309 matches
-
IDDM11 A fost localizat pe cromozomul 14q24.3-q31 prin asociere cu markerul D14S67 (Field et al., 1996). Asemănător cu IDDM3, se pare că și IDDM11 acționează independent de alelele HLA, IDDM11 fiind prezent mai ales la subiecții fără alele HLA predispozante la IDDM1 și proveniți din familii fără predispoziție puternică la nivelul regiunii HLA (Field și Tobias 1997). Ar fi de menționat totuși că nici unul din studiile GWS ulterioare nu au mai replicat observația originală a lui Field și colaboratorii. Două
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91981_a_92476]
-
ore Scopul cursului: să dobândească noi cunoștințe privind noțiunea de criminal din punct de vedere criminologic Obiectivele operaționale: - cognitive: 1. Să definească noțiunea de „criminal”. 2. Să definească noțiunea de „factori predisponizanți ai personalității criminale”. 3. Să enumere principalii factori predispozanți ai personalității criminale. 4. Să identifice principale categorii de criminali. 5. Să explice fiecare categorie de criminal. - afective: 1. Să participe cu interes atât prin răspunsuri la întrebări, cât și prin întrebări proprii. 2. Să dezvolte curiozitatea, motivația pentru disciplina
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
prezintă pe scurt noțiunea de criminalitate și formele criminalității; - se enumeră principalele teorii referitoare la criminalitate. 4) Prezentarea cursului (85 min.): - enunțarea noțiunii de criminal - expunere dialogată - prezentarea teoriei lui Jean Pinatel asupra personalității criminale - expunere - enunțarea noțiunii de factori predispozanți ai personalității criminale - expunere: • factori individuali: ereditatea • factori de mediu: familia de naștere, vecinătatea, școala, locul de muncă, serviciul militar, trecerea la viața independentă și familia proprie - enunțarea succintă a categoriilor de criminali (enumerare; se poate folosi creata și tabla
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
pentru dezvoltarea steatohepatitei non-alcoolice (NASH), a cirozei hepatice și a CHC [43,49,50]. Confruntarea cu NAFLD este mai mare în statele vestice, în relație cu frecvența obezității, a diabetului zaharat de tip II și a hipertrigliceridemiei, cu alți factori predispozanți, ca alimentația hipercalorică, inactivitatea fizică. În SUA prevalența NAFLD în populația generală a fost estimată la 6-14% [43]. La pacienții cu obezitate și diabet zaharat de tip II, prevalența NAFLD variază între 25-75% [51]. Prevenirea sindromului metabolic prin componentele sale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
vitiligo (14, 22). B. Neuropatia și angiopatia produc leziuni cutanate în special la pacienții cu diabet vechi și cu un control metabolic precar (14, 22). (1) Infecțiile cutanate sunt foarte frecvente la pacienții diabetici dezechilibrați metabolic. Patogenia este multifactorială. Factorii predispozanți includ: hiperglicemia, afectarea circulației capilare, hipohidroza, hipoestezia secundară neuropatiei diabetice, scăderea imunității celulare. Femeile sunt mai frecvent afectate. Cea mai frecventă formă de infecție cutanată este candidoza, în multe cazuri fiind primul indicator al unui posibil diabet zaharat. Interesează în
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
Cu toate acestea, majoritatea autorilor nu o consideră ca fiind o complicație specifică a diabetului. Hiperostoza este mai frecventă în diabetul zaharat de tip 2, o posibilă explicație fiind hiperinsulinemia prezentă în aceste cazuri. Au fost identificați și alți factori predispozanți: obezitatea, hiperlipoproteinemia, hiperuricemia, acromegalia (ceea ce sugerează o eventuală implicare a hormonului de creștere în acest proces). Nu există nici o corelație între hiperostoză și vechimea diabetului. (3) Creșterea prevalenței și accelerarea evoluției osteoartritei la pacienții diabetici este sugerată de unele studii
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
