204 matches
-
e și cel mai șocant. După mărturisirea poetului, sunt acolo poeme de tinerețe, regăsite vingt ans après. Ca student biolog („cercetător de ape”), Dimov ar fi bătut, pe atunci, Apusenii, lăsându-se cucerit de moți și de idealurile lor. Scurta Predoslovie, citată de Ion Bogdan Lefter, justifică destul de bine pasiunea pentru eroul transilvan. (Răscoala acestuia din 1784 fiind, pentru autor, comparabilă în aspirații cu revoluția franceză de peste cinci ani). Mai puțin clar e în schimb de ce a simțit Dimov nevoia de
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
prin dorința sinceră de a contribui prin luminarea lui la propășirea acestuia. Nu știu dacă Gherontie Cotore a cunoscut manuscrisul lucrării lui Miron Costin, De neamul moldovenilor, dar șirurile frumoase din "Cuvânt înainte către cetitoriu", aduc în minte rezonanțe din "Predoslovia" croniciarului moldovean: "Drept aceea, pravoslavnice cetitoriule, de cumva vei afla nescari greșuri în slove, să nu mă blastemi, nici să-mi defaimi lucru, ci să îndireptezi și tu pre cât vei putea și să rogi pe Dumnezău ca să pociu face
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
însuși Sf. Ioan Damaschin, deși în final naratorul se distanțează "obiectiv" de povestea pe care spune că a auzit-o "de la bărbați cinstiți și necredincioși (iată o convenție literară veche cât lumea). Romanul, însă, este încadrat cu grijă de o predoslovie în care ni se vorbește despre rolul "îndemnătorilor" spre calea învățăturii creștine și se încheie cu "Cântecul Sf. Ioasaf când a intrat în pustie". Câteva momente ale acțiunii pot fi remarcate pentru bunul efect pe care îl realizează în economia
Legendă și adevăr by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15444_a_16769]
-
fi oprită și ucide, pe lîngă Filiași, cuplul adulter. Moment de reflexivitate și mai ales de compasiune pentru Acrivița-Electra, a inspectorului O'Neill, "transferat din State": "Din jale se-ntrupează fata asta. Boboc!". Ar trebui să ne luăm cuvintele din predoslovia lui Horia Gârbea: "ironie mereu și mereu parodie!" și să închidem subiectul. Nu-i pot acorda șansa, necondiționat. Doamna Bovary sînt ceilalți, Pescărușul din livada de vișini din primul volum și Mereu Electra, Pisica de lîngă Baskerville din volumul Mephisto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
-l sădim în pământul nostru spre rodire.” Dinicu Golescu 5. „Carte nu știe dar calcă popește.” Anton Pann 6. „Cu ce dascăl locuiește, Așa carte-alcătuiește.” Anton Pann 7. „De-ți este dragă cartea, citește, ascultă și învață!” „Cărare pe scurt (Predoslovie), Bălgrad, 1685 8. „Atâta să citim, cât după ce am lăsat cartea din mână să putem ști și în minte ținea ce și despre ce materie am citit și după aceea - mai pe urmă să fim în stare a socoti, gândi
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
în memorii putând deveni coautori prin adăugarea propriilor experiențe: viață-istorie. Mulțumim domnului profesor Ștefan Andronache din Tecuci, anticaristului Dumitru Grumăzescu din Iași și, în aceeași măsură domnului profesor Ioan Mureșan, viceprimar al orașului Făget pentru sprijinul acordat în completarea iconografiei. Predoslovie Satul în care m-am născut se numește astăzi Dobrinești și face parte din comuna Nicorești, loc de podgorie dăruind lumii vinuri de preț și primind în loc aceeași lehamite funcționărească a promisiunilor și înainte și după. Greșesc. Cineva a aruncat
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Letopisețele Țării Moldovei, scrise de Ion Neculce, de Grigore Ureche și de Miron Costin, le-am citit din scoarță În scoarță de multe ori... Mai ales după ce m-am Întors din Infern... Îmi amintesc chiar ce spune Ion Neculce În Predoslovie la Letopisețul Țării Moldovei: „Deci, fraților cetitorilor, cu cât veți Îndemna a ceti pre acest letopisățu mai mult, cu atât veți ști a vă feri de primejdii și veți fi mai Învățați a dare răspunsuri la sfaturi ori de taină
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
prohodu), pomană (pomenu), post (postu), pravilă (pravilo), sfeștanie (osviașteniie), slavă (slava), slujbă (slujba), căință (kainta), taină (taina), spovedanie (spovedaniie), utrenie (utrenia), vecernie (vecernia). Au intrat în limba română unele cuvinte din limba slavă literară: cazanie (kazaniie), ceaslov (ceasoslovul), molitvelnic (molitviniku), predoslovie (predislovie), propovedanie (propovedaniie), stih (stihu), stihiră (stihira), stihoavnă (stihovina), tipic (tipicu). Apoi numele vechi ale unor sărbători: Blagoveștenie (Bunavestire), Stretenie (Întâmpinarea Domnului), Vovidenie (Intrarea în Biserică), Probojenie (Schimbarea la față), praznic (prazniku-sărbătoare). Avem, în sfârșit, o serie de verbe: a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
