571 matches
-
managerii cu nevoia de putere sau cea de afiliere dominantă, dar cu scoruri mici pentru nevoia de realizare sunt periclitanți atât pentru climatul organizațional cât și pentru eficiența și dinamica organizației; 5. predominanța netă a nevoii de afiliere este un predictor nefavorabil, deoarece indică absența sau carența (în funcție de scorul celorlalte două dimensiuni) a capacității de viziune, a conduitelor curente de șef (planificare, control), a exigenței în definirea obiectivelor și în urmărirea îndeplinirii lor. Sunt predictibile pentru aceste persoane comportamente ce indică
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a înregistrat nici un efect al vârstei asupra prezicerii simptomelor. Alte studii s-au alăturat acestor constatări (Birck, 2001; Kassam-Adams, 1999; Meldrum, King & Spooner, 2002). Pe de altă parte Ghahramanlou și Brodbeck (2000) au raportat că vârsta terapeuților ar fi un predictor semnificativ pentru distres și intensitatea traumei secundare, în sensul că vârsta mai ridicată ar juca un rol protector în dezvoltarea simptomelor stresului traumatic secundar. Nelson Gardell și Harris (2003) au obținut aceleași rezultate. Genul nu a fost susținut în literatură
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
alternativele pe care le au pentru a o preveni, a o evita sau a o ameliora. În eșantionul investigat 26% dintre participanți prezentau un risc crescut de a dezvolta epuizarea compasiunii, iar 57% aveau o predispoziție medie. Cel mai important predictor al riscului crescut de STS s-a dovedit a fi nivelul de burnout. Consilierii epuizați au dificultăți în a lupta cu simptomele epuizării compasiunii. Autorii identifică un număr de șapte factori de risc principali. În afară de burnout, tendința de a fi
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
necesară pentru dezvoltarea simptomatologiei. Participanții la studiu au fost asistente medicale care au trebuit să citească și să codeze timp de mai mult de trei luni date adunate din 1215 centre de intervenție în problema agresiunilor sexuale pentru a analiza predictorii demografici ai abuzului sexual. Nici una dintre participante nu a avut contact direct cu victimele sau cu agresorii. În timpul întâlnirilor cu cercetătorii, aceștia au putut constata că asistentele manifestau ele însele simptome similare celor prezente în sindromul de stres posttraumatic specific
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
mai puțin stresate. A doua însușire specifică persoanelor stresate este modelul comportamental de tip A. Acesta se referă la un stil general de comportament, asociat stereotipului de om de acțiune dinamic și de succes. Această tipologie pare a fi un predictor important al patologiilor coronariene și a altor tulburări legate de stres. Personalitatea de tip A Meyer Friedman și Ray Rosenman sunt doi cardiologi care au inițiat conceptul de comportament de Tip A. Ei au constatat modele specifice de comportament ce
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
care se simt sub controlul unor forțe externe care îi lasă înstrăinați și fără putere. Vor face evaluări cognitive pozitive și optimiste ceea ce duce la alegerea de strategii de burnout adecvate și adaptate. Cercetările arată că reziliența este un bun predictor pentru starea de sănătate chiar și atunci când persoana este expusă la situații de viață stresante. În cazul asistentelor din secția de terapie intensivă, reziliența are un efect tampon împotriva burnout-ului (Lambert & Lambert, 1987). Garrosa et al. (2008) a realizat un
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
să fie activ în interacțiune și conectat deplin cu interlocutorul sau. A asculta cu atenție și a simți nevoile și dorințele celeilalte persoane constituie elementul central al oricărei relații centrate pe client. Empatia s-a dovedit a fi un bun predictor al comportamentului prosocial, fiind în același timp în corelație negativă cu agresiunea și abuzul (Miller et al., 1988 cit. în Omdahl și O'Donnell,1999). Cadrele medicale capabile de răspunsuri empatice vor fi deci mai dispuse a prezenta o atitudine
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de 417 cadre medicale dintr-un spital psihiatric. Rezultatele obținute arătau că grija empatică favorizează disponibilitatea comunicațională, dar contagiunea emoțională duce la o scădere a acesteia. Disponibilitatea de a comunica, pe de altă parte, s-a dovedit a fi un predictor important pentru toate cele trei dimensiuni ale burnout-ului propuse de Maslach. Omdahl și O'Donnell (1999) realizează un studiu similar centrându-se doar pe situația asistenților medicali. Autorii au analizat rolul variabilelor ce țin de empatie în stresul profesional și
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
determine în ce măsură vârsta se constituie ca factor de risc în dezvoltarea simptomatologiei stresului traumatic secundar, însă rezultatele obținute de cercetări diferite sunt contradictorii. În studiul lui Pearlman și Mac Ian (1995) vârsta nu s-a dovedit a fi un bun predictor pentru simptomatologia STS. Alte studii (Birck, 2001; Kassam-Adams, 1999) au obținut rezultate similare care nu confirmă vârsta ca predictor important. Există însă și studii care au obținut date semnificativ diferite în funcție de vârsta subiecților. Astfel Ghahramanlou și Brodbeck (2000) au constatat
