322 matches
-
a marelui critic, istoric literar și eseist. Spun că noua ediție a Teritoriilor este una îmbogățită, dar să adaug că față de ediția princeps, din 1976, este una îmbogățită substanțial. Au fost preluate din dosarele autorului, menționează Ion Pop, alcătuitorul și prefațatorul noii ediții, un mare număr de pasaje altfel formulate, precum și texte nepublicate vreodată, considerând, scrie Ion Pop, că „acestea se cuvin recuperate în Addenda ediției noastre, pentru a întregi imaginea unui moment semnificativ din biografia autorului”. Cine compară cele două
Prin teritoriile lui Mircea Zaciu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4492_a_5817]
-
originală ars poetica. În prea supusa, ideologic, prefață a academicianului Al. Philippide, o frază - moderat laudativă - îmi pare importantă: "Ilie Constantin dă dovadă în poezia lui de un simț al echilibrului și al măsurii, care îl îndeamnă către concizia expresiei." Prefațatorul m-a bucurat cu nuanța necesară: nu luciditatea sau ambiția m-au îndemnat către concizia expresiei, ci un dat natural, un anume simț al echilibrului și al măsurii. Am scris-o adesea, la maturitate: poezia este un DAR sau, cum
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
Cristian Teodorescu Cînd prefațatorul unei cărți e el însuși scriitor, încep cu prefața. Dacă e critic, fac același lucru numai dacă îmi place cum scrie criticul. De vreo câteva zile a apărut la Humanitas o carte Vărul Alexandru și alte povești adevărate*). Autorul e
Vărul lui Liiceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8877_a_10202]
-
e necunoscut în lumea literară: Adrian Oprescu. Are 78 de ani, trăiește în Franța și n-a mai scris nimic altceva. Din prefața lui Gabriel Liiceanu, pe care am citit-o mai întîi, am aflat că autorul e văr cu prefațatorul. Scrupulos, editorul trece în revistă toate motivele pentru care n-ar fi trebuit să-și publice vărul, după care ne invită să citim cartea. Cine e autorul? Fiul unui învățător din Caracal, venit la București după Război să urmeze facultatea
Vărul lui Liiceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8877_a_10202]
-
un personaj abulic și ridicol, trăindu-și aiurea viața, ghidat parcă numai de dorința de a se da în spectacol. Latura aceasta inferior-spectaculară, de show ieftin, de circ întristător, este exploatată masiv în romanul de față, structurat (cum bine observă prefațatorul) ca o parodie a scenariului tragediei clasice. Într-o unitate de timp dată și într-un spațiu restrâns, autorul își plasează eroii într-un ,conflict" predictibil, făcându-i să discute la nesfârșit despre finalul lor dramatic. Avem aici nu unul
Trei sinucigași by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10862_a_12187]
-
literați și istorici, deopotrivă de ingrați sau de neatenți? Ediția academică a operei lui Kogălniceanu are o poveste îndelungată. Primul volum, de Beletristică, studii literare, culturale și sociale, a apărut în 1974, la Editura Academiei, avându-l ca îngrijitor și prefațator pe Dan Simonescu, devenit, într-un fel, coordonatorul ediției. Al doilea volum, Scrieri istorice, apărut în 1976, este îngrijit și prefațat de Alexandru Zub. În volumul III, despărțit în două părți, apărute în 1983 și 1987, se tipărește oratoria lui
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
Daniel Cristea-Enache Beția de cuvinte la 1934" ar putea fi subtitlul primului volum al lui N. Steinhardt, semnat cu pseudonimul Antisthius și descriptiv ca o fișă clinică. Minus o prepoziție, e chiar titlul textului prefațator și argumentativ din În genul... tinerilor, pus - ca întreaga carte - în filiație maioresciană. Despărțirea junelui autor de tânăra generație din care, formal, face parte se observă încă din startul, din preliminariile maratonului său parodic. Ironii devastatoare la adresa colegilor de generație
Un burghez incomod by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8094_a_9419]
-
Zaciu, deși se arăta decis să-l scrie, nu l-a publicat niciodată. Curiozitatea e mai veche, și Vartic mărturisește că el însuși l-a iscodit pe profesor în această chestiune. Cine sunt mandatarii acestor trei tipuri de solitudine ? Argumentele prefațatorului, nuanțate de ani de căutare, mi se par inatacabile. Pe baza lor, proiectul inițial poate fi reconstruit în detalii. Dacă nu le rezum este pentru a nu le compromite, din grabă publicistică, finețea. Continuând însă această linie de lectură (a
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
