551 matches
-
And the teacher who made a difference”, Gifted Child Quarterly, 25, pp. 55-62. Torrance, E.P. (1983), „The importance of falling in love with «something», Creative Child and Adult Quartedy, 8, pp. 72-78. Torrance, E.P. (1987), „Future career image as a predictor of creative achievement in the 22-year longitudinal study”, Psychological Reports, 60, pp. 574. Torrauce, E.P. (1995), „Insights about creativity: Questioned, rejected, ridiculed, ignored”, Educational Psychology Review, 7, pp. 313-322. Vroom, V. (1964), Motivation and work, Wiley, New York. Wallach, M.A
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
găsit asociat cu gradul redus de diferențiere tumorală, cu invazia venei porte, cu reducerea intervalului liber de boală și a supraviețuirii pacienților. Astfel, se consideră că nivelul crescut al expresiei DNMT1 are rol esențial în progresia tumorală, fiind considerat un predictor al recidivelor și prognosticului nefavorabil la pacienții cu CHC [92]. În cazul CHC asociate infecției cu VHB, proteina virală HBx determină fie prin transactivare transcripțională, fie prin interacțiune directă, o creștere a expresiei genelor DNMT care va fi urmată de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
Familia let-7 este unul dintre primii miARN descoperiți la nematodul C elegans care funcționează ca supresor tumoral. Atât în tumorile primare, cât și în metastazele de CHC a fost găsit un nivel foarte scăzut al expresiei let-7g, fiind considerat un predictor al supraviețuirii reduse a pacienților cu CHC. Experimental s-a constatat o inhibare a proliferării celulelor de CHC după transfecția cu let-7g, care a fost indusă prin scăderea expresiei oncogenei c-MYC, ceea ce confirmă rolul său de supresor tumoral [102
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
procesării de informație variază în funcție de natura sarcinii, dar prelucrările informaționale sunt tot timpul prezente. Ca atare, aptitudinile cognitive sunt cei mai stabili și cei mai puternici factori implicați în performanțele noastre. Metaanalize recente au demonstrat că aptitudinile cognitive sunt principalul predictor în: a) performanța de lucru; b) parcurgerea cu succes a unei pregătiri academice sau profesionale (Carroll, 1993). Dobândesc caracterul de aptitudini cognitive acele abilități care sunt relativ stabile în timp și mai puțin contaminate de cunoștințe (Carroll, 1993). Stabilirea aptitudinilor
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
la manageri: factorii de personalitate împreună (cumulați) sunt predictori pentru efectele la stres în general (la un prag semnificativ de p<.05); dimensiunile controlului și influenței generale sunt predictori pentru efectele generale la stres (p<.05); balanța viață - muncă este predictor pentru efectele generale la stres (p<.02); dimensiunea controlului este predictor pentru efectele generale la stres (p<.05); pulsiunea de tip A este predictor pentru starea mentală (p<.02); controlul este predictor pentru satisfacția muncii (p<.04), satisfacția organizațională (p
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
la stres în general (la un prag semnificativ de p<.05); dimensiunile controlului și influenței generale sunt predictori pentru efectele generale la stres (p<.05); balanța viață - muncă este predictor pentru efectele generale la stres (p<.02); dimensiunea controlului este predictor pentru efectele generale la stres (p<.05); pulsiunea de tip A este predictor pentru starea mentală (p<.02); controlul este predictor pentru satisfacția muncii (p<.04), satisfacția organizațională (p<.006) și securitatea organizațională (p<.01); influența personală este predictor pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și influenței generale sunt predictori pentru efectele generale la stres (p<.05); balanța viață - muncă este predictor pentru efectele generale la stres (p<.02); dimensiunea controlului este predictor pentru efectele generale la stres (p<.05); pulsiunea de tip A este predictor pentru starea mentală (p<.02); controlul este predictor pentru satisfacția muncii (p<.04), satisfacția organizațională (p<.006) și securitatea organizațională (p<.01); influența personală este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), angajamentul/ implicarea organizațională (p<.002) și nivelul de energie
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
la stres (p<.05); balanța viață - muncă este predictor pentru efectele generale la stres (p<.02); dimensiunea controlului este predictor pentru efectele generale la stres (p<.05); pulsiunea de tip A este predictor pentru starea mentală (p<.02); controlul este predictor pentru satisfacția muncii (p<.04), satisfacția organizațională (p<.006) și securitatea organizațională (p<.01); influența personală este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), angajamentul/ implicarea organizațională (p<.002) și nivelul de energie (p<.04); focalizarea pe problemă este predictor pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