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cercetări diferite sunt contradictorii. În studiul lui Pearlman și Mac Ian (1995) vârsta nu s-a dovedit a fi un bun predictor pentru simptomatologia STS. Alte studii (Birck, 2001; Kassam-Adams, 1999) au obținut rezultate similare care nu confirmă vârsta ca predictor important. Există însă și studii care au obținut date semnificativ diferite în funcție de vârsta subiecților. Astfel Ghahramanlou și Brodbeck (2000) au constatat că vârsta subiecților este un predictor important al distresului psihologic și al intensității stresului traumatic secundar, vârsta mai înaintată
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Birck, 2001; Kassam-Adams, 1999) au obținut rezultate similare care nu confirmă vârsta ca predictor important. Există însă și studii care au obținut date semnificativ diferite în funcție de vârsta subiecților. Astfel Ghahramanlou și Brodbeck (2000) au constatat că vârsta subiecților este un predictor important al distresului psihologic și al intensității stresului traumatic secundar, vârsta mai înaintată având un rol protector în instalarea simptomatologiei. Terapeuții mai tineri raportau detalii mai exacte și mai frecvente despre suferința și dificultățile clienților, raportând sentimente de furie, frustrare
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
O altă posibilitate ar fi că cei care trăiesc efectele cele mai negative în urma muncii lor, renunță la profesia ce le face rău la o vârstă mai tânără. Genul Variabila gen prezintă rezultate controversate, numeroase studii infirmându-i rolul de predictor al intensității simptomelor STS (Nelson-Gardell & Harris, 2003). Există însă și câteva cercetări care au raportat diferențe de gen în exprimarea simptomatologiei stresului traumatic secundar. Kassam-Adams (1999) susține că femeile terapeut prezintă un nivel mai ridicat de distres și simptome traumatice
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Vârsta Vârsta este o variabilă controversată. Mai multe studii nu au găsit o legătură între vârstă și nivelul de stres traumatic secundar (Pearlman & Mac Ian, 1995; Birck, 2001; Kassam- Adams, 1999). Alte cercetări au constatat ca vârsta subiecților este un predictor important al distresului psihologic și al intensității stresului traumatic secundar, vârsta mai înaintată, având un rol protector în instalarea simptomatologiei (Ghahramanlou & Brodbeck, 2000; Nelson-Gardell & Harris, 2003). Terapeuții mai tineri raportau detalii mai exacte și mai frecvente despre suferința și dificultățile
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
rezultatele studiului anterior susținute de rezultatele acestui studiu. În timp ce unele studii nu au găsit o legătură între vârstă și nivelul de stres traumatic secundar (Pearlman & Mac Ian, 1995; Birck, 2001; Kassam-Adams, 1999), altele au constatat că vârsta subiecților este un predictor important al distresului psihologic și al intensității stresului traumatic, vârsta mai înaintată având un rol protector în instalarea simptomatologiei (Ghahramanlou & Brodbeck, 2000; Nelson-Gardell & Harris, 2003). Specialiștii mai tineri erau mai puțin pregătiți în a face față întâmplărilor grave povestite de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
didactic. Pregătirea insuficientă a studenților și expectanțele reduse ce le sunt impuse, pot reprezenta factori protectori în fața stresului traumatic secundar. 7.2. Stresul traumatic secundar și motivația alegerii facultății Empatia este recunoscută ca element esențial în interacțiunea medic-pacient și ca predictor semnificativ al succesului terapeutic prin consolidarea relației, complianța la tratament, creșterea încrederii pacientului (Hojat, Gonnella, Nasca et al., 2002). Pe de altă parte, empatia este factor principal în vulnerabilizarea specialistului la simptomatologia STS (Figley, 1995). Dincolo de factorul empatic, asumarea rolului
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
fiecare dată când era gata să plece intervenea câte o urgență. Iar asta nu era o sarcină pe care ar fi putut s-o încredințeze altcuiva. Stevie, draga mea, n-ai vrea să te duci tu să-mi iei un Predictor ca să știu dacă sunt în rahat până la glezne sau până la cot? În cele din urmă, ignoră toate persoanele care o băteau la cap și plecă pur și simplu. Farmacia aflată la două uși mai încolo tocmai se închidea, dar Fran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
cel ale cărui caracteristici de personalitate (traduse în cunoștințe, experiență etc.) răspund cel mai bine unor exigențe stabilite. Aceste exigențe reprezintă de fapt condiții de reușită profesională la catedră. În afara unor criterii de reușită profesional-pedagogică, mai pot fi menționați și predictorii reușitei (nivelul cunoștintelor dobândite, abilitățile de natură conceptuală, dexteritățile, experiența didactică, abilitățile interacționale, atributele personale etc.); IPOTEZA 3: potrivit acestei ipoteze, satisfacția (S), pe care o poate obține un cadru didactic în urma prestației profesionale, decurge, în mare parte, din: a
