1,412 matches
-
Acasă > Versuri > Farmec > INFORMAȚIO Autor: Mihaela Cristescu Publicat în: Ediția nr. 406 din 10 februarie 2012 Toate Articolele Autorului TRECERE Vremea, ca anotimp mișcător în bătaia gândurilor, se dovedește a fi încă o minune a înțelepților timpului, o prefacere zădărnicita de pastilele contra durerii. SIMPLU Nu putem presupune că semnele matematice au proveniență divină. Nici nu putem ști dacă notele muzicale sunt o poartă spre cunoaștere. Lingvistică s-a nascut devreme, iar conceptul - dintotdeauna. Așa încât, astăzi, îngăduiți de imaginea
INFORMATIO de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Informatio_mihaela_cristescu_1328869335.html [Corola-blog/BlogPost/346733_a_348062]
-
sunt în realitate lucrarea unei singure persoane, demnă de favoarea Domnului, ci sunt lucrarea întregii Biserici, săvârșită printr-o singură persoană, chiar dacă această persoană este nevrednică. Despre Taina Euharistiei, Sfânta Biserică ne învață că prin ea se săvârșește într-adevăr prefacerea pâinii și a vinului în Trupul și Sângele lui Iisus Hristos. Ea nu respinge totuși cuvântul „transsubstanțiere", dar nici nu îi dă înțelesul material care îi este conferit de către învățații din Biserica separată. Prefacerea pâinii și a vinului în Trupul
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465366648.html [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
prin ea se săvârșește într-adevăr prefacerea pâinii și a vinului în Trupul și Sângele lui Iisus Hristos. Ea nu respinge totuși cuvântul „transsubstanțiere", dar nici nu îi dă înțelesul material care îi este conferit de către învățații din Biserica separată. Prefacerea pâinii și a vinului în Trupul și Sângele lui Iisus Hristos se săvârșește în Biserică și pentru Biserică. Cel care primește cu credință Darurile sfințite, care se închină înaintea lor și se gândește la ele cu credință, acela primește într-ade
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465366648.html [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
nu are de-acuma nici lege, Cu razele-n aer, ușor se-încălzește, Pe-o boare de vânt, căutând să dezlege, Misterul ce toamnă, îl întrezărește. Octombrie, coșuri cu fructe pe-ales, Purtate cu zel, de cucoane grăbite, Grădina-n prefaceri de propriu-i cules, Se-mbracă cu frunze covor, ruginițe. Și când își deșira vesmântul țesut, De vânt, risipit în frunze pe-alei, Găsești că nu e de ... Citește mai mult Sfârșit de toamnăMiroase a gutui, a prune brumate,Culese
ELENA NEGULESCU by http://confluente.ro/articole/elena_negulescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
nu are de-acuma nici lege,Cu razele-n aer, ușor se-încălzește,Pe-o boare de vânt, căutând să dezlege,Misterul ce toamnă, îl întrezărește.Octombrie, coșuri cu fructe pe-ales,Purtate cu zel, de cucoane grăbite,Grădina-n prefaceri de propriu-i cules,Se-mbracă cu frunze covor, ruginite.Și când își deșira vesmântul țesut,De vânt, risipit în frunze pe-alei,Găsești că nu e de ... VII. POEME, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 2090 din 20
ELENA NEGULESCU by http://confluente.ro/articole/elena_negulescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
în leagăn ți-a doinit din fluier „tăicuța”... Ești fiica pitrarului Ilie Șalaru de la Deleni, cumva un meșter artist ce-ți părea că însuflețește piatra. Era o mirare a ta și a rămas! Ți-a descifrat în copilărie taine din prefacerea pietrei? Ce folosință dădea din daltă stanelor brute cărate din carieră? M-am ridicat „copăcel” Și tata mă lua cu el, Mergeam cu tata Ilie Sus în deal la chetrărie, Să aleagă chiatră bună Pentru colaci de fântână. Și cioplea
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468610256.html [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
Pe când nu era Moarte, nimic Nemuritor,/ Nici sâmburul de viață dătător,/ Nu era Azi nici Mâine, nici Ieri, nici Totdeauna/ Căci unul era toate și Totul era una". Nu vom întâlni la Macedonski natura exuberant-romantică și surprinsă în marile-i prefaceri, în erupțiile cosmice ori geologice, ci o natură disciplinată după formele utopiei sale de transcendere cultivată cu un fel de regret, nicidecum cu nostalgie, pe măsură ce este imaginată cu pathos. Nostalgia romantică eminesciană nu intră în programul naturistic macedonskian, pentru că poetul
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Complemeritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
organizat în România o mare expoziție cu lucrări de artă plastică, cu ocazia aniversării a douăzeci de ani de regim „democrat". Au fost mobilizați cei mai buni pictori și li s-a trasat misiunea să reflecte în lucrările lor marile prefaceri, entuziasmul oamenilor muncii, realizările și succesele repurtate în industrie, în agricultură și în celelalte domenii. Lipa Natanson (Nathansohn) era tânăr și talentat, așa că a pregătit pentru expoziția jubiliară un număr de litografii, care au fost apreciate călduros și selectate imediat
