525 matches
-
în răstimpul de istorie pe care-l trăim. Nu ne-ar interesa nici cît negru sub unghie persoana unui I. Iliescu mișcîndu-se anonim în masa indistinctă, dar ne interesează, dramatic, în momentul în care individul își arogă o predestinare. Că predestinarea aceasta e una decisă nu de pronie, ci de conjuncturi nefaste ale istoriei noastre... e altă chestiune. De (psih)analizat, și ea, eventual. Mergînd cu speculațiile mai departe, putem imagina și situația în care, de n-ar fi existat un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
proiect. Calviția unora e atît de consubstanțială întregii lor făpturi, de-acum bătrîne, încît te face să crezi că așa s-au născut. Iar cînd calviția mai și ghraseiază (cultural) într-o limbă de lemn unică, atunci tot nașterea, ca predestinare, poate fi invocată. Ghici ciupercă, cine-i? Cînd nucile de cocos alb-vineții se-adună-n pîlcuri negre, de killer-i chilugi, gîndul se bifurcă: lumea în care noi, îngerașii, zburătăcim liberi, colcăie de bestii (cărora trebuie să li se aplice oricum o nucă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Regelui“. Octavian Goga, schițând un bilanț al atitudinii diplomației românești din perioada 1933-1936, scria: „Am bruscat bunele raporturi cu Italia după recunoașterea Basarabiei și-am împins pe Mussolini spre unguri, ne-am răcit de Polonia contrar obligațiunilor firești ale aceleiași predestinări geografice; am întors spatele Germaniei prin continue provocațiuni iritante și, în sfârșit, am ajuns acum în postura ciudată de cvasiamică a Rusiei bolșevice căreia i se cere să încheie cu dușmanul ei străvechi un pact de alianță militară”. Gheorghe I.
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, Constantin Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
interior unității organice și specific ei pentru că, socotește C. Rădulescu-Motru, fiecare unitate sufletească își are propriul său destin. Realitatea temporală ca timp condiționează posibilitatea prevederii fenomenelor "fizice"; originea ei se află însă în destin, deși ea și-a pierdut, oarecum, predestinarea, dobândind o natură matematică, evidentă datorită intervalelor egale din care este alcătuită. Realitatea temporală ca destin este "viața" unității sufletești, rostul existențial și calea înscrierii sale în ordinea finalității; "destinul este desfășurarea în timp a fondului sufletesc, cu care vine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de alta două gratuități nejustificabile? Mort, dimpotrivă, figura sa se desăvârșește și se precizează, numele de poet și de martir i se aplică În mod cu totul firesc, existența lui este un destin, nenorocirile sale par a fi efectul unei predestinări. Doar atunci asemănările Își capătă toată valoarea lor: ele fac din Poe un fel de imagine la trecut a lui Baudelaire, un fel de Ioan Botezătorul al acestui Crist blestemat. Baudelaire se apleacă asupra anilor adânci, asupra acelei Americi Îndepărtate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dar poate fi și un om corect, care dorește promovarea scopurilor organizației, realizarea de performanțe, aplicarea cunoștințelor sale profesionale, sau (așa cum a arătat sociologul Max Weber) acest comportament poate să rezulte din cerințele concepției sale religioase (ideea credințelor protestante în predestinarea indivizilor face ca omul să muncească în mod conștiincios, astfel ca bunele sale rezultate în muncă, în afaceri să fie o dovadă că face parte „dintre cei aleși”). Managerul (echipa managerială) ce își desfășoară activitatea în domeniul resurselor umane trebuie
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
reguli monastice din Apus. Aici el s-a sfârșit către anul 435, fiind venerat ca sfânt, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește la 29 februarie. Ca teolog, el a combătut nestorianismul, dar și învățătura lui Augustin din Tagaste despre supremația harului și predestinare. Opera lui teologică cuprinde trei lucrări însemnate. Mai întâi, Despre așezămintele mânăstirești de obște și despre remediile contra celor opt păcate capitale în 12 cărți, referitoare la reguli și remedii. Apoi, Convorbiri cu părinți sfinți, în 24 de cărți, capodopera
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Instrucțiunii Publice, director - având în grijă școlile din mediul rural - la Fundațiile Culturale Regale („Principele Carol” și „Regele Mihai I”). A mai fost șef al serviciului extrașcolar și de propagandă al Basarabiei (1918-1922). Cu un prenume care conține parcă o predestinare, C. a avut o robustă vocație de animator. Zbătându-se pentru înființarea de școli și de cămine culturale la sate, el a pus și tenacitate, și entuziasm în aceste strădanii care aveau în vedere - cu formularea lui - „dezvoltarea satului cultural