este predictor pentru efectele generale la stres (p<.05); pulsiunea de tip A este predictor pentru starea mentală (p<.02); controlul este predictor pentru satisfacția muncii (p<.04), satisfacția organizațională (p<.006) și securitatea organizațională (p<.01); influența personală este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), angajamentul/ implicarea organizațională (p<.002) și nivelul de energie (p<.04); focalizarea pe problemă este predictor pentru satisfacția muncii (p<.03); balanța viață - muncă este predictor pentru satisfacția organizațională (p<.009); suportul social este predictor
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
este predictor pentru satisfacția muncii (p<.04), satisfacția organizațională (p<.006) și securitatea organizațională (p<.01); influența personală este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), angajamentul/ implicarea organizațională (p<.002) și nivelul de energie (p<.04); focalizarea pe problemă este predictor pentru satisfacția muncii (p<.03); balanța viață - muncă este predictor pentru satisfacția organizațională (p<.009); suportul social este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), mobilitate/optimism (p<.03) și nivelul de energie (p<.04). 5. Concluziile cercetării Concluziile lucrării, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
006) și securitatea organizațională (p<.01); influența personală este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), angajamentul/ implicarea organizațională (p<.002) și nivelul de energie (p<.04); focalizarea pe problemă este predictor pentru satisfacția muncii (p<.03); balanța viață - muncă este predictor pentru satisfacția organizațională (p<.009); suportul social este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), mobilitate/optimism (p<.03) și nivelul de energie (p<.04). 5. Concluziile cercetării Concluziile lucrării, pe care le putem desprinde în urma evaluării calitative și psihodiagnostice a
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), angajamentul/ implicarea organizațională (p<.002) și nivelul de energie (p<.04); focalizarea pe problemă este predictor pentru satisfacția muncii (p<.03); balanța viață - muncă este predictor pentru satisfacția organizațională (p<.009); suportul social este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), mobilitate/optimism (p<.03) și nivelul de energie (p<.04). 5. Concluziile cercetării Concluziile lucrării, pe care le putem desprinde în urma evaluării calitative și psihodiagnostice a stresului socioprofesional perceput de subiecții lotului luat în studiu
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
profesioniști (ingineri, arhitecți, contabili, polițiști, manageri) până la muncitori calificați. Performanța în muncă a fost definită în termeni de standarde, eficiență a instruirii (performanța în timpul programelor de instruire) sau ca evaluări generale ale personalului. Rezultatele au indicat că dimensiunea conștiinciozității este predictor al performanței în muncă pentru toate profesiile studiate. Pentru alte dimensiuni ale personalității, predictibilitatea depinde atât de criteriile de performanță, cât și de grupul de ocupații. Performanța este comportamentul care poate fi măsurat prin raportare la obiective și contribuie la
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și deschiderii. Am ales să introducem ultima variabila deschiderii spre nou deoarece am dorit să evaluăm nivelul în care deschiderea prezice adaptabilitatea peste și după efectele factorului g și al conștiinciozității. Diferențele individuale în privința deschiderii spre nou sunt un bun predictor al performanței într-o mare varietate de situații organizaționale. Tabelul 2. Rezultatele analizei de regresie R2 total Coeficienții regresiei 1. Context 1: Înaintea schimbării vs. După prima schimbare 0.17 -2.33 Context 2: Înaintea schimbării vs. După a doua
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
referă la gradul în care oamenii caută ordine și structură în propria viață și măsura în care se controlează și își premeditează alegerile (gândesc înainte de a acționa). Realizând o cercetare metaanalitică, Hough (1992) ajunge la concluzia că autorealizarea este un predictor mai bun pentru performanța generală (r =.19) și pentru eficiența în vânzări (r =.27) decât ordinea (r =.07, respectiv r =.06). Luând în considerare dimensiunile mai restrânse ale conștiinciozității, avem posibilitatea de a identifica motivele relației negative dintre conștiinciozitate și
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sunt explicite. Un alt rezultat interesant este că diferențele individuale de adaptabilitate (exprimate prin conștiinciozitate și deschidere spre nou) sunt predictori mai buni decât abilitățile cognitive generale. 8. Efecte diferite ale dimensiunilor conștiinciozității Conștiinciozitatea este considerată a fi al doilea predictor al performanțelor (după factorul g); niveluri ridicate de conștiinciozitate duc, de obicei, la performanțe ridicate (Barrick, Mount, 1991). În această cercetare, conștiinciozitatea pare să scadă performanța decizională după o schimbare în contextul sarcinii. Deși oarecum surprinzător, acest rezultat este consistent
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
