246 matches
-
se face o nedreptate cumplită, iar realitățile din spatele lor sunt practic ignorate. O „victimă” a unei astfel de atitudini este și cuvântul „fanariot”. Îl auzim în talk-show-uri televizate, îl citim în articole de ziar, îl deslușim în înfocatele discuții dintre precupeții și cumpărătorii de la piață. Tot ce este corupt, rău, falsificat în țară este desigur, „fanariot”. Tot ce nu funcționează este o consecință a „fanariotismului”, totul se cumpără și se vinde cu un cinism nemaiîntâlnit pentru că vezi, așa ne-au învățat
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Dimitrie Giani în numele prietenilor lui Rosetti și Dimitrie Tănăsescu în numele comercianților.. La ora 3, cortegiul pornește în următoarea ordine: gimnaziul Cantemir, liceul Sf. Sava, școala Normală, școala [Societății] pentru învățătura poporului român, comercianții Capitalei, ceasornicarii, deputațiunea din Argeș, cofetarii, birtașii, precupeții, măcelarii, bărbierii, cizmarii, Cercul studiilor sociale, redacția Drepturile omului, loja anarhistă Mircea Rosetti, ambele cu coroane mari având panglici roșii, societatea tipografilor Gutenberg, presa, toate societățile și grupurile cu steaguri și coroane mari, trei care mari cu coroane trase de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
După strânsori de mâini, felicitări, aclamații, cortegiul pornește în următoarea ordine: Un mare număr de trăsuri cu drapele tricolore, pline de flori și verdeață. Unele drapele purtau: „Trăiască Fleva!“ Societatea cooperatorilor cu muzică și drapel. Corporația pescarilor și măcelarilor. Corporația precupeților. Trăsura în care se afla Nicolae Fleva și N. Filipescu. Pe tot parcursul, un public foarte numeros aclama, iar cortegiul era format de mai multe mii de oameni. Parcursul a fost: Calea Văcărești, strada Bărăției, strada Lipscani și Calea Victoriei. Când
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Boris Akunin, autorul de romane polițiste cel mai vândut la ruși, nu e un Chingiz Abdullayev, prezent și el în dugheana de pe Tverskaya cu un titlu. Adică nu e un scriitor de bulevard, căci asta înseamnă cuvântul „popular” în gura precupeți. Poți fi oare, în Rusia, scriitor popular și iubit fără a scrie literatură de masă? Răspunsul îl furnizează chiar cărțile lui Pelevin. Începusem să citesc Jizini nasekomîh („Viața insectelor”), roman apărut și în Franța - o alegorie ironică de actualitate. Pelevin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti ție." (Matei, VI, 6). Era individului-rege și a forului interior cu aceasta a început. Nu ne putem imagina piața Sfântul Petru la fel ca piazza Beaubourg, cu măcelării și cu precupeți, cu teologi predându-și cursul alături de un abator în aer liber. Pe timpul când Dumnezeu era popor și religia mai mult un mod de viață decât o "opțiune spirituală", piața de unde-ți procurai toate cele era și loc de rugăciune, dar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
1 - starea a III-a; 2 ciobotării, ambele din starea a III-a; 3 bogaserii (2 - starea a II-a și 1 - starea a III-a); 15 băcălii (8 - starea a II-a și 7 starea a III-a); 2 precupeții (1 - starea a II-a și 1 - starea a III-a); 1 mumgerie (din starea a III-a); 2 cafenele (1 - starea a II-a și 1 - starea a III-a); 1 bărbierie (din starea a III-a); total: 29
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
III-a); 1 bărbierie (din starea a III-a); total: 29 dughene sau ateliere (15 - starea a II-a și 14 - starea a III-a). În 1831, numărul negustorilor era de 208, din care: abăgeri - 12; bacali - 34; cafegii - 1; precupeți - 52; crâșmari - 48, rachieri - 12; bogasieri - 17; lipoveni - 9; pescari - 4; negustori nespecificați - 19. În aceeași perioadă, la Fălciu funcționau numai 16 negustori, din care: bacali - 8; precupeți - 5; bogasieri - 3. Interesul negustorilor pentru comerț a crescut în perioada Regulamentului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
negustorilor era de 208, din care: abăgeri - 12; bacali - 34; cafegii - 1; precupeți - 52; crâșmari - 48, rachieri - 12; bogasieri - 17; lipoveni - 9; pescari - 4; negustori nespecificați - 19. În aceeași perioadă, la Fălciu funcționau numai 16 negustori, din care: bacali - 8; precupeți - 5; bogasieri - 3. Interesul negustorilor pentru comerț a crescut în perioada Regulamentului organic. Prezentăm, în tabelul următor, numărul negustorilor patentari din Huși, Fălciu, Vaslui în anul 1832, după un „extract” al Vistieriei: Pe baza acestor date și a celor oferite
