88,018 matches
-
despre individ care nu există cu adevărat în această carte). Că nu este vorba despre un roman propriu-zis o sugerează și felul în care autorul își manevrează personajul: în aproape toată cartea el este cel care narează, după ce și-a precizat identitatea dintru început. Numai că, brusc, în ultimul capitol, personajul este pus la loc în sertarul lui, devenind un individ despre care se vorbește la persoana a treia. Rolul naratorului va fi preluat, prin detașare, de autorul însuși, care se
Proză satirică by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13976_a_15301]
-
provocat unor jurnaliști mici jubilații cînd irakienii nu s-au grăbit să-i salute pe soldații lui Bush ca pe eliberatori, iar cînd totuși au făcut-o, după ce spectrul Marii Terori saddamiste trecuse, aceiași jurnaliști n-au pierdut ocazia să precizeze că irakienii ieșiți în stradă erau șiiți și nu suniți etc. La un nivel mai jos în buncărul ideologilor de stînga se află rasismul cel mai pur: irakienii nici n-ar fi avut nevoie să fie eliberați, ei ar adora
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
Rodica Stănoiu, care a răbufnit într-o declarație. Nu avem nevoie să ni se dea lecții, România știe ce are de făcut Aș fi admirat declarația d-nei Stănoiu că România n-are nevoie de lecții, dacă d-sa ar fi precizat și ce va face România. Or tocmai aici d-na ministru s-a ascuns în generalități jenante. Trebuie elaborate sisteme, și alte asemenea exprimări vagi din care nu poți înțelege altceva decît că pentru executivul autohton corupția nu e o
Corupția după Guest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13997_a_15322]
-
întreaga realitate a narațiunii. În Castelul, procedeele sunt cu atât mai surprinzătoare, cu cât ele nu privesc decât în mică măsură Castelul propriu-zis: scena desfășurării este satul de la picioarele castelului. Din acest sat, K., deși prevăzut cu o funcție bine precizată pentru angajarea la castel, ca "măsurător de terenuri", nu va reuși niciodată să iasă. În acest sens, tema romanului este destinul. Destinul asumat pe un fundal religios vechi-testamentar, cu reflexe cabalistice. Frapante sunt cele două personaje ale "ajutoarelor servitori", care
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
care le aveam în cadrul unor anumite dezbateri intelectuale. Cît despre Banat, el mi-a oferit experiența unei regiuni locuită de diverse etnii care nu s-au îmbrățișat dar care s-au respectat. Am cîștigat experiența conviețuirii multietnice, dar trebuie să precizez că mi-am dat seama și de altceva: ceea ce coexistă trebuie să se întemeieze pe un consens minim, de principiu, nu se pot amesteca toate de-a valma pentru a declara apoi că acesta este un "multikulti party", o conviețuire
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
se zice - (primele cuvinte ungurești învățate), de când am ajuns din Urziceni în Ardeal cu școala. Având, de fapt, o stimă veche față de unguri. Vrând să fim ca ei. Cum scrie și Emil Cioran, - dacă vă mai amintiți... Așteptând șnițelul comandat, - precizând, ațos, bitte, vienez!) - mă gândesc la Gide. Știu de ce fac pe nebunul. Eu, care detest mitocănia, incultura...în general, toți agramații și nespălații. Inșii care miros urât, nu numai ai noștri... Știu foarte bine. Știu și de ce pe față am
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
trei ziariști. Istoricul n-a dat nume. Declarația sa a venit după ce în ziarul "Ziua" a apărut o listă de vreo 200 de verificabili la CNSAS, propusă de Civic Media, în numele căreia semnează Victor Roncea. Pentru a spori suspansul istoricul a precizat - dacă pot spune așa - că unul dintre ziariștii descoperiți de el nu se află pe lista apărută în "Ziua". Dacă Stejărel Olaru are dovezi clare despre trei ziariști că au făcut poliție politică sau că au fost informatori cu contract
Liste cu presupuși by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10443_a_11768]
-
pe niște telespectatori tâmpiți, cum suntem considerați: -A fost o percepție greșită a zicerii lui Băsescu despre acel balast reprezentând 80 la sută din Legile sănătății... Iar domnul Nicolae Galie, managerul spitalului, om cu minte, completează cu seninătate imaginile tv precizând: -Trebuie să știți că în curtea spitalului e o schimbare de relief... -Da ? Formidabil! Iată o dovadă vie a formării reliefului pe cuprinsul patriei, zice Haralampy... E 27 iunie... Dumitru Hurubă P.S. Într-o "Cronică" anterioară scriam: "Sărmanii brazilieni, în
Mic studiu despre caprele lui La Fontaine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10483_a_11808]
-
