1,560 matches
-
frecvent, Wallach (1976) afirmă că „există o variație mare și sistematică a performanțelor subiecților - însă rezultatul diferențelor individuale la testele de fluență ideativă captează doar în mică măsură sau deloc acea variație sistematică” (p. 60). Presupusele cauze ale inexistenței validității predictive variază considerabil. În timp ce unii desconsideră metodele psihometrice în totalitate (Gardner, 1988b; Weisberg, 1993), alții susțin că testele de gândire divergentă sunt influențate de antrenament, de condițiile de testare și alte aspecte legate de administrare (Hattie, 1980; Wallach, 1976), că studiile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
au întreprins numeroase studii ce evidențiază măcar în parte validitatea discriminatorie și corelațiile dintre rezultatele testelor de gândire divergentă și diferite criterii, inclusiv cel al performanței creative la adulți. Mulți cercetători consideră astăzi că valoarea cea mai ridicată a validității predictive a testelor de gândire divergentă se înregistrează la elevii dotați intelectual și la cei cu performanțe superioare (Runco, 1986c) și numai atunci când indică performanța în domenii specifice (Hocevar, 1981; Milgram, 1976, Runco 1986b). Gardner (1988b) constată dependența autoevaluării de comportamentul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
surprinzător, după aproape 50 de ani de cercetare și dezvoltare, această distincție este încă învăluită în ceață. Deși recomandările ce urmează nu sunt deloc exhaustive, ele le permit cercetătorilor să își consolideze contribuțiile la studiul creativității. În primul rând, validitatea predictivă a studiilor longitudinale exprimă rareori forța predictivă a interacțiunilor creativitate-inteligență și această observație se poate datora faptului că majoritatea studiilor longitudinale au fost elaborate aproape exclusiv pe baza analizelor bivariate de corelație - fapt previzibil ținând cont că majoritatea investigațiilor au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cercetare și dezvoltare, această distincție este încă învăluită în ceață. Deși recomandările ce urmează nu sunt deloc exhaustive, ele le permit cercetătorilor să își consolideze contribuțiile la studiul creativității. În primul rând, validitatea predictivă a studiilor longitudinale exprimă rareori forța predictivă a interacțiunilor creativitate-inteligență și această observație se poate datora faptului că majoritatea studiilor longitudinale au fost elaborate aproape exclusiv pe baza analizelor bivariate de corelație - fapt previzibil ținând cont că majoritatea investigațiilor au fost întreprinse cu decenii în urmă. Deoarece
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fost întreprinse cu decenii în urmă. Deoarece distincția dintre creativitate și inteligență rămâne o enigmă, cercetătorii care ignoră interacțiunea dintre cele două concepte - indiferent de metoda de evaluare folosită - pot pierde din vedere piese importante dintr-un puzzle al validității predictive. În al doilea rând, majoritatea literaturii de specialitate consacrată creativității a apărut acum câteva decenii, când tehnicile statistice nu erau suficient perfectate (prin urmare, erau aproape incapabile să surprindă diferențele dintre grupuri), iar aplicabilitatea lor era limitată. Revizuirea datelor publicate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prin intermediul instrumentelor de analiză statistică de dată recentă, cum ar fi ecuația structurală de modelare, va oferi o viziune mai precisă și mai realistă asupra cercetării psihometrice a creativității. Este în speță cazul multiplelor studii longitudinale, a cercetărilor de validitate predictivă sau al studiilor care au tratat legătura inteligență-creactivitate. În al treilea rând, odată cu dezvoltarea intensivă a teoriilor sistemice ale creativității, analiza psihometrică a creativității orientată exclusiv asupra unui anumit domeniu (proces, persoană, produs sau context) este mai susceptibilă la critici
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cercetători, dintre care îi menționăm pe Mark A. Runco, Teresa M. Amabile și Robert J. Sternberg, pentru că ne-au permis accesul la lucrările lor. Toate interpretările și opiniile din capitolul de față aparțin în exclusivitate autorilor. Problemele referitoare la validitatea predictivă a testelor de gândire divergentă vor fi analizate ulterior în contextul altor poziții critice față de metodele psihometrice. Măsurarea proceselor asociative constituie temelia lucrărilor psihometrice de creativitate actuale. Cu toate acestea, în ultima vreme interesul față de acest aspect al procesului creativ
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mechanical inventiveness”, Creativity Research Journal, 5, pp. 157-163. Cooper, E. (1991), „A critique of six measures for assessing creativity, Journal of Creative Behavior, 25, pp. 194-204. Cramond, B. (1993), „The Torrance Tests of Creative Thinking: From design through establishment of predictive validity”, în R.F. Subotnik și K.D. Arnold (eds.), Beyond Terman: Contemporary longitudinal studies of giftedness and talent (pp. 229-254), Ablex, Norwood, NJ. Cramond, B. (1994), „We can trust creativity tests”, Educational leadership, octombrie, pp. 70-71. Cramond, B., Martin, C.E., Shaw
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
