287 matches
-
venit președintele Camerei Deputaților și eu.99 (23) * Este blondă fata din reclama pentru șampon și băiatul din reclama la țigări, deoarece reconstrucția enunțului bipropozițional implică *Este blondă fata... și este blondă băiatul... Prin urmare, acordul la singular în topica predicat -subiect trebuie delimitat și prin introducerea restricțiilor referitoare la genul și persoana conjuncților. În situațiile în care trăsăturile de gen sau de persoană ale conjuncților sunt conflictuale (neconcordante), acordul cu cel mai apropiat conjunct este mult mai limitat. În situațiile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
F M M m. 92%, f. 8% Observațiile făcute până acum se pot rezuma astfel: - acordul sintagmelor coordonate este preponderent semantic; - acordul în număr este întotdeauna semantic, întrucât doi conjuncți la singular se acordă întotdeauna la plural, în topica subiect - predicat; - dacă ambii conjuncți sunt [+Animat], acordul în gen este și el semantic (se face pe baza genului natural); - dacă nominalele coordonate au trăsătura [-Animat], acordul se face pe baze formale dacă trăsătura de gen a unuia dintre conjuncți avansează la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sunteți ocupat). Locuțiunile pronominale de politețe de persoana a III-a, formate dintr-un substantiv și un posesiv (de persoana a II-a sau a III-a) sau un pronume personal în genitiv, admit două tipuri de acord al verbului predicat: cu substantivul, la persoana a III-a (Alteța Voastră dorește...) sau cu pronumele posesiv ori personal, deci la persoana a II-a sau la persoana a III-a (Alteța Voastră doriți...). Utilizarea verbului la persoana a III-a, singular, are un grad
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
București, 5-8 iunie 2008. Cornilescu, Alexandra, Carmen Dobrovie-Sorin, 2008, Clitic Doubling, Complex Heads and Interarboreal Operations, în Dalina Kallulli, Liliane Tasmowski (eds), 2008, Clitic Doubling in the Balkan Languages, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins Publishing Company, p. 289-320. Corver, Norbert, 1998, Predicate movement in pseudopartitive constructions, în Artemis Alexiadou, Chris Wilder (eds), Possessors, Predicates and Movement in the Determiner Phrase, Amsterdam, John Benjamins, p. 215-257. Costa, Joăo, 2004, Subject Positions and Interfaces: The Case of European Portuguese, Berlin, Mouton de Gruyter. Coteanu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de noțiunea "interdiscurs" și contribuie la depășirea opoziției dintre exteriorul și interiorul unei formații discursive în favoarea ideii de intricație a discursurilor și de relații cu alte formații discursive exterioare și anterioare. V. implicit, interdiscurs, polifonie, presupoziție. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PREDICAT. Din perspectiva sintactică clasică (perspectiva enunțiativă, după GA 2005), funcția de predicat poate fi realizată în limitele propoziției cînd este parte de propoziție principală, dar și la nivelul frazei cînd este parte a predicatului nominal (cu funcția sintactică de nume
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sintactice (subiectul) ale propoziției pot impune restricții ori sînt determinate de funcții. Singura funcție pe care o antrenează predicatul ca urmare a raportului de inerență este cea de subiect. Pentru a formula o definiție adecvată este necesară operarea cu distincția predicat tip/predicat analogic derivată din dihotomia propoziție tip/propoziție analogică, stabilită pe baza legăturii dintre limbă și gîndire, întrucît corespondența dintre judecată și propoziție nu este, în mulțimea manifestărilor posibile, biunivocă: o propoziție este tip (prototip) dacă se suprapune judecății
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
judecată și propoziție, ca atare, subiectul este considerat termenul cunoscut, dat, ceea ce este vechi în propoziție, tema despre care se comunică ceva prin intermediul remei (predicatul). Dacă în gramaticile de orientare structuralistă și generativistă se susținea teza subordonării subiectului față de verbul predicat, în variantele ameliorate ale gramaticilor de tip relațional ori categorial se admite că poziția de subiect este o categorie universală, care are obligativitatea "acoperirii" în orice limbă, fie concret, prin intermediul unor substantive, pronume etc., fie abstract prin categorii vide (de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
trecut și viitor). Aceasta înseamnă, în mod fundamental, că ceea ce este este la modul prezent. Această definiție este valabilă și pentru ființarea supremă („Dumnezeu”) care, față de ființa comună (to on), joacă rolul fondator al substanței în relație cu celelalte categorii/predicate (timp, spațiu etc.). „Dacă ființa nu se enunță ca prezență, Ființarea supremă nu ar fi exersat nici o decizie fondatoare asupra celorlalte ființări.”3 Acest raport de întemeiere între Dumnezeu și ființa comună a tuturor lucrurilor definește „constituția onto-teologică a metafizicii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
subiect în ambele premise și predicat în ambele premise”48. Cea mai perfectă forma de silogism, pe care Aristotel îl numește „perfect” și "prim", este aceea în care premisele sunt universal afirmative, iar termenul mediu este subiect în majoră și predicat in minora. Forma lui logică este: Orice M este P Orice S este M Deci orice S este P Conținutul cognitiv al silogismului ca atare reflectă deci unitatea dialectică dintre general, particular și individual. 48 H.Wald, op.citată, p.