realități politice diferite, au suferit influențe culturale greu compatibile, s-au adaptat la sisteme de valori configurate altfel. Punctele de referință în domeniul culturii nu au fost, aproape niciodată, aceleași. În Argumentul care deschide volumul din anul 2003, autorul le precizează după cum urmează: Muntenia: cultura otomană, cultura grecească și întemeierile francofone; Moldova: imperiul Otoman, cel Austro-Ungar și cel polonez; Basarabia: Petersburg, Moscova, Siberia; Transilvania, literaturile central-europene, având drept catalizator modelul german; Banatul, spațiul grăniceresc și culturile de limbă germană, sârbă, maghiară
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
regionalizare) și cu diversitatea formelor și mijloacelor de exprimare specifice postmodernismului. După primul volum al geografiei sale literare, dedicat Munteniei, Cornel Ungureanu sare direct la volumul al IV-lea, a cărui materie îi este mai mult decât familiară: Banatul. Așa cum precizează în scurta Prefață, "geografia literară/culturală a Banatului pare săracă fiindcă începe printr-un șir de excluderi. Istoriile germane, maghiare sârbe și românești se elimină cu o înduioșitoare reciprocitate din devenirea comună. Ba mai mult: chiar pentru cele românești, Banatul
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
calitate stipulate în standardele profesionale de produse din România. Că referențial în aprecierea calității produselor de panificație se considera cerințele minime de calitate prevăzute în STAS 91/1983 - Pâinea, produse de franzelărie și specialități de panificație. Metode de analiză”, a precizat Conf.univ. ec. dr.ing. Adriana DABIJA, Expert Tehnic în Domeniul Ingineria Produselor Alimentar. 4. Analiza denumirii produselor și al mențiunilor nutriționale și de sănătate atât din punctul de vedere al clarității mesajului transmis consumatorului cât și din punctul de vedere al
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
fiind „singura instituție a statului care își face datoria”, în sate și comune „lăsate la mâna autorităților maghiare”, și unde „numai Dumnezeu mai vorbește românește”. „E nevoie de o realitate românească în Harghita și Covasna”, a atras atenția dr. Tîrnoveanu, precizând că, grație celor implicați în programul pe care îl derulează, cu sprijin din partea ASTREI mureșene și, personal, din partea președintelui acesteia, Lazăr Lădariu, familiile nevoiașe din cele două județe au primit o centrală termică pe lemne, alimente de bază, iar copiilor
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
elevii vor prezenta o adeverință de la medicul de familie prin care se atestă faptul că respectivul copil sau elev este clinic sănătos și nu suferă de o boală contagioasă”, a spus Dorel Sandesc. Secretarul de stat din Ministerul Sănătății a precizat că, de fapt, nici actualele reglementări nu obligau la efectuarea exudatului faringian sau al coproculturii, însă, într-un vechi obicei, care datează de mulți ani în urmă, multe unități de învățământ mai solicită, obligatoriu, prezentarea acestor analize bacteriologice. În cazul
La grădiniță, DOAR cu avizul medicului de familie! [Corola-blog/BlogPost/94345_a_95637]
-
o vastă exegeză referitoare la Codul Diplomatic Longobard. ,,Comentator inspirat al biografiei și al operei lui Dante” - subliniază Dumitru Ioncică, în prefața sa -, Carlo Troya este recunoscut și ca ,,autor al unui erudit și substanțial Discurs despre arhitectura gotică”. După ce precizează segmentele selectate - pentru volumul în română Argumente pentru rescrierea istoriei europene. Despre istoria și arhitectura geto-goților -, editorul afirmă cât se poate de răspicat: ,,Carlo Troya demontează cea mai mare eroare a istoriei antice”, eroare pricinuită de Tacit și Pliniu cel
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
ceea ce acesta a scris acum 160 de ani ,,vine să confirme rezultatele cercetărilor pluridisciplinare recente despre istoria veche a românilor, adică a celor care continuă în acest areal neamul antic al geto-dacilor, cu toate transformările și denumirile istorice suferite”. Exegetul precizează doar unul dintre rezultatele spectaculoase ale cercetărilor științifice de la cumpăna mileniilor: și anume ,,confirmarea scrisului geto-dacic, făcută prin descoperirea Tăblițelor de la Sinaia”. Cu deloc disimulată mulțumire întru spirit românesc și mândrie națională -, înzestratul editor român notează: ,,Carlo Troya este un
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
că în mileniul cinci înainte de Hristos în Europa cele mai multe dovezi arheologice referitoare la existența vreunei culturi se găseau cu precădere în arealul populat azi de români?”. Pentru a pune un ultim și extrem de dureros punct ,,acestor mirări și acestor ciudățenii” - precizând că scrierile lui Carlo Troya au fost tipărite în pragul anului istoric 1848 -, Dumitru Ioncică nu se sfiește să facă trimitere la o altă anomalie teribilă - și anume aceea că, în acele vremuri, ,,Ion Heliade Rădulescu se căznea să potrivească
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