mare probabilitate va opera ruta centrală. Importanța problemei apare ca variabilă-cheie în modelul preconizat de R. Petty și I. Cacioppo (1986), iar Axsom și colaboratorii săi (1987) au constatat experimental că gradul de implicare a audienței în subiectul discutat este predictorul cel mai bun pentru tipul de răspuns cognitiv. Dacă acest grad este înalt, se degajă la subiecți un proces cognitiv sistematic - operarea cu conținutul mesajului -; dacă gradul este scăzut, efortul de procesare a informației transmise este mai mic și oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
studii empirice. Am văzut și noi, spre pildă, în secvențele anterioare, că s-a dovedit experimental cum, în prestarea unor atitudini relaționate cu altele sau cu manifestări deschise de conduite, este adânc implicată identitatea de sine. După cum metaanalizele studiilor cu privire la predictorii comportamentali arată că, pentru foarte frecvente conduite din viața de zi cu zi, „habitusurile” sunt de cea mai mare acuratețe (Aulette și Wood, 1997, apud Eagly și Chaiken, 1998). Redăm în figura 3 un astfel de model compozit al relației
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a structurilor axiologice, decât prin intenții comportamentale specifice. Studii de laborator și, mai ales, de teren arată că, pentru conduite mai complexe și de durată, valorile - în calitatea lor de standarde apreciative generale ale normelor, atitudinilor și comportamentelor - sunt un predictor comportamental bun (Rokeach, 1979). Ocupându-se de cruciala problemă a relației dintre atitudinile și conduitele oamenilor, psihologii sociali au resimțit acut nevoia de a suplimenta nu doar numărul ca atare al variabilelor luate în considerare, ci și natura acestora. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Remarca de mai sus are valabilitate pentru asociații și munci foarte specifice (în particular, cazul celor bolnavi, și cu precădere de SIDA), fiindcă, dacă avem în vedere comportamente prosociale cu rază de acțiune mai largă, empatia este constatabilă ca un predictor important (Penner și Finkelstein, 1998), alături de locul de control intern (Guagnano, 1995) și, în general, portretul personalității altruistice. Alături de și în consonanță sau chiar în concurență cu personalitatea altruistică, D. McAdams și colaboratorii săi (1997) propun ca pe un concept
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
anumite trăsături, exprimate în indici de dispersie. Compoziția se referă, pe lângă indicatorii sociodemografici (vârstă, sex, școlaritate, status social), și la aspecte psihologice (interese, atitudini, trăsături de personalitate). Studiile metaanalitice (însumarea și confruntarea mai multor rezultate ale investigațiilor sistematice) arată că predictorul cel mai bun pentru conduita individului în grup este inteligența, pe baza căreia, dacă o combinăm cu extraversiunea și capacitatea de ajustare, obținem predicții de o și mai mare acuratețe, mai ales în ceea ce privește activismul și popularitatea în grup, precum și probabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
factor important pentru obținerea succesului la muncă și în viață, totuși această noțiune este oarecum “simplistă” și “greșit înțeleasă”, spun unii specialiști. Atât Goleman cât și Mayer , Salovey și Caruso au argumentat că inteligența emoțională, luată izolat, nu este un predictor puternic al performanței în munca ci mai degrabă asigura baza competențelor ulterioare . Astfel, Goleman a încercat să reprezinte această idee făcând distincție între inteligența emoțională și competențe emoționale. Competențele emoționale se referă la acele abilități personale și sociale care conduc
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
de curse și broasca-țestoasă”. Nu este greu să recunoaștem în PCTA portretul aproape „ideal” al unei persoane stresate, iar în PCTB al uneia non-stresate. Studiile lui Friedman și Rosenman au evidențiat un fapt și mai important: PCTA este un important predictor al tulburărilor coronaniene premature. Concluzia a fost confirmată de cercetările ulterioare, care au arătat că la persoanele cu PCTA riscul pentru bolile coronariene este dublu față de cei cu PCTB. O cercetare longitudinală începută în 1960 pe 3.000 de angajați
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
jumătate numărul celor cu boli coronariene a crescut la 133, iar după 8 ani, cei cu PCTA aveau rata bolilor coronaniene dublă față de cei de tip B. PCTA corelează semnificativ cu vârsta și sexul (s-a dovedit a fi un predictor mai bun pentru tineri și pentru bărbați). Probabil că asocierea dintre PCTA și sex se va eroda cu timpul, dat fiind faptul că munca femeilor manageri sau non-manageri a devenit la fel de stresantă ca și munca bărbaților. Totuși, cele care continuă
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
al doilea rând, am putea accepta ipoteza că unele persoane sunt mai predispuse decât altele la experimentarea burnout-ului, în virtutea trăsăturilor de personalitate pe care le posedă. Cercetările efectuate în perspectiva big-five-ului au arătat, de exemplu, că nevrotismul este unul dintre predictorii burnout-ului, mai ales ai epuizării emoționale. Zellars, Perrewe și Hochwaiter (2000) au descoperit într-o cercetare efectuată asupra infirmierelor că din cei 5 factori ai big-five-ului numai nevrotismul prezice epuizarea emoțională, după ce au fost controlate variabilele sociodemografice și stresorii. „Caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]