despre stimulii care îl determină pe individ să întreprindă o serie de acțiuni de căutare, de apropiere sau de evitare și respigere a unor obiecte. Motivația, ca o ”cauză internă” a comportametului, nu este numai o structură psihică activatoare și predispozantă, cu funcții de autodeterminare a omului prin stimulații interne, ci și o interacțiune dintre subiect și ambianța sa culturală. Unele din formele motivației, relativ simple și puține la număr, s-au format în decursul filogenezei și îi sunt date omului
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
având avantajul de a crește fluxul coronarian, de a scădea postsarcina și de a crește perfuzia renală fără a crește consumul miocardic de oxigen. Dispozitivele de asistare ventriculară sunt utilizate ca „tratament punte” până la reali zarea transplantului cardiac. Tratamentul factorilor predispozanți ai insuficienței cardiace acute Există o serie de factori care pot înrăutăți funcția cardiacă ducând la un episod de ICA (caseta 27.1) (2). Analizarea atentă poate preveni apariția unei recurențe a episodului de ICA:identificarea non-complianței la tratament și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
Riscul de 15 ori mai mare la rudele de gradul 1 demonstrează puternica agregare intrafamilială a cazurilor cu DZ tp 1 și susține importanța factorilor genetici. Din punct de vedere genetic, T1DM este o afecțiune complexă, poligenică, cu multiple alele predispozante și protectoare care interacționează între ele [78]. Totuși, rata maximă de concordanță la gemenii identici (monozigoți) este de doar 30-50% [47, 61], ceea ce subliniează importanța unor factori neereditari (probabil factori de mediu). Astfel, T1DM este o afecțiune cu etiologie multifactorială
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
interacționează între ele [78]. Totuși, rata maximă de concordanță la gemenii identici (monozigoți) este de doar 30-50% [47, 61], ceea ce subliniează importanța unor factori neereditari (probabil factori de mediu). Astfel, T1DM este o afecțiune cu etiologie multifactorială, pe lângă factorii genetici predispozanți intervenind și factori de mediu încă incomplet elucidați [17, 47, 78]. 2. Factori Genetici Pentru cei interesați, datele privind genetica T1DM vor fi prezentate pe larg în capitolul dedicat geneticii diabetului zaharat și a complicațiilor sale. Aici vom prezenta pe
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
DR3/DR3, DR4/DRX și DR3/DRX (unde DRX reprezintă un antigen HLA DR altul decât DR3 sau DR4) fiind minim pentru cei DRX/DRX. Alte tipuri (de exemplu DR2) sunt protectoare. În prezent s-a dovedit că cele mai predispozante tipuri HLA pentru T1DM sunt HLA clasa II DQ8 (DQA1*0301/DQB1*0302) și DQ2 (DQA1*0501/DQB1*0201) unde DQA1 reprezintă gena care codifică lanțul ? al moleculei HLA DQ iar DQB1 lanțul ? al acestei molecule [71, 76
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
posibilitatea particularizării tulburărilor de comportament după etapele de vârstă ale copilului, după semnificația socială și după simptomul prevalent. Tulburările de comportament apar ca efecte ale unor influențe sociale și organice strâns implicate. În cadrul acestor influențe, factorul organic are un rol predispozant iar factorul psihopedagogic un rol determinant. În categoria tulburărilor de comportament se includ si tulburări de comportament episodice caracterizate printr-o evoluție sinusoidală. Astfel după o perioadă de echilibru apar perioade de dezechilibru și comportamentul se modifică. La acești copii
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
locali sunt staza venoasă sau limfatică și soluțiile de continuitate tegumentare, reprezentate de ulcere varicoase, plăgi tegumentare, înțepături de insecte, micoze. Erizipelul nu este urmat de imunitate, ci de sensibilizare locală față de antigenele streptococice, explicând recidivele la persoane cu factori predispozanți. Etiopatogenie Streptococii grup A sunt asociați cu un spectru larg de infecții, întâlnite frecvent în întreaga lume: faringite, infecții ale tegumentelor și țesuturilor moi, (impetigo, celulite, fasceita necrozantă), pneumonie și empiem pleural, bacteriemie, sepsis și sindromul șocului toxic streptococic. Erizipelul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ml/h IV. Combaterea tulburărilor de coagulare prin administrarea de plasmă proaspătă; heparina se asociază dacă există și tulburări de coagulare; V. Corectarea acidozei cu soluție perfuzabilă de bicarbonat; VI. Terapia insuficiențelor de organ VII. Terapia suportivă VIII. Compensarea afecțiunilor predispozante și preexistente. Tratamentul antimicrobian în sepsis este o urgență care nu poate fi temporizată până la clarificarea etiologică. Tratamentul inițial este ales empiric, în funcție de etiologia cea mai probabilă, teren, poarta de intrare, datele statistice, condițiile de apariție, tipul comunitar sau nozocomial