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
în 1937. Născut în Apuseni, „sub tâmpla Detunatei”, „într-un sat uitat de Cel de Sus”, „cu oameni supți ca niște steni, / De parcă-or fi fost cuscri cu Iisus”, C.-C. a îmbrățișat poezia socială, s-ar putea zice, prin predestinare. Fascinat de poemele lui Aron Cotruș, într-un fel direct călăuzit de apologetul lui Pătru Opincă, el și-a consacrat întreaga operă, versurile și proza, cinstirii moților și „țării” acestora. Ceea ce se numește metaforic „universul poeziei” se circumscrie, în cazul
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
temeinici. Ca să facă critică, Pompiliu Constantinescu n-a socotit cu cale să-și formuleze vreun sistem, așa cum (și luăm analogia din admirabilul său studiu despre Creangă) autorul Amintirilor a intuit viața țăranului, fără s-o pună în teorii. Există o predestinare în toate compartimentele literaturii, așa cum există una și în diferențierile sociale. Și Pompiliu Constantinescu a fost predestinat critic, ceea ce nu înseamnă că viitorul nu ni l-ar putea revela și drept un creator de artă, dacă e să rezervăm criticului
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
nu reușise niciodată să fie de acord cu asta. Se confesase și fratelui Kalator, mărturisindu-și neputința de a pune de acord strictețea care trebuia manifestată în conducerea însămînțării cu doctrina Sfântului Augustin cel Nou, care punea mare preț pe predestinarea omului pe Pământ. Dacă Dumnezeu era atât de sigur ce va face fiecare om și veghea ca liberul-arbitru să fie doar o iluzie, de ce oare era atât de important să nu se abată de la Manualul însămînțării? Întâmplările care grăbiseră stingerea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nemărginire. - Să consemnez pentru cititorii noștri că scopul ordinului religios pe care îl veți înființa va fi acela de a-l salva pe Dumnezeu de propria nemărginire? - Scrie ce vrei... - O ultimă întrebare, domnule Augustin Bloose, dacă teza augustiniană a predestinării ar fi adevărată, credeți că faceți parte dintre sufletele care se vor mântui și vor deveni sfinți? - Se prea poate... se prea poate... - Încă un pic, mai am doar puțin! strigă de pe rand Kasser, ca posedat de diavol. O să-i
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
sisteme de transmisie a fost filtrat, îmbunătățit și adaptat de utilizatori în funcție de valori și interese. Acesta este un fapt incontestabil. Doar pentru atît nu se poate reveni la ideea anacronică și liniștitoare că tehnica nu poartă în ea însăși nici o predestinare, că ea rezidă în simpla articulare a mijloacelor cu scopurile pe care oamenii și le fixează după plac. O revoluție tehnică precum motorizarea poate servi, e adevărat, unora precum de Gaulle și Guderian, Panzer diviziilor naziste de ocupație și diviziilor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și Crișana-Maramureș au mediile cele mai ridicate. Față de celelalte țări ale Europei, România are o poziție mai dezavantajoasă atât în ceea ce privește viața socială, cât și în privința participării la mișcări sociale și apartenența în asociații (Voicu, 2005: 190). În ce privește fatalismul (credința în predestinare ca opusă liberului arbitru), prelucrarea întrebării din EVS pe această temă (întrebare ce presupune autoplasarea pe o scală de zece trepte, în care 1 reprezintă "Nu am control deloc asupra propriei mele vieți", iar 10 reprezintă "Am libertate deplină"), prelucrarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Dream) a fost folosit pentru prima dată într-o lucrare din 1931 a scriitorului James Truslow Adams, The Epic of America, dar istoria sa este mult mai bogată. Are puternice rădăcini în religia protestantă, mai ales în preocupările protestante privind predestinarea și semnele exterioare ale grației divine. În condițiile în care nașterea și poziția socială nu mai reprezentau răspunsuri convingătoare cu privire la predestinare, mulți credincioși protestanți au îmbrățișat ideea potrivit căreia succesul financiar obținut prin muncă asiduă este un astfel de semn
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
dar istoria sa este mult mai bogată. Are puternice rădăcini în religia protestantă, mai ales în preocupările protestante privind predestinarea și semnele exterioare ale grației divine. În condițiile în care nașterea și poziția socială nu mai reprezentau răspunsuri convingătoare cu privire la predestinare, mulți credincioși protestanți au îmbrățișat ideea potrivit căreia succesul financiar obținut prin muncă asiduă este un astfel de semn al grației divine, un indiciu cu privire la faptul că Dumnezeu încuviințează acțiunile umane. Aceasta a mai primit denumirea de "materialism moral". În
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