barocă. O sensibilitate „modelată de sentimentul tragic al vieții și de conștiința declinului inexorabil al artei” (p. 8). Definiția e prea largă. Nu lasă să-i scape aproape nimic. Câți dintre poeții moderni se sustrag acestor două fatalități? Mai încolo, prefațatorul cade într-o nouă capcană. După el, Aurel Dumitrașcu ar fi un poet profund livresc. Care, spre deosebire de congenerii săi, n-ar face paradă de surse, ci le-ar folosi, inspirat, pentru „reglarea metabolismului” creativității (p. 9). Îmi vine să-ntreb
Locuitorul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5752_a_7077]
-
manuscrisul volumului dumneavoastră de poezii, dedicat lui Nino Stratan. Și care volum, înțeleg că se află în curs de îngrijire, cum singur spuneți, urmând apoi a fi dat spre publicare Editurii Printeuro din Ploiești. Vă gândiți să-i căutați un prefațator pe măsură, care să vă cunoască atât de bine opera literară de până acum, dar și opera plastică, și să vă cunoască și ca om, ca personalitate complexă, încât textul lui să fie un document cu greutate care să reziste
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8852_a_10177]
-
dreptul o insultă la tradiția culturii românești adevărate. Librăria e inundată de nume submediocre și de grafomani veleitari cultivați în grădina de morcovi a D-lui Dulea, cel care guvernează scandalos, de ani, încurajat și sprijinit, vai, chiar și de prefațatorul cărții Dvs.*), bruma de cultură ce mai pîlpîie - și pleava ce s-a polenizat sub sceptrul său! Dl. Dulea - care mi-a distrus Dicționarul, unde aveați un frumos capitol. Din informațiile culese acolo cu trudă de peste zece ani, se înfruptă
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
mi-a distrus Dicționarul, unde aveați un frumos capitol. Din informațiile culese acolo cu trudă de peste zece ani, se înfruptă acum - căci volumul I (A-L) circulă în cîteva zeci de exemplare speculate de editor și cenzori - se înfruptă, zic, prefațatorii de ocazie și autori de improvizații istorico-literare. Dar - părăsind zonele nefaste - cîtă satistacție îți furnizează adevărata poezie ce respiră din întregul Dvs volum! Puteți fi mulțumit că ați jucat un rol major în mișcarea literară transilvăneană interbelică, rol ce va
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
Carmel și-a adunat într-un volum cu o prezentare grafică elegantă, intitulat Îngerul târziu (Îngerul târziu, Ed. Hasefer), o mare parte dintre textele scrise de-a lungul timpului, adăugându-le și o suită de inedite. Cartea are și un prefațator de lux, cunoscutul critic și istoric literar Eugen Simion, academician, care, în mod curios, adoptă în comentariul său un ton solemn, ca și cum ar fi vorba de un poet, nu de un veleitar cu aplomb: "Shaul Carmel este un poet mai
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6857_a_8182]
-
ne-a parvenit din nou o veste rea, cerîndu-ni-se un nou referat. Am rămas deciși pe poziții și cartea a apărut în forma ei integrală. Și îi aduc, aici, un omagiu postum lui Al. Piru, care era îngrijitorul ediției și prefațatorul ei, că n-a intervenit niciunde în textul celebrului autor (am făcut, amîndoi redactorii, două colaționări pentru că în lumea literară se zvonea că editorul intervenise în text și voiam - trebuia - să verificăm această rău-voitoare zvonistică) și nici nu a admis
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
ai scriitorului, ci au ca adresanți colegi de breaslă. Deschiderea compasului este maximă în toate direcțiile, deoarece Saul Bellow a trăit intens și fertil mai multă vreme decât se obișnuiește. Scriitorii cu care a corespondat au făcut parte - o spune prefațatorul - din patru generații: generația dinaintea lui, propria lui generație și două generații mai tinere. Premiul Nobel, pe care l-a primit la vârsta de 61 de ani, i-a împărțit cariera în două perioade aproape egale. Înainte publicase nouă romane
Scrisori care nu s-au pierdut by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5790_a_7115]
-
Alex. Cistelecan Dacă îmi amintesc bine, și îmi amintesc bine, prefațatorul elogia acest roman, printre alte motive, mai ales pentru acela că, în sfârșit, acesta are un final reușit din punct de vedere literar, lucru, se pare, atât de rar mai nou în literatura noastră. Ceea ce mi-a trezit numaidecît (căci
Droguri și hobbiuri by Alex. Cistelecan () [Corola-journal/Imaginative/11905_a_13230]
-
a plictisit de droguri, ca atare consideră că ajunge atât din partea lui. E timpul să revină, fresh ca-n prima zi, la birou. Ceea ce, chipurile, nu împiedică transformarea operei sale într-un adevărat manifest al noii generații, după cum presimte febril prefațatorul cărții. Ceea ce se scapă din vedere aici este că, atât în cazul acestui roman, cât și în celălalt exemplu de operă-cult pe care l-am menționat, declarația aceasta de identitate nonconformistă, rebelă, a unei generații este imediat deturnată în ideologie
Droguri și hobbiuri by Alex. Cistelecan () [Corola-journal/Imaginative/11905_a_13230]
-