45, pp. 407-414. Kirton, M.J. (ed.) (1992), Adaptors and innovators: Styles of creativity and problem solving, Routledge, Londra. Kirton, M.J., McCarthy, R. (1988), „Cognitive climate and organizations”, Journal of Occupational Psychology, 61, pp. 175-184. Kogan, N., Pankove, E. (1974), „Long-term predictive validity of divergent-thinking tests: Some negative evidence”, Journal of Educational Psychology, 66, pp. 802-810. Larson, G.E., Haier, R.J., Hazen, K. (1995), „Evaluation of a «mental effort» hypothesis for correlations between cortical metabolism and intelligence”, Intelligence, 21, pp. 267-278. Lehman, H.C.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
E.P. (1972a), „Can we teach children to think creatively?”, Journal of Creative Behavior, 6, 144-143. Torrance, E.P. (1972b), „Career patterns and peak creative achievements of creative high-school students 12 years later”, Gifted Child Quarterly, 16, pp. 75-88 Torrance, E.P. (1972c), „Predictive validity of the Torrance Tests of Creative Thinking”, Journal of Creative Behavior, 6, pp. 236-252. Torrance, E.P. (1972d), „Predictive validity of «bonus» scoring for combinations on repeated figures tests of creative thinking”, Journal of Psychology, 81, pp. 167-171. Torrance, E.P.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
patterns and peak creative achievements of creative high-school students 12 years later”, Gifted Child Quarterly, 16, pp. 75-88 Torrance, E.P. (1972c), „Predictive validity of the Torrance Tests of Creative Thinking”, Journal of Creative Behavior, 6, pp. 236-252. Torrance, E.P. (1972d), „Predictive validity of «bonus» scoring for combinations on repeated figures tests of creative thinking”, Journal of Psychology, 81, pp. 167-171. Torrance, E.P. (1974), Torrance Tests of Creative Thinking: Norms-technical manual, Ginn, Lexington, MA. Torrance, E.P. (1976), „Creativity testing in education”, Creative
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Khatena, J. (1970), „What kind of person are you?”, Gifted Child Quarterly, 14, pp. 71-75. Torrance, E.P., Khatena, J., Cunnington, B.F. (1973), Thinking creatively with sounds and words, Scholastic Testing Service, Bensenville, IL. Torrance, E.P., Safter, H.T. (1989), „The long-range predictive validity of the Just Suppose Test”, Journal of Creative Behavior, 23, pp. 219-223. Torrance, E.P., Tan, C.A., Alhnan, T. (1970), „Verbal originality and teacher behavior: A predictive validity study”, Journal of Teacher Education, 21, pp. 335-341. Torrance, E.P., Wu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Scholastic Testing Service, Bensenville, IL. Torrance, E.P., Safter, H.T. (1989), „The long-range predictive validity of the Just Suppose Test”, Journal of Creative Behavior, 23, pp. 219-223. Torrance, E.P., Tan, C.A., Alhnan, T. (1970), „Verbal originality and teacher behavior: A predictive validity study”, Journal of Teacher Education, 21, pp. 335-341. Torrance, E.P., Wu, T.H. (1981), „A comparative longitudinal study of the adult creative achievement of elementary school children identified as highly intelligent and as highly creative”, Creative Child and Adult Quarterly
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și un grad ridicat de fidelitate a inferențelor sesizate. Este însă posibil să existe critici care pun la îndoială creativitatea unor astfel de comportamente inovatoare. În realitate, cea mai frecventă întrebare cu privire la cercetarea experimentală vizează variabilele dependente și validitatea lor predictivă: cum relaționează creativitatea din mediul natural cu variabilele dependente - indicatorii creativității? Dintr-o perspectivă optimistă, creativitatea poate fi alcătuită din acești indicatori: ei pot constitui părți componente ale complexului creativ sau pot fi, cel puțin, indicatori ai potențialului creativ, presupunându
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
diferențială a creativității excepționale Toți psihologii care au fundamentat metodologia cercetării istoriometrice - precum Quételet, Galton, J.M. Cattell, Thorndike și Cox - au fost interesați, în mod special, de diferențele individuale și au explorat posibilitatea corelației dintre variația transversală a anumitor variabile predictive cu variabilele de criteriu relevante, precum performanța creativă. Investigația istoriometrică a celor mai iluștri creatori ai lumii a permis măsurarea scorurilor extreme ale variabilei criteriu. În orice caz, interesul trezit de psihologia diferențială aplicată la creativitatea superioară a persistat până
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1973). Unul dintre meritele acestor studii variate este conștientizarea asemănării pregnante a portretului geniului creativ desprins din cercetările istoriometrice cu imaginea redată de investigațiile psihometrice întreprinse asupra creatorilor contemporani (Eysenck, 1995; Simonton, 1994b). Desigur, cercetătorii sunt incapabili să identifice valoarea predictivă a performanței creative în absența unui criteriu adecvat. În mod corespunzător, mulți cercetători și-au dedicat atenția localizării caracteristicilor psihometrice ale celor două variabile de criteriu majore recunoscute de istoriometriști. În primul rând, unii istoriometriști au examinat productivitatea creativă pe parcursul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