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pentru diagnosticul endocarditei: Hemoculturi pozitive, persistente (mai multe de 2) Evidențierea afectării valvulare prin semne ecografice de endocardită (masă intracardiacă flotantă, abcese sau dehiscența valvei prostetice), sau instalarea unui suflu nou de insuficiență. Criterii minore (m) pentru diagnosticul endocarditei: Factori predispozanți (cardiopatie, utilizatori de droguri intravenoase Febră > 38șC Manifestări vasculare: embolii, anevrisme micotice, infarct pulmonar, hemoragie intracraniană sau conjunctivala, leziuni Janeway Manifestări imune: glomerulonefrita, leziuni Osler, pete Roth, factor reumatoid Argumente microbiologice (altele decât cele majore) Argumente ecografice compatibile cu endocardita
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
determina aspecte compoortamentale diferite. De aici, dificultatea de a identifica și diferenția acțiunea factorilor fundamentali. Tulburările de comportament apar ca efecte ale unor influențe sociale și organice strâns implicate. Se pare că În cadrul acestor influențe factorul organic are un rol predispozant (favorizant), iar factorul psihopedagogic un rol determinant. Gândirea lor fantezistă predomină asupra celei logic realiste. Se observă la ei un criticism redus al gândirii. Nu-i interesează urmarea actelor săvârșite. Ei dovedesc elan redus față de muncă și pentru activitatea susținută
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Felicia BUGALETE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2189]
-
of Cradiology) [23] este prezentată în tabelul 9.6. AGENȚII ETIOLOGICI - streptococi - streptococ viridans, enterococ etc. - stafilococi; - bacili gram negativi - Escherichia coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas, bacterii din grupul HACEK; - fungi - Candida, Aspergillus; - infecții mixte; - endocardita cu hemoculturi negative [10]. FACTORII PREDISPOZANȚI Aproape toate bolile cardiace pot favoriza apariția endocarditei infecțioase. În 60-80% din cazuri este o complicație a bolilor valvulare reumatismale. Infecția se localizează cel mai frecvent la nivelul valvei mitrale, urmată de valvele aortice sau pe ambele valve [20]. Clasificarea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
înlocuirea valvei, în caz contrar, tardivă), endocardita cauzată de pacemaker și endocardita la pacienți consumatori de droguri intravenoase. - după zona afectată: aortică, mitrală, tricuspidă, pulmonară, partea dreaptă sau stângă a inimii - după agentul cauzativ: de exemplu, endocardita stafilococică Principalii factori predispozanți în apariția endocarditei infecțioase sunt: 1. bolile valvulare reumatismale - stenoza și insuficiența mitrală, insuficiența aortică, stenoza aortică; 2. boli congenitale de cord - persistența canalului arterial, defectul septal ventricular, coarctația de aortă, valve aortice bicuspide, tetralogia Fallot, stenoza pulmonară, prolapsul de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
oscilantă pe valve sau pe structurile de suport sau în calea jetului regurgitant, sau pe materialele implantate, în absența unei explicații alternative anatomice, sau - abcese, sau - dehiscențe parțiale ale protezelor valvulare, sau - regurgitări valvulare noi. Criterii minore - Predispoziția: condiții cardiace predispozante sau abuz de medicamente intravenos; - Febră peste 38 grade Celsius, - Fenomene vasculare: embolie arterială majoră, infarcte pulmonare septice, anevrism micotic, hemoragie intracraniană, hemoragii conjunctivale, leziuni Janeway; - Fenomene imunologice: glomerulonefrite, noduli Osler, pete Roth, factor reumatoid; - Dovada microbiologică: hemocultură pozitivă, dar