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că 47 sudiți erau sub protecție austriacă, 18 - rusă, 6 - respinși de agenția austriacă; deci, în total: 65. În 1825, în ținutul Fălciu erau 25 negustori sudiți, din care: doi ahtârlicari, trei bacali, doi brașoveni, patru bogasieri, doi casapi și precupeți de vite, doi negustori de piei, un negustor de blănărie, șase negustori de lemn, doi negustori de obiecte antice; mai erau menționate și alte categorii de negustori: doi orâdari, un rachier, doi trăistari, doi crâșmari, doi fabricanți de rachiu (cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dovezi dispre sintimentile de patrieotizm și dreptate de care sînt insuflați”. Așadar, alegerile s-au desfășurat într-o atmosferă de entuziasm popular. Unioniștii au învins pretudindeni. Unele nereguli au fost semnalate. Astfel, la 2 septembrie 1857, la Huși, 12 patentari precupeți s-au adresat, printr-o petiție, Comitetului de cercetare a reclamațiilor electorale din districtul Fălciu. Ei solicitau să fie trecuți în lista alegătorilor orășeni: "Noi găsîndu-ne cu proprie<tă>țile în acest târg, plătind și patente la briasla precupeților, având
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
patentari precupeți s-au adresat, printr-o petiție, Comitetului de cercetare a reclamațiilor electorale din districtul Fălciu. Ei solicitau să fie trecuți în lista alegătorilor orășeni: "Noi găsîndu-ne cu proprie<tă>țile în acest târg, plătind și patente la briasla precupeților, având și vrâstile ceruti di înaltul firman, apoi acum nu ne videm și noi trecuți în listile electorale; de aceia, prin aceasta, viu [sic] a ruga pe onorabilul comitet să binevoiască a ni prenumăra și pe noi în listele patentarilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
loc de tocmeală. Bine, n-o fi fost poate tocmai de cinci stânjeni, că n-am măsurat-o, dar de doi stânjeni nici vorbă că a fost. Mă rog, mă rog, nu ne prosti. Mai ai loc de lăsat ca precupețul care cere șapte prețuri. Fie chiar de un stânjen, încă tot e o minune. Ascultă, dragă! Degeaba umbli să ne iei așa peste picior, ca pe niște mazete 136. Știm și noi ce-i o coadă de vulpe. Atunci înșfăcând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lui Israel, neam suferitor, căruia o tradiție milenară nu-i iartă riscurile agresivității. Dovadă sentința judecătorului de urgență, care a hotărât că „turcul plătește!“. Din mahalaua noastră era să uit pe Ghiță bărbierul, țiganul, vindecătorul de boale lumești al oltenilor precupeți și al băie ților de prăvălie, cu rețeta lui radicală și suverană: sticlă pisată băută cu rachiu de drojdie. Era, doară - cum scria pe firma lui cu cruce roșie, cu farfuria de alamă răscroită ca pentru bărbierit și cu ștergarul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
viitoarelor gene rații, să-mi arate pe băieții lui, acum mărișori și educați de un profesor-preot În spiritul dreptei ortodoxii; să-mi arate apoi biserica măreață de pe Colentina, cu cinci turle, ridicată din râvna lui aposto licească și cu gologanii precupeților din Obor care dau lipsă la cântar; să-mi arate ateneele populare, cu conferințele instructive și moralizatoare ale misionarilor cul turali Însuflețiți de entuziasmul lui pentru ridicarea culturală a maselor, să-mi arate, În sfârșit, să-mi descopere, să mă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lamartinian, pe numele ei de guerre Puștanca, fiindcă era prea tânără, sau Caramangioaica, fiindcă Își buzunărea clienții, descoperită de ceata noastră veselă și lunatecă la Oituz, În gura pieței, unde-și trafica trupul ei princiar (vrai morceau de Roy) printre precupeții și băieții de prăvălie, la care Însă nu prea avea căutare. Am stat o dată cu ea la masă, eu, Petre Grant, talentatul desena tor, și cu bunul, priceputul la grătar (Dumnezeu să-l odihneas că!) stimatul patron al cârciumii noastre, Niculae
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ale economiștilor, neputin cioase să dea de rost - așa măcar cum i-a dat de rost mașinii mele vânzătorul de gogoși de la Snagov - „crizei“ de pe urma căreia suferă oamenii nemâncați ca lumea, crize pe care Însă le rezolvă, empiric, dar eficient, precupeții de la negru, fără alt sistem decât acela, vechi de când lumea, de a cumpăra și [a] vinde, uneori cu profituri oneroase, dar, În sfârșit, hrănind totuși, de bine, de rău, această sărmană omenire pe care altfel o flămânzesc „sistemele“ economiștilor. O
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pagini pe două coloane, și i-am mai comandat lui Hoțulică încă unul, ca să îl facem cadou de Crăciun doctorului tatei. 20 noiembrie Văd persoane „bine“ gudurându-se, umilindu-se pe lângă vânzătoarele de la alimentara și măcelari, cultivând „relații prețioase“ cu precupeți ilegali de tot soiul: chelneri și bucătărese hoațe, muncitori din fabrici de confecții și medicamente, aviatori și vaporeni. O cunoștință binevoitoare m-a pus în legătură cu Alina, o femeie extraordinar de descurcăreață, care poate procura, pe căi misterioase, tot felul de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
