale din Franța. Unul din succesorii săi, Frederic al II-lea, are un preceptor francez și se atașează de Voltaire, care îl impresionează cu povestirile despre eroismul și măreția lui Carol al XII-lea al Suediei sau ale lui Ludovic al XlV-lea, care devin modelele sale. El nu va avea liniște pînă cînd
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Pozzi în anii tinereții redă pe de-a-ntregul spiritul epocii sale. Nepoată de pastor și fiică a unui chirurg strălucit, Catherine este însetată de cunoaștere. Nu urmase liceul, ca fratele ei, însă frecventase cursuri pentru fete și avusese apoi un preceptor particular. Studiase cu aceeași pasiune istoria, gramatica, fizica sau matematica înainte de a începe să citească marile opere filozofice. Însă Fructul oprit al Cunoașterii o atrage în mod irezistibil, stârnindu-i în același timp repulsia. Catherine este "torturată" de dorință, își
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ale acestuia. Mediul cel mai optim pentru prima socializare și prima formă de educație a copilului rămâne familia, dar în cazul în care mediul parental sau familial nu dovedește pricepere pentru funcția educogenă, această sarcină va fi preluată de un preceptor. În opinia lui Erasmus, preceptorul trebuia să fie suficient de pregătit profesional, să dețină o serie de abilități care să-l facă plăcut și util educării copilului, respectiv să fie tânăr, inventiv, voios și prietenos. Constanta încredere în dimensiunea umanistă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
optim pentru prima socializare și prima formă de educație a copilului rămâne familia, dar în cazul în care mediul parental sau familial nu dovedește pricepere pentru funcția educogenă, această sarcină va fi preluată de un preceptor. În opinia lui Erasmus, preceptorul trebuia să fie suficient de pregătit profesional, să dețină o serie de abilități care să-l facă plăcut și util educării copilului, respectiv să fie tânăr, inventiv, voios și prietenos. Constanta încredere în dimensiunea umanistă a culturii l-a determinat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
direcția susținerii elocvente a acestei convingeri - nevoia de schimbare a metodelor educației și conținuturilor învățământului - Rabelais compara în lucrarea sus-amintită efectele educației dobândite de Gargantua de la un teolog scolastic cu cele rezultate în urma eforturilor și demersurilor educative oferite de către un preceptor umanist pentru tânărul Eudemon. Din acest exemplu, pedagogul francez formula câteva concluzii de natură pedagogică: educația necorespunzătoare produce întotdeauna consecințe dăunătoare asupra dezvoltării naturii libere a omului; în procesul instructiv-educativ trebuie să se țină seama necondiționat de legile naturii; educația
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
consta, în opinia pedagogului, în efectuarea ritmică a exercițiilor de mișcare, călărie, înot și dans, cu o alimentație simplă și frugală și cu asimilarea unui mod de viață de tip spartan. Educația intelectuală trebuia să fie ghidată de măiestria unui preceptor, care urma să-l instruiască pe copil în conformitate cu natura proprie a acestuia. Cunoștințele științifice aveau impact asupra educației numai în măsura în care îl pregăteau pe elev pentru viața practică, îl îndrumau spre dobândirea virtuții. Primordial, copilul trebuia să învețe scris-cititul, apoi să
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
capabil și de crimă (p. 141). Asemenea lui Socrate, el nu are de gând să fugă din închisoare, și se teme să nu devină un fel de sclav când arhontele Aristodem îi propune să-l salveze luându-l acasă drept preceptor pentru fiul său (p. 142). Din punctul de vedere al filosofului cinic, acceptarea înțelegerii echivalează cu renunțarea la principiile de o viață, căci hainele, mâncarea, patul îi sunt dăruite în locul libertății celui obligat să-și amintească necontenit că a fost
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
atitudinea dârză a Principesei, în privința declarației de respingere a anulării divorțului, Carol a decis să recurgă la presiuni financiare, pentru a-i schimba decizia. El „a luat bugetul palatului și a redus trebuințele lui Mihai la minimum: un dascăl, un preceptor, doi lachei, etc. și a șters toate subvențiile Elenei, spunându-i că ea va contribui cu o jumătate la menajul lui Mihai, la farfurii etc. unde mănâncă și ea etc.”. Sâmbătă, 27 septembrie, la ora 18. Principesa recurge la ajutorul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
participă la examenul de sfârșit de an școlar, pentru clasa a III-a, al Marelui Voievod de Alba Iulia. ,,La Sinaia... Regele mă primește la 3 (ora 15 - n.n.) cu prilejul examenului prințului Mihai care, întrerupt și adesea terorisat de preceptorul său Saxu, figură de vechiu subofițer reangajat, răspunde foarte precis și clar, cu o bună ținută. În comisiune și institutorul Ionescu, primar al Sinaii și colonelul Grigorescu. Regele se amestecă des, puind întrebări care uneori sânt prea grele pentru copii
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
înmânat-o regelui. Cortegiul s-a înapoiat la biserica Zlătari unde Carol al II-lea a primit defilarea drapelelor și a trupelor. La ora 1215, regele și Mihai s-au înapoiat la palat. 26 ianuarie. Institutorul Ionescu din Sinaia era preceptor al Voievodului, alături de N. Saxu sau poate doar temporar. Sâmbătă și duminică, 6-7 februarie. Concursuri de schi la Poiana Brașov, la care asistă și Mihai, împreună cu regele Carol. În ultima zi, a asistat doar regele, „fără Marele voevod, care se
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
avut loc proba scrisă, iar la ora 11 - proba orală. Comisia de examinare avea ca președinte pe prof. D. Gusti, ministrul Instrucțiunii, membri fiind: N. Saxu, inspector general școlar, C. Ionescu, directorul Școlii Primare din Sinaia, și col. N. Condiescu, preceptorul Voievodului. 28 iunie. Mareșalul Averescu îi împărtășește lui M. Manoilescu părerea că românii ar trebui să păstreze principiul monarhic, dar ,,să alungăm pe Carol chiar și dinastia, fiindcă și Voievodul nu făgăduiește nimic”. Manoilescu se opune. El consideră și că
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]