moldovenii mai pre urmă” Miron Costin realizează, la câteva decenii după Grigore Ureche, prima sinteză a conștiinței autohtone a romanității și unității neamului prezentă în tradiția populară și în elementele cărturărești, bazate pe documente din istoriografia umanistă a epocii. În predoslovie face prima referire la unitatea poporului român: „Începutul țărilor acestora și neamului moldovenescu și muntenescu, și câți sunt în țările ungurești cu acest nume, român și până astăzi, de unde suntem și de ce seminție și cum au descălecat aceste părți
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
izvor și seminție suntu lăcuitorii țărâi noastre Moldovei și așa și Țării Muntenești, cum s-au pomenit mai sus [...] Eu voi da samă de ale mele, câte scriu. (Miron Costin, De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor - Predoslovie) 1.Explică ortograma din structura Biruit-au. 2.Scrie sinonime potrivite pentru termenii: seminție, letopiseț. 3.Transcrie două arhaisme fonetice. 4.Precizează modul de formare a cuvintelor muntenesc și ungurești. 5.Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Țării Muntenești. 6
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
potrivite pentru termenii: seminție, letopiseț. 3.Transcrie două arhaisme fonetice. 4.Precizează modul de formare a cuvintelor muntenesc și ungurești. 5.Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Țării Muntenești. 6.Rescrie prima frază, folosind limba română actuală. 7.Evidențiază rolul Predosloviei în textele vechi. 8.Comentează, în 4-6 rânduri, afirmația: Eu voi da samă de ale mele, câte scriu. 9.Menționează două idei umaniste exprimate în fragmente. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
spune și la predosloviia letopisețului celui moldovenescu de toate pre rându: ce fiindu țara mai de apoi ca la o slobozie, de prinprejur venindu și discălicându, din limbile lor s-au amestecat cu a noastră. (Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei - Predoslovie) 1.Rescrie fragmentul, respectând normele limbii române actuale. 2.Notează două idei fundamentale din acest fragment. 3.Încadrează, prin două argumente, textul în umanism. 4.Motivează, prin două trăsături, apartenența la un stil funcțional. SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
la baza numeroaselor tipăriri ulterioare. O ediție critică, de mare autoritate și valoare, apare în 1955, sub îngrijirea lui Iorgu Iordan, iar cea mai cuprinzătoare restituire, folosind toate variantele manuscrise ale cronicii, este realizată de Gabriel Ștrempel în 1982. În Predoslovie N. se declară continuatorul cronicarilor moldoveni, subliniindu-și calitatea de cunoscător direct al celor mai multe dintre faptele relatate și afirmându-și prețuirea pentru izvoarele orale interne, ignorate de predecesori. Scopul scrierii sale este de a instrui generațiile viitoare, în special pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
națională: "Rumânii, câți să află lăcuitori la Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc suntu cu moldovénii și toți de la Râm să trag" (p. 124). Miron Costin preia și reafirmă în forță ideea originii comune. În "Predoslovie" la De neamul moldovenilor [1686-1691?], Miron Costin (1965) arată că "lăcuitorii țărâi noastre, Moldovei și Țărâi Muntenești și românii din țările ungurești [...] toți un neam și odată discălecați suntŭ" (p. 9). Tot Miron Costin este întâiul formulator al tezei- contrafort
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la Cluj între august 1936 și septembrie 1944, sub auspiciile Frăției Ortodoxe Române. Director: Nicolae Colan, episcop al Clujului. Revistă de cultură și educație creștină, V.i. se deschide cu Binecuvântare, text aparținând mitropolitului Ardealului, Nicolae Bălan, și cu o Predoslovie semnată de Nicolae Colan, unde programul este clar definit: „o revistă pentru familia ortodoxă”, care „va încerca să îmbrățișeze cu privirea întreaga noastră viață națională, pentru a o înfățișa în lumina postulatelor evangheliei ortodoxe”. Publicația își propune să ofere „pilde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
erudiția informației, acuratețea și, adesea, poezia interpretării. Traducerea sa constituie un moment important în cultura română, deopotrivă laică și religioasă, prin prospețimea și naturalețea limbii și prin restituirea unor sensuri pierdute ori răstălmăcite în traducerile anterioare. SCRIERI: Miorița, cu o Predoslovie de Tudor Arghezi, București, 1966; ed. pref. Liviu Petrescu, Cluj-Napoca, 1999; Meșterul Manole, București, 1968; Du-te vreme, vino vreme!, București, 1969; Păhărelul cu nectar, București, 1969; Geneze, București, 1971; Steaua Zimbrului, București, 1971; Poeme cu măști. Du-te vreme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