din categoria aeroporturilor regionale moderne ale Europei, fiind al doilea aeroport al României din punct de vedere al traficului de pasageri. Ideea construirii unei noi piste de aterizare-decolare a apărut încă din anul 1992, pe când aeroportul funcționa sub autoritatea Ministerului Transporturilor, precizează un comunicat al CJ Cluj. Odată cu trecerea sub autoritatea Consiliului Județean Cluj și mai ales după anul 2000, aeroportul a cunoscut mai multe etape de dezvoltare și modernizare, fiind înclus într-un amplu program de investiții. În anul 2001 are
10 000 de persoane așteptate la inaugurarea noii piste a aeroportului clujean [Corola-blog/BlogPost/94349_a_95641]
-
pasageri. În anul 2008 este inaugurat noul terminal de pasageri sosiri, iar un an mai târziu, în 2009, cel de plecări. Parte din aceste investiții au fost finanțate cu suportul Consiliului Județean Cluj, dar și din veniturile proprii ale aeroportului, precizează documentul CJ Cluj. Lucrările de construire la noua pistă au demarat în noiembrie 2011. Valoarea inițială a contractului pentru partea de 2.100 de metri a fost de 137,8 milioane de lei, iar costurile finale s-au ridicat la
10 000 de persoane așteptate la inaugurarea noii piste a aeroportului clujean [Corola-blog/BlogPost/94349_a_95641]
-
este ambasador pentru Alianța Civilizațiilor în România, iar în anul 2011, „Steaua dimineții” a primit o stea pe Walk of Fame-ul românesc, care se află în Piața Timpului din Bucuresti. Cu această ocazie, George Ivașcu, director al Teatrului Metropolis, a precizat că Maia reprezintă un „brand românesc” cu care chiar ne putem mândri. Se pare că ziua în care actrița a primit această stea nu a fost aleasă într-un mod întâmplător, ci darul a venit chiar la cea de-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94355_a_95647]
-
primului magazin în . Compania și-a planificat că la sfârșitului lui 2009 să numere cinci magazine pe piața locală. “În primul an vrem să deschidem cinci magazine, dar din 2010 planul este să investim în câte opt noi magazine anual”, precizează pentru BUSINESS Magazin Herbert Asamer, purtător de cuvânt al C&A. Strategia de extindere a companiei vizează în special spațiile stradale, “dar pentru că ele nu există și în România, vom intra în centre comerciale”. Citește tot...
Militari Shopping Center [Corola-blog/BlogPost/94381_a_95673]
-
Militari Shopping Center. Compania și-a planificat că la sfârșitului lui 2009 să numere cinci magazine pe piața locală. “În primul an vrem să deschidem cinci magazine, dar din 2010 planul este să investim în câte opt noi magazine anual”, precizează pentru BUSINESS Magazin Herbert Asamer, purtător de cuvânt al C&A. Strategia de extindere a companiei vizează în special spațiile stradale, “dar pentru că ele nu există și în România, vom intra în centre comerciale”. Citește tot...
Iasi 4u [Corola-blog/BlogPost/94379_a_95671]
-
Militari Shopping Center. Compania și-a planificat că la sfârșitului lui 2009 să numere cinci magazine pe piața locală. “În primul an vrem să deschidem cinci magazine, dar din 2010 planul este să investim în câte opt noi magazine anual”, precizează pentru BUSINESS Magazin Herbert Asamer, purtător de cuvânt al C&A. Strategia de extindere a companiei vizează în special spațiile stradale, “dar pentru că ele nu există și în România, vom intra în centre comerciale”. Citește tot...
Iasi 4u [Corola-blog/BlogPost/94378_a_95670]
-
Militari Shopping Center. Compania și-a planificat că la sfârșitului lui 2009 să numere cinci magazine pe piața locală. “În primul an vrem să deschidem cinci magazine, dar din 2010 planul este să investim în câte opt noi magazine anual”, precizează pentru BUSINESS Herbert Asamer, purtător de cuvânt al C&A. Strategia de extindere a companiei vizează în special spațiile stradale, “dar pentru că ele nu există și în România, vom intra în centre comerciale”. Citește tot...
Magazin [Corola-blog/BlogPost/94380_a_95672]
-
Militari Shopping Center. Compania și-a planificat că la sfârșitului lui 2009 să numere cinci magazine pe piața locală. “În primul an vrem să deschidem cinci magazine, dar din 2010 planul este să investim în câte opt noi magazine anual”, precizează pentru BUSINESS Magazin , purtător de cuvânt al C&A. Strategia de extindere a companiei vizează în special spațiile stradale, “dar pentru că ele nu există și în România, vom intra în centre comerciale”. Citește tot...
Herbert Asamer [Corola-blog/BlogPost/94382_a_95674]
-
șocat când dramaturgul i-a propus să-i monteze Rinocerii. A declinat oferta nu pentru că îi era străin specificul creației ionesciene, ci deoarece ”nu știam prea multe despre teatru, eu venind dintr-un orășel din Texas unde... nu există teatru“ - precizează autoironic, cu dezarmanta candoare, dar, credem noi, si cu spirit ludic, oaspetele din S.U.A. Cei doi aveau să se reîntâlnească la Paris după 15 ani, apoi la Boston. Și în acele noi împrejurări, regizorul considerase că încă nu sosise momentul
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]