configurations: The case of Japanese civilization”, Journal of Cross-Cultural Psychology, 27, pp. 354-375. Simonton, D.K. (1997a), „Achievement domain and life expectancies in Japanese civilization”, International Journal of Aging and Human Development, 44, pp. 103-114. Simonton, D.K. (1997b), „Creative productivity: A predictive and explanatory model of career trajectories and landmarks”, Psychological Review, 104, pp. 66-89. Simonton, D.K. (1997c), „Foreign influence and national achievement: The impact of open milieus on Japanese civilization”, Journal of Personality and Social Psychology, 72, pp. 86-94. Simonton, D.K.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
conturarea unei imagini clare, complete și veridice referitoare la decidenții politici individuali, în condițiile în care majoritatea unor astfel de informații „din culise” devine accesibilă doar la mult timp după consumarea evenimentelor, de unde și utilitatea ei mai mult istorică decât predictivă. Mai mult, contextul instituțional și social al adoptării deciziilor de politică externă are adeseori un impact specific asupra deciziilor luate, însă unul dificil de identificat și cuantificat. Într-o dictatură, precum cea a lui Hitler sau Stalin, deciziile se iau
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ecologice ale statelor-națiune în vederea creării unui suport pentru formularea alternativelor și fundamentarea deciziilor care asigură un ritm sustenabil al progresului. Globalizarea este un subiect amplu dezbătut în literatura de specialitate, care furnizează un volum impresionant de informații descriptive, analitice și predictive. Nu este ușor să scrii despre globalizare într-un moment în care internetul depozitează aproape 49 de milioane de surse de informații la începutul lunii februarie 2012, iar în biblioteci sunt înregistrate sute de lucrări care abordează acest proces. Ce
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
impresii și puncte de vedere, care are loc între candidat și potențialul angajator. De obicei, la interviu participă un singur candidat o dată, dar numărul de intervievatori poate fi diferit (unul, doi sau o comisie de intervievare). Luând în considerare validitatea predictivă a interviului de selecție, dar și structura acestuia, coeficienții de validitate pentru interviu, după Salgado (1999), sunt: .56 pentru interviul structurat și .20 pentru interviul cu o foarte mică structură predeterminată. Există două tipuri de interviu structurat: interviul situațional care
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lui Salgado este că în structura interviului, întrebările formulate pe baza experiențelor trecute au un nivel de validitate mai mare decât întrebările bazate pe o orientare prospectivă (.51 vs. .39) iar validitatea concurentă a interviurilor este mai mare decât validitatea predictivă a acestora. În raport cu validitatea de construct, cercetările au identificat faptul că interviurile structurate care se raportează la post măsoară factorii cognitivi cum ar fi: abilitățile cognitive (Huffcutt, Roth și McDaniel, 1996), cunoașterea tacită (Harris, 1998) sau cunoașterea postului pe când interviurile
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
suntem atenți și la alte aspecte, cum ar fi comportamentul non-verbal. Teste psihologice Testul psihologic este o procedură sistematică folosită pentru compararea comportamentului a două sau mai multe persoane (Pitariu și Albu, 1996). Un test are o valoare diagnostică sau predictivă atunci când el este capabil să servească drept indicator al unui anumit aspect comportamental (Pitariu, 1983). Încă de la începutul cercetărilor în domeniul selecției de personal, testarea abilităților cognitive generale a fost una dintre cele mai importante metode folosite pentru a diferenția
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
abilităților cognitive generale a fost una dintre cele mai importante metode folosite pentru a diferenția candidații la un post și de a prezice performanța în muncă. Evaluarea abilităților specifice (cum ar fi componente ale abilităților cognitive generale) nu cresc puterea predictivă a testării abilităților cognitive generale, așa cum arată studiile recente (Olea și Ree, 1994; Ree, Earles și Teachout, 1994). Testele clasice de evaluare a abilităților s-au concentrat pe diferite competențe individuale care scot în evidență inteligența subiectului. Acești factori, denumiți
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la test vor fi ulterior corelate cu cele mai recente evaluări ale performanței. Dacă cele două corelează, putem afirma că scorurile predictorului, la momentul candidării la un post, prezic performanța ulterioară, în slujba respectivă. În cazul unui design de validitate predictivă, predictorul este măsurat înaintea criteriului. Unui eșantion de candidați la post i se poate face evaluarea predictivă. Apoi, vor fi angajați și, după ceva timp, sunt din nou evaluați asupra predictorului și criteriului sau criteriilor. Intervalul de timp dintre evaluările
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
putem afirma că scorurile predictorului, la momentul candidării la un post, prezic performanța ulterioară, în slujba respectivă. În cazul unui design de validitate predictivă, predictorul este măsurat înaintea criteriului. Unui eșantion de candidați la post i se poate face evaluarea predictivă. Apoi, vor fi angajați și, după ceva timp, sunt din nou evaluați asupra predictorului și criteriului sau criteriilor. Intervalul de timp dintre evaluările asupra predictorului și criteriului poate fi de luni sau de ani. Scorurile predictorilor vor fi corelate cu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]