împăraților. Nouă adunare de osebite istorii. Conform unei ipoteze mai noi, D. ar fi autorul de fapt al versiunii românești a cronografului lui Kigalas, atribuită lui Pătrașcu Danovici (însoțită, în unele copii manuscrise, de un număr de 26 de „Stihuri predoslovii” și de o traducere din Învățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon), precum și al celei dintâi transpuneri în limba română a Istoriilor lui Herodot. Manuscrisul din 1732 conține, de asemenea, Stihurile la luminatul herb a Țărâi Moldovei, ce precedă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
leșesc: sula de aur zidul pătrunde"; "...Zice Isus Sirah: Vai de acea cetate unde este domnul tînăr!"; "...Zice moldoveanul: Nu sunt în toate zilele Paștile"; "nasc și în Moldova oameni". Nicolae Costin († 1712), fiul lui Miron, suferă de pedanterie, și predoslovia la a sa Carte pentru descălecatul dentîi începe în stilul molierescului Diafoirus: "Nime mai bine și mai pe scurt toată desfătarea istoriei n-au cuprins, iubite cetitorule, decât acela domnul voroavei râmlenești, Cicero, carele o au numit ocârmuitoarea vieții" etc.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în materie de limbă și dogmă, Mitrofan, fostul episcop al Hușilor, stabilit în Țara Românească, supraveghetor tehnic al ediției, nume la care a fost asociat și cel al stolnicului Constantin Cantacuzino (presupus ca fiind autor de fapt, sau coautor, al predosloviilor semnate de mitropolitul Teodosie și de patriarhul Dositei al Ierusalimului). Traducerea de la 1688, efectuată după Septuaginta, ar fi fost confruntată, conform unei păreri tradiționale, cu transpunerile anterioare ale Vechiului și Noului Testament existente la noi, din care numeroase pasaje ar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
ziduri și dărâmat case. * 8 martie 1813: “Să se știe când s-au cutremurat pământul, vineri spre sâmbătă, la un ceas, când era până în ziuă, la leatul (anul) 1813, martie, 3, tot în zilele Măriei sale Io Ioan Gh. Caragea Voevod” (Predoslovie la învățătură, 1794, București). * 22 martie 1813: cutremur în zona Vrancea. * 30 septembrie 1817: cutremur în Moldova și Dobrogea. * 28 ianuarie 1821: “Vineri noapte spre sâmbătă, la ceasurile 8 din noapte, s-au cutremurat pământul de 2 ori... Vântul urla
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
de bine făcătoriu iaste. (Radu Greceanu și Șerban Greceanu, Mărgăritare adică Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, 1691. BAR: CVR II 91, f 1r -10) În textele de genul acestei Predoslovii, scrise de frații Greceanu și închinate lui "Io Constantin Basarab Voievod", ca și în cartea neagoeană de învățătură, chipul idealizat al domnitorului caută să răspundă și programului general al politicilor militare locale, și celui de guvernare creștină, care are drept
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
atâta mărire și cinste, care omul nu poate să o spuie". Înțelesul este clar și la Neculce: "că dela căluitorii dintăi n-am aflat scrisori, că n-au lăsat, ca niște oameni neașezați și mai mult proști și necărturari" (Letopiseți, Predoslovie). Termenul "prost" și-a transformat înțelesul când a început să predomine sensul de carență de cunoștințe, neinstrucție, deci, sărăcie mintală. De altfel, debilul mintal nu era considerat un bolnav, în înțelesul de suferință psihică, ci mai mult un deficitar, în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
București, 1914, p. 140. 31 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pp. 21-198. 32 Miron Costin, De Neamul Moldovenilor¸ op. cit., p. 17. 33 Ibidem, p. 24. 34 Ibidem, p. 120. 35 Pravila lui Vasile Lupu, p. 121. 36 Grigore Ureche, Vornic mare, Predoslovie în Domnii Țării Moldovei și vieața lor de Grigore Ureche, vornic mare, în Letopisețele publicate de Kogălniceau, Ed. I, Iași, 1852, vol. I, p. 95 (Ed. II, Iași, 1872, vol. I, p. 129). 37 Neculce, "Cronică", în Letopiseți, vol. II
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Vasile Lupu, ed. 1883, Iași, p. 161. 42 Pompei Samarian, op. cit. după N. Mavrocordat, Păreri și cugetări, în Hurmuzachi, X-XIII, nr.660, p. 438. 43 Idem, p. 411. 44 Ibidem, p. 302. 45 Miron Costin, De Neamul Moldovenilor, op. cit (Predoslovie). 46 Idem. 47 Op. cit., p. 309. 48 Istoria ieroglifică, pp. 24 și 14. 49 N. A. Bogdan, Orașul Iași, Iași, 1913, p. 199. 50 P. Zosin, Mișcarea și asistența alienaților din Ospiciul Neamț. 51 Din viața starețului Paisie, 1722-1794, Tip. M-rii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
BLOC, revistă care a apărut la Iași, săptămânal, între 20 februarie și 14 martie 1934, având subtitlul „Literar, artistic, social” (în total patru numere). Director este Victor Gr. Constantin, iar redactori - George Lesnea, Beno Ceaușansky, Marcel Rosen. În articolul Predoslovie, din primul număr, este exprimată atitudinea neconformistă și independentă a tinerilor redactori. Pe un ton foarte avântat și polemic e ironizată generația matură, dorința publicației fiind aceea de a dovedi că Iașul „nu e o cetate a agoniei și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285763_a_287092]