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
au același statut, s-a ajuns la formula poziționării subiectului pe primul loc în propoziție, căci, din simetria unor construcții precum regele poet și regele este poet, iar, apoi, regele este la palat s-a putut crea modelul structural subiect predicat complement, locul fix al complementului după verb fiind cerut în mod deosebit atunci cînd el nu reprezenta o structură prepozițională, ca în cazul complementului direct (deoarece într-o structură precum ursul mușcă lupul numai fixitatea poziției subiectului și obiectului direct
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
bază, latina populară și germanica comună, numai că ele nu deveniseră preponderente și nu înlăturaseră situațiile ce reprezentau supremația sintetismului originar. În aceste condiții, structura din propoziția latină, care începea cu subiectul urmat de determinanții lui și sfîrșea cu verbul predicat precedat de determinanți, a fost substituită de o structură în care atît subiectul, cît și verbul-predicat erau urmați de determinanți. Aceasta presupune faptul că la nivelul propoziției a fost preluată o organizare a cuvintelor de la nivelul sintagmatic care se supunea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
privind gramaticalizarea topicii se pot constata și în cazul limbilor germanice, chiar în limbi care, pre-cum germana, nu au făcut salturi importante spre redarea analitică a categoriilor gramaticale, încît topica este și în aceste limbi relativ fixă, potrivit formulei subiect predicat -complement (direct). Locul al doilea pentru verbul-predicat rămîne și în cazul propoziției interogative în care pe primul loc este un cuvînt interogativ: engl. Who sleeps ? [xu: sli:ps ?], sued. Vem sover ? "Cine doarme ?" Dacă însă propoziția interogativă nu începe cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
discerne simultan valorile exacte a două proprietăți conjugate ale unui sistem. Bohr nu a fost satisfăcut cu această interpretare și a insistat că specificarea stării cuantice a unui sistem constituie o descriere completă a sistemului despre care a fost corect predicată acea stare cuantică. Interpretarea probabilistă a funcției de undă: Born a interpretat funcția de undă ca dând o probabilitate. El a fost influențat de o sugestie a lui Einstein că, pentru fotoni, câmpul de undă se comportă ca un tip
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de a reprezenta conținutul cognitiv al teoriilor este cu ajutorul propoziției Ramsey. La aceasta propoziție se ajunge incluzând într-o singura propoziție cu ajutorul conjuncției toate axiomele teoretice, apoi sunt înlocuiți termenii teoretici cu variabile de ordin superior care au ca valori predicate, iar în fața propoziției se prefixează cuantificatorul existențial. Se obține astfel din τ (o1.....on; t1...tn) propoziția Ramsey: ( x1...xn) τ (o1.....on; x1...xn) Înlocuind teoria cu propoziția ei Ramsey, obținem un mod care se consideră a fi mai
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
anii 1989-1990, iar frații cei mai tineri au preluat din mers, cu inspirație și har, ștafeta de la înaintașii lor. Rezultatele acestei Provincii se văd cu ochiul liber, și, mai ales SE CITESC, de departe, în toate realizările lor scrise, zidite, predicate și învățate, în instituțiile înființate de către ei. În stil franciscan, se numește iubire pentru Dumnezeu și pentru semeni. La Roman, în Capitolul provincial ordinar din anul 1993, Î.P.S. dr. Ioan Robu, arhiepiscop de București, și-a exprimat gratitudinea față de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
vorbit întotdeauna foarte frumos despre români. Iohannes Baptista del Monte s-a născut într-o familie de marchizi și la doar 12 ani a intrat în ordinul franciscanilor; din 1663 a fost misionar în Muntenia și Moldova, dar a cutreierat, predicat și învățat practic întreg teritoriul locuit de români. În mijlocul unor primejdii de nedescris, a fost răpit în mai multe rânduri de către tătari, a servit ca interpret în timp de război, a fost un diplomat de mare calibru, servindu-l pe
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
creatoare ( cu sarcini suplimentare, care implică un efort de gândire) sau, în alte situații, elevii fiind solicitați să realizeze copieri ortografice cu sarcini lacunar formulate): cuvinte scrise incomplet în ceea ce privește forma de singular sau plural, articolul hotărât, acordul substantiv-adjectiv sau subiect predicat, cuvinte scrise cu forma din dicționar (substantivele la nominativ, nearticulat, verbele la infinitiv etc.) care trebuie transpuse în forma cerută de context, pentru ca în clasa a IV-a să se ajungă la explicațiile logice ale componenților verbali din ortograme date
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