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
lungimi. CLASIFICARE Cele mai utile sunt următoarele trei tipuri de clasificări care definesc localizarea și extensia afectării aortice: DeBakey, Stanford și respectiv descriptivă. ETIOPATOGENIE Afecțiunea survine cel mai frecvent între 40-70 de ani, cu o predominență netă la bărbați. Factorul predispozant major al disecției de aortă îl reprezintă degenerescența sau necroza chistică mediană, care este frecvent o caracteristică intrinsecă a câtorva defecte ereditare ale țesutului conjunctiv (în special sindromul Marfan și Ehlers-Danlos), ea survenind de asemenea în caz de stenoză de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
efort pentru a fi eradicate. Manifestările cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă, de obicei, din interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante. Cauzele individuale atrag atenția atât asupra unor posibile determinări ereditare (condiții interne predispozante), cât și asupra formării nefavorabile, la un moment dat, a personalității tânărului sub influența unor factori de mediu negativi, fapt ce duce la imprimarea în comportamentul său a unor orientări antisociale. Cauzele sociale vizează, de regulă, influențele nocive ale situațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pot inspira sau declanșa actul deviant, oferind mijloacele prin care delincvența se perpetuează. O discuție pertinentă asupra cauzelor comportamentelor deviante la elevi pretinde, așadar, o considerare simultană a celor trei grupe de factori, menționate mai sus: tendințele ereditare (condițiile interne predispozante) se realizează și se manifestă întotdeauna într-un mod diferit, în dependență de antecedentele dezvoltării individuale, de evenimentele copilăriei și de mediul în care trăiește copilul (sau tânărul în cauză). Fiecare caz de inadaptare școlară are, prin urmare, o „istorie
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nu ne permite să realizăm decât unele considerații succinte asupra factorilor menționați. 1. Determinările ereditare, deși importante, nu trebuie să ducă la exagerări de genul: „inadaptat prin naștere”, care favorizează un anumit „fatalism” educațional. Adevărul este că factorii ereditari (sau predispozanți) acționează nu direct, ci prin intermediul celor de mediu, care vor favoriza sau nu exprimarea acestor potențialități ereditare. a. Deficiențele intelectuale. Se apreciază astăzi tot mai mult că întârzierile mintale reprezintă o premisă a devianței comportamentale, mai ales atunci când nivelul mintal
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
asociază dacă există și tulburări de coagulare; V. Corectarea acidozei cu soluție perfuzabilă de bicarbonat; VI. Terapia insuficiențelor de organ (Tabel 8.2); VII. Terapia suportivă : dietă, kineziterapie, mobilizare precoce, prevenirea escarelor, profilaxia ulcerului de stress, psihoterapie VIII. Compensarea afecțiunilor predispozante și preexistente. Tratamentul antimicrobian în sepsis este o urgență care nu poate fi temporizată până la clarificarea etiologică. Tratamentul inițial este ales empiric, în funcție de etiologia cea mai probabilă, teren, poarta de intrare, datele statistice, condițiile de apariție, tipul comunitar sau nozocomial
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
tulburare (psihică) diagnosticabilă sunt de asemeni responzabile de modularea gradului sau dimensiunii senzitivității față de mediul înconjurător. Acest lucru nu este necesamente riguros exact (Eaves, 1984), așa încât accentuarea exclusivă 328 asupra diagnosticării statusului părinților biologici ca un index al unui genotip predispozant pentru o tulburare psihică poate să nu releve în totalitate importanța interacțiunilor ereditate-mediu. De aici,explorarea interacțiunilor dintre indicatorii de mediu, măsurați în familiile adoptive și caracteristicile non-diagnostice ale părinților biologici se pot de asemeni dovedi informative asupra unor astfel
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]