într-o singură oră. O altă calamitate este specula la care este supusă populația evreiască, mai ales cea nevoiașă, într o oră suntem nevoiți să plătim atât cât cere vânzătorul. Orice întârziere dă loc la sancțiuni astfel încât suntem la cheremul precupeților care profită fără milă de această împrejurare. Cu siguranță că argumentele folosite de președintele Comunității reflectau și o parte a realității situației grave cu care se confrunta marea majoritate a populației din Dorohoi. De altfel, adresa din 5 august 1941
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
adresa nr.21548 din 22 august 1941, prefectul județului, col.Barcan cere Poliției Dorohoi ca, din 23 august 1941 populația evreiască să nu aibă acces în piață decât de la ora 9 și de asemenea, să se facă cunoscut că toți precupeții sunt obligați să desfacă produsele lor numai în piață. Ca urmare, șeful Poliției Dorohoi, cpt.N.Munteanu a dat o Publicație în 23 august 1941, care, de altfel, era mai mult un avertisment dat populației evreiești, în care se subliniau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Polițaiu una listă de abonament pentru Înscrieri și vă invit ca să faceți abonați, iar banii adunați Împreună cu listele de subscripțiune să le Înaintați Prefecturei”. Prins În atâtea și-atâtea afaceri criminale, urmăriri de spioni și de rezerviști și recruți, bașca precupeți necinstiți și, după cum se va vedea ceva mai târziu, prostituatele semiclandestine ce umpluseră stabilimentele de „specialitate” ale târgului, Alexandrescu nu s-a putut descurca decât foarte târziu, adică În a doua jumătate a lunii noiembrie când prefectul l-a anunțat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de la ei și le face plăcere s-o viziteze des, semn al unei corespondențe autentice, esențiale, deși nu include vorbitul limbii române. Dar, de câte ori revin la București, amândoi se descurcă În conversații și chiar negociază În Piața Amzei pe limba precupeților, cumpărând ingredientele pentru felul lor de mâncare favorit, sarmalele preparate de legendara mătușa Olimpia. Figaro cu Superman Un mesaj urgent de la New York: „Superman te caută la telefon!“. Nu era o glumă. Era Într-adevăr Superman În persoană, Christopher Reeve, celebrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Începând cu anul 1950 elevele și cadrele didactice de la Școala Eparhială de Fete din Chișinău la care s-au alăturat și fostele eleve de la liceul Regina Maria și Prințesa Dadiani, sărbătoreau la 21 noiembrie hramul capelei Școlii Eparhiale. La biserica Precupeții Noi Pr. N. Cozma (decedat 1996), profesoara Veronica Banda premiantă perpetuă, corul care ajunsese la 150 persoane, reînviau tradițiile de acasă, amintirea anilor de școală. Au trecut peste 50 ani și la biserica Precupeții Noi și astăzi la ziua de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
hramul capelei Școlii Eparhiale. La biserica Precupeții Noi Pr. N. Cozma (decedat 1996), profesoara Veronica Banda premiantă perpetuă, corul care ajunsese la 150 persoane, reînviau tradițiile de acasă, amintirea anilor de școală. Au trecut peste 50 ani și la biserica Precupeții Noi și astăzi la ziua de hram, eparhialistele care au mai rămas continuă cu aceeași nostalgie tradiția Întâlnirilor. Promoția 1917 a Seminarului Teologic din Chișinău s-a Întâlnit la 50 ani de la absolvire la hramul Seminarului sărbătorit la 2 februarie
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
vizitat Casa Memorială Vasile Alecsandri din Mircești, aflată În apropiere. Cu acest prilej s-a recitat “Cântecul Gintei Latine” ca un omagiu pentru bardul de la Mircești dar și ca moment inaugural pentru “Hora Unirii Neterminată”. 1975 La București, În Biserica Precupeții Noi foști elevi de la Școala Eparhială și Seminarul Teologic din Chișinău reiau sărbătoarea Hramului școlilor din capitala Basarabiei. Participă: Pr. Vasile Țepordei, Pr. Sergiu Roșca. Începe strângerea materialelor documentare pentru studiul “Basarabia pe drumul Unirii” (Vasile Harea, Vl. Bejan) 1976
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
pragmatică sau alianță. Ginta Latină rămâne ca formațiune neguvernamentală și nepolitică. În luna martie 1990 au loc contacte de intelectuali de la Chișinău și Cernăuți. Se difuzează apelul către românii din afara țării. 17 martie București. Comemorarea poetului Al. Mateevici la biserica Precupeții Noi. Scrisoare adresată din partea comisiei de Ecologie Umană Parlamentului European (aprilie) cu rugămintea să intervină În favoarea grupelor de români aflați ca minoritate În alte țări. D-na Rene Canon, membră În Parlamentul European din partea Partidului Verzilor ne promite sprijinul și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]