caracterul individual al actorului (principal) nu garantează unitatea de acțiune. Prezența unui (cel puțin) actor este indispensabilă, dar acest criteriu nu devine pertinent decât în raport cu alte componente: cu succesiunea temporală (A) și cu predicatele care caracterizează acest subiect (C). (C) Predicate transformate: "Să se arate ce se întâmplă în momentul t + n al predicatelor care [...] pot caracteriza [subiectul de stare S] în momentul t" (Bremond) Găsim deja referiri cu privire la această idee la sfârșitul capitolului 7 din Poetica: "O limită decurgînd din
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Rău pregătită, slăbită de trădarea bizantinilor și a divergențelor dintre baroni, ea suferă o primă înfrîngere la Doryleea în Asia Mică (1147), înainte de a eșua, în anul următor, în Damasc. La sfîrșitul secolului, o a treia cruciadă este din nou predicată, atunci cînd prințul musulman Salah al-Din din care noi am făcut Saladin), fondator al unui vast regat, recucerește Ierusalimul. Expansiunea creștinătății în secolele XI-XII Noua expediție împărțită, în fond, în mai multe grupuri îi are drept conducători pe Împăratul Frederic
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
atacurile de coastă și să ocupe cîteva insule. Pradă decadenței și anarhiei, Bizanțul devine ținta tuturor dorințelor. Aceasta este situația în ceea ce mai rămîne din Imperiul de Răsărit în momentul în care Papa Inocențiu III lansează ideea unei noi cruciade, predicată încă din 1198, și la care se asociază trupele Flandrei, Balduin, și fratele său, Henric, conte de Champegne Thibaut, ca și un alt senior lombard, Bonifaciu de Montfeirat, văr al Împăratului Filip de Suedia, căruia i se și încredințează, de
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
De aceea, în tot acest demers de cercetare, vom apela la un material bibliografic consistent, care să argumenteze, prin autoritate teologică și științifică, cele ce se afirmă și care să mențină întregul conținut în coerență cu revelația și cu învățătura predicată și aplicată de Magisteriul Bisericii. Conținutul lucrării se structurează în cinci capitole, dorind să urmărească în mod coerent tematica propusă - procesul dialogic în sacramentul reconcilierii - făcând apel, în abordarea sa, la diferite dimensiuni (teologică, filosofică, antropologică și psihologică). Fără a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pe loc, cu piciorul pe tîmplă". Prin reluarea substantivului propriu ("John") se finalizează programul narativ descris (scena scandalului). Sînt prezentate cinci componente indispensabile oricărei povestiri: doi actori constanți; predicate care îi definesc (predicate calificative a fi agresorul "dezechilibrat", de exemplu; predicate funcționale a face mai ales cele la PS), în timp t1 și t7; o succesiune temporală minimală: tn → tn+1; o transformare a predicatelor din proces; o singură logică cronologică și cauzală. Rămîne o ultimă componentă, esențială pentru înțelegerea textului
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
fie aplicați în orice analiză. În 1757, Alexander Baumgarten 22 identifică în Metafizica mai multe concepte, ca unum, verum, perfectum sau bonum ca predicate ce stau la baza oricărei entități într-un sens transcendental, iar în §116 vorbește despre acești predicați ca fiind absolut necesari oricărei entități. Mai mult, Toma de Aquino folosește ideea de frumos (pulchrum) pentru a defini ființa, pulchrum fiind un fel de revelare a ființei împreună cu alte calitățile ale sale. Ideea de pulchrum reprezintă dezvăluirea ființei în fața
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
dacă însușirile concrete pot fi enunțate prin termeni, cele abstracte nu pot fi desemnate nici prin nume, nici prin noțiune. Astfel, arhetipul, spre deosebire de mituri și simboluri, este esență universală și nu categorie, care, în opera lui Aristotel, poate fi atât predicat, cât și orice fel de noțiune, de cuvânt, un termen 221. Substanța este întodeauna legată de un subiect și niciodată predicat, este categoria fundamentală care reflectă sensurile supreme ale existenței, "în cel mai însemnat, cel mai originar și cel mai
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
arhetipul, spre deosebire de mituri și simboluri, este esență universală și nu categorie, care, în opera lui Aristotel, poate fi atât predicat, cât și orice fel de noțiune, de cuvânt, un termen 221. Substanța este întodeauna legată de un subiect și niciodată predicat, este categoria fundamentală care reflectă sensurile supreme ale existenței, "în cel mai însemnat, cel mai originar și cel mai propriu înțeles al cuvântului, substanța este aceea ce nici nu este enunțată despre un subiect, nici nu este într-un subiect
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]