26 etc.) ori că El „călăuzește spre adevăr” (yahd li-l-≤aqq: v. 10, 35/ 36). În alte locuri se afirma că Dumnezeu „rătăcește pe cine vrea și călăuzește pe cine vrea”. Scoasă din context, această afirmație a condus la ideea predestinării oamenilor în funcție de voință arbitrară a divinității. Contextele însă arată întotdeauna că „rătăcirea” e pedeapsă pentru tăgada (13, 27; 74, 31/34), pentru împotrivire față de adevăr (14, 4), pentru fapte rele (16, 93; 35, 8/7), iar călăuzirea e dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
uimitor de fals căci mitul aristofanic apare ca un produs al imaginației delirante; dar, în același timp, uimitor de adevărat, căci exprimă ceea ce orice îndrăgostit ajunge să-și imagineze fără să vrea când încearcă să exprime ceea ce simte: credința în predestinarea sentimentală, impresia că iubirea este într-adevăr întâlnirea unui fel de jumătate pierdută”. Ființele au fost împărțite, amenințate cu o nouă împărțire; am, prin urmare, o primă însingurare care urmează celei dintâi împărțiri, și o a doua însingurare care îndepărtează
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
exemplu, le dă ocazia unor lungi dezvoltări privitoare la apariția răului, la originea negativității în lume sau la decăderea umanității. Cartea lui Enoh furnizează o teză esențială pentru înțelegerea caracterului indiferentist sau licențios al anumitor gnostici: teza mântuirii și a predestinării care, de la Augustin până în secolul al XVII-lea jansenist și pascalian, a făcut să curgă multă cerneală... Anumite pasaje din Actele apostolilor, din Epistolele lui Pavel sau din Apocalipsa lui Ioan stau mărturie a confruntărilor dintre creștinii primitivi - în speță
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ale creștinătății - unei vieți cotidiene, frământate și nelipsite de veselie, filosoful gnostic pune la punct o teorie menită să producă un număr considerabil de efecte de-a lungul veacurilor, dat fiind că este vorba de cea a mântuirii și a predestinării - atât de dragă augustinismului, janseniștilor, luteranismului și calvinismului. O miză majoră, așadar. O lectură propusă de Simon - și de gnosticii licențioși - trece prin interpretarea anumitor versete din textele lui Pavel din Tarsus. De unde și mânia și iritarea oficialilor Bisericii care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
divinității? Spiritul Liber conchide că grația divină subzistă și că faptele nu contează niciodată deloc... IX AMAURY DIN BÈNE și „sanctificarea vieții de toate zilele” 1. Deja răscumpărați. încă din 851, Jean Scot Erigene, filosof irlandez, o afirmă în Despre predestinare: Dumnezeu nu prevede nici păcatele nici pedepsele întrucât aceste două ficțiuni țin de neant; infernul nu există, iar dacă nu-i așa atunci el reprezintă de fapt remușcările care ne macină pe dinăuntru. Câteva necazuri cu Biserica, evident, și filosofului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
altă alcătuire. Trupul Domnului, de exemplu, n-a dispărut definitiv după moartea lui ci a reapărut sub o formă reală, integral confundabilă cu el. A trăi înseamnă fără doar și poate a trăi întru Domnul, e imposibil să scapi acestei predestinări: spiritualul cunoaște acest adevăr. Și, bazându-se pe această evidență, el trăiește împăcat cu sine, cu ceilalți și cu lumea, pentru că ceea ce este, ceea ce face el, e Dumnezeu. Această viziune a lumii duce la o totală economie de cler: ce
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
rațiune sau dincolo de ea, la o credință necesară și suficientă. Acest angajament creștin se manifestă din plin în Dialog asupra liberului arbitru îpe la 1443), un text de mici dimensiuni în care el dezbate împreună cu Antonio Glarea faimoasa chestiune a predestinării și a libertății, a raportului dintre determinismul divin, preștiința lui Dumnezeu și îin)existența liberului arbitru. Argumentația nu este lipsită de însuflețire, este subtilă, dialectica impresionează, recunoaștem în ea forța intelectuală a lui Valla. Or, el nu face risipă de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
îl pricopsește pe Lucrețiu cu toate bolile psihice din manualul său: facies depresiv îcum stabilește el oare un asemenea diagnostic în absența oricărei iconografii?), misticism refulat îfoarte bine refulat, de vreme ce-i mai radical imanent decât Lucrețiu, să mori, nu alta...), predestinare pentru sinucidere îce dovezi mai există în afara sfintelor alegații ale perfidului Ieronim, ucigaș-șef?), deliruri melancolice îcare-s simptomele reperabile în existența lui? unde? și când?), culpabilitate de origine sexuală îimpotența terapeutului proiectată asupra pacientului! ceva clasic...), dezgust față de viață și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]