și istoria culturii contextuale scrierii lui Ion Budai-Deleanu. Se mai adaugă o descripție a conținutului, sistematizată pe “cântece”, conform structurii date, utilă pentru inițierea cititorului francez. În respectul rezervei poetului de a-și fi numit opera “poemă” și nu epopee, prefațatorul o consideră ca atare și nu preia clișeul încetățenit și automat folosit de unii exegeți. Țiganiada nu e o epopee în adevăratul sens al termenului clasicizat, ci o parodie a speciei, în general și nu a unei epopei anume, cum
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
S-a renunțat la prefața agresivă a lui Jacques Julliard. La fel cum Norman Manea și-a redactat eseul din 1991 pe baza informațiilor și citatelor din monografia lui Mac Linscoff Ricketts Rădăcinile românești ale lui Mircea Eliade, tot așa prefațatorul ediției franceze apelează la cartea Alexandrei Laignel-Lavastine, fără dovezi. Eliade, scrie Jacques Julliard "a ales definitiv vocea minciunii și disimulării... Comportamentul lui merită disprețul... Nici o țară din Europa n-a participat atât de activ și spontan la persecuția împotriva evreilor
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
univers." Cel iritat și amărît peste măsură de "ecourile" provocate de această carte cu stranii și străvezii expandări autobiografice este Sebastian însuși care, în "dreptul la replică" pe care și-l rezervă în Cum am devenit huligan, răspunde deopotrivă crudului prefațator Nae Ionescu, "simbol săgetat", și congenerului Isac Ludo, zeflemitor din tagma lui Tănase de la "Cărăbuș". Pentru acesta mai ales își ascute arghezian penița, încondeindu-l într-un portret pe care doar inteligențele de calibru îl pot tăia în muchiile disprețului
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]
-
difuză dacă e să fim sinceri, n-a prea fost discutată în amănunt. Iar atunci când a fost, analiza sa limitat să traseze liniile de forță stilistice în virtutea cărora respectiva filiație s-a manifestat. Sunt constatările de la care pornește George Ardeleanu, prefațatorul volumului Spectacolul rezonanței (căruia i se mai datorează și o serie de note lămuritoare și, totodată, alcătuirea dosarului critic) atunci când propune un riguros examen metodologic. Dacă e adevărat, observă acesta, că, există, la Dinu Pillat, un respect intrinsec, inalterabil și
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]
-
Ideația lui conta prea puțin. Devine, așadar, cu atât mai lăudabil felul în care George Ardeleanu urmărește meticulos raportul conceptual dintre principiile lui Călinescu și posibilitățile de adaptare practică pe care Dinu Pillat le găsește acestora. Concluziile (care-i folosesc prefațatorului pentru a decanta natura de istoric literar autentic a lui Dinu Pillat, considerat de prea mulți, prea frecvent și prea ușor, mai degrabă un eseist) sunt cu asupra de măsură interesante. Tezele lui Călinescu nu funcționează, pentru mai tânărul său
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]
-
folclor, cu zdrăngăneii rimelor - își au explicația în necesitățile mnemotehnice ale unor timpuri ce nu cunoșteau mijloacele actuale de fixare și apoi de difuzare de care beneficiază un text poetic, în modernitate." (p. 267) Oricum, e formidabilă forma prin care prefațatorul dă glas acestei ispășiri editoriale. Cele 18 eseuri cîte numără volumul Scriitorul de filozofie confirmă deprinderea autorului de a nu scrie decît despre oameni sau probleme care îl preocupă. Și indiferent că e vorba de Paul Celan sau Constantin Noica
În mijlocul cărților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7967_a_9292]
-
se mai poate aștepta". Ceea ce nu-l împiedică pe cronicarul prob a prețui ipostaza postumă a poetului șaizecist, prematur dispărut, întrupată de culegerea Liniștea versului: Totul pus acum sub semnul diferenței, concept de bază care în utilizarea ce-i dă prefațatorul (Cezar Baltag) semnifică lupta cu "robia babiloniană a generalului", a "indiferențialului". Exemplele date și nu numai ele confirmă victoria repurtată de poet asupra "coșmarului indistincției", a "pustiei generalului", adică exact asupra abuzului de conceptualism de care suferise lirica sa. Cîteva
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
atât mai am/ Din de-altădata-i fălnicie" (Mama); Când pleci, întunecat, de bun rămas,/ Pe tâmplă îmi expiri și mă inspiri/ Ca pe un rug aprins de trandafiri/ Din care furi miresmele pe nas." (Când pleci). Aceasta e poeta comparată de prefațator cu Eminescu (,Se știe că, în genere, un poet e stăpânit, în imaginarul său, de un singur element, cel mult două. Carolina Ilica se pare că face excepție și din acest punct de vedere, atestându-și complexitatea eului ei poetic
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]