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
sau psihopedagogice dobândite de-a lungul istoriei ocupaționale, asupra randamentului și a stabilității acesteia. Ipoteza pe care se întemeiează raționamentul de studiu al istoriei ocupaționale este că prestația sau chiar reușita profesională într-un anumit loc de muncă este un predictor relevant al reușitei viitoare a candidatului. Posturile anterior ocupate pot constitui, din punct de vedere managerial, un „echivalent al perioadei de probă”. 6. Verificarea referințelor: este recomandabil să i se solicite candidatului și aprecieri de la vechiul loc de muncă, aprecieri
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ca importante, cu mare probabilitate va opera ruta centrală. Importanța problemei apare ca variabilă-cheie în modelul preconizat de Petty și Cacioppo (1986), iar Axsom et al. (1987) au constatat experimental că gradul de implicare a audienței în subiectul discutat este predictorul cel mai bun pentru tipul de răspuns cognitiv. Dacă acest grad este înalt, se degajă la subiecți un proces cognitiv sistematic - operarea cu conținutul mesajului; dacă gradul este scăzut, efortul de procesare a informației transmise este mai mic și oamenii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este variabilă. Astfel, unele persoane prezintă episoade izolate, separate de perioade lungi de timp fără nici un simptom depresiv, la alții episoadele sunt grupate iar la o altă categorie, episoadele depresive survin din ce în ce mai des odată cu evoluția cronologică. Se poate considera drept predictor pentru apariția unui episod depresiv major ulterior, numărul de episoade anterioare. Pentru persoanele care suferă de tulburare depresivă majoră, riscul de recidivă este foarte ridicat. Remisia poate fi completă (aproximativ două treimi din cazuri), parțială sau deloc (aproximativ o treime
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
diferite de cele care au supraviețuit în ceea ce privește depresia și ideația suicidară. Au existat, însă, diferențe între cele două categorii în ceea ce privește deznădejdea. Analiza măsurării depresiei a evidențiat în continuare faptul că gradul de deznădejde resimțit de către individ este cel mai eficient predictor al suicidului. După cum s-a relevat anterior nu toți pacienții depresivi sunt candidați la suicid, lipsa de speranță (deznădejdea, disperarea) fiind factorul de mediere între depresie și tentativa de suicid. Disperarea este în mare măsură alimentată de anumite caracteristici de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
alternative non-suicidare pentru problemele vieții. Astfel, conform literaturii de specialitate, indiferent de vârstă și sex, deznădejdea este considerată componentul cheie care mediază comportamentul suicidar. Beck, Seer, Kovacs; Garrison (1985, apud Hoeksema, S.N., 1998)212216 au demonstrat că cel mai bun predictor al unei eventuale tentative de suicid este expresia verbală a disperării. Astfel, gândurile ce ilustrează lipsa de speranță se structurează în formulele de tipul "lucrurile nu vor merge niciodată bine pentru mine", "n-am nimic de așteptat pe viitor", "n-
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mai multe crize repetate și care au avut așteptări înalte de la ei înșiși, înainte de a se îmbolnăvi. Se pare că acești oameni nu pot trăi cu ideea că vor avea un viitor mai prejos decât și l-au imaginat. Un predictor cognitiv variabil pentru sinucidere este sentimentul de deznădejde. care nu făcea parte din această categorie. În plus, unele cercetări arată că cei care încearcă sau chiar se sinucid dau dovada de rigiditate și inflexibilitate în gândire. Acest lucru îi împiedică
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
interviul inițial. Mai târziu, vom încerca să facem să recunoască gradul de gândire ilogică, irațională și asumpțiile eronate care determină gândirea fără speranță. Astfel Beck221 a creat o "Scală a lipsei de speranță". Scorurile înalte la aceasta scala este un predictor bun al intențiilor suicidare. Aceasta scurtă scală poate fi dată la pacient spre completare încă de la interviul inițial, întrucât nu ține decât câteva minute. Dacă evaluarea clinică și psihometrică indică un nivel înalt al lipsei de speranță asociată cu intenții
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a fost spulberată și să trăiască simptomele stresului post-traumatic imediat după, severitatea și durata acestor simptome variază foarte mult. Ce îi face pe unii oameni mai vulnerabili decât pe alții? și să trăiască simptome severe de PTSD? Cel mai bun predictor al reacțiilor oamenilor la traumă îl constituie severitatea și durata traumei și proximitatea individului față de aceasta. De exemplu, veteranii de război au fost mai predispuși să sufere de PTSD dacă au fost în liniile de front ale războiului pentru o
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]