ÎNTRE PICTOR ŞI COLECŢIONAR... DUPĂ 50 DE ANI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1471655109.html [Corola-blog/BlogPost/362692_a_364021]
-
deveni și ea cândva, profesoară de română. Corespondența mea cu Daniela a mai durat un timp, apoi s-a stins de la sine. Prinsă de tumultul vieții, având noi obligații și preocupări, încercând să mă adaptez într-o societate în permanentă prefacere, cum era cea de după 1989, am lăsat undeva în urmă și apoi tot mai în urmă, amiciția mea cu Daniela. Nici din partea ei nu au mai sosit vești și mă gândeam că poate, aceasta s-a împăcat cu situația, acceptând
DANIELA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Daniela_partea_a_doua_corina_diamanta_lupu_1344848665.html [Corola-blog/BlogPost/355041_a_356370]
-
a preoției creștine (cap. 14). Desigur că sufletele omenești create nu pot să suporte vederea acestor minuni, drept care ele se petrec așa cum am arătat sub forma văzută și gustată a pâinii și a vinului. Să nu uităm, așadar, că minunea prefacerii din cadrul Sfintei Euharistii este cea mai mare de pe pământ! Nu numai atât, dar preoților creștini li s-a dat o putere care covârșește toate făpturile create, văzute și nevăzute: „Aceia ale căror păcate le veți ierta vor fi iertate; și
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Parintele_duhovnicesc_ini_stelian_gombos_1392366039.html [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
martirilor și mucenicilor de-a lungul timpului, dar în special a celor din anii de prigoana ai creștinismului primar. Pe de altă parte, cu tot respectul pentru folclorul nostru contemporan care incearca alături de Biserică să mențină tradiționalismul românesc în vâltoarea prefacerilor seculare, dar de multe ori le amestecă așa de bine ca nu mai ști unde se termină folclorul și de unde începe credință creștină autentică. Se încurcă și, uneori se face o asemănare între magie, spiritism și credința creștină, între actele
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Macinicii_stefan_popa_1393950448.html [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
Toate Articolele Autorului Introducere În cultul divin public al Bisericii Ortodoxe, Epicleza este rugăciunea de invocare a Sfântului Duh, întâlnită nu doar în cadrul Sfintei Liturghii, ca rugăciune specifică și tipică de chemare și solicitare a intervenției și lucrării dumnezeiești în vederea prefacerii darurilor, a elementelor de pâine și de vin în Trupul și Sângele Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ci și în rânduila Sfintelor Taine și Ierurgii ca formulă sacramentală de sfințire și binecuvântare a omului și a naturii înconjurătoare care
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
în Trupul și Sângele Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ci și în rânduila Sfintelor Taine și Ierurgii ca formulă sacramentală de sfințire și binecuvântare a omului și a naturii înconjurătoare care, împreună cu omul, tinde și ea progresiv spre o prefacere și transformare spirituală în drumul ei succesiv și ascendent spre perfecționare și desăvârșire, căci „potrivit făgăduințelor Domnului, noi așteptăm cer nou și pământ nou, în care locuiește dreptatea” (II Petru 3, 13). Având o importanță covârșitoare în viața liturgică a
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
lucrarea pentru care a fost trimis, dar este nevoie de o înnoire a noastră pentru sesizarea și receptarea prezenței Lui harice, urmată de prezența Lui personală în actul de sfințire maximă, ce va urma. Toată doctrina ortodoxă, privind actul de prefacere a elementelor euharistice, subliniază rolul precumpănitor al Sfântului Duh în această acțiune. Și în această Taină, colaborarea Persoanelor divine, datorită atât misiunii Lor convergente, cât și unicei lucrări a unei firi divine, se face simțită ca fiind una și diferită
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
Sfântul Duh, puterea care a înarmat de sus pe Sfinții Apostoli, după cum le-a spus Domnul Hristos: „Iar voi rămâneți în cetatea Ierusalimului, până ce vă veți îmbrăca cu putere de sus”, pentru că El este „Acela care operează în chip nevăzut prefacerea cinstitelor daruri; căci mijlocitorul este Același și atunci (adică în ziua pogorârii) și acum (adică la Sfânta Liturghie). El este însuși Domnul”[4]. Dar, „așa cum nu se poate face o distincție netă între acțiunea Logosului și cea a Duhului în
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
umană, realizată de Iisus Hristos în jertfa euharistică (urmare a celei de pe Golgota) și direcția către persoana umană, realizată în Taina euharistică de Sfântul Duh. În primul rând se distinge o acțiune de sfințire a elementelor materiale din Potir și prefacerea lor în Trupul Hristic: ea se datorează, cum spune Tradiția noastră, Persoanei Duhului Sfânt, același Care a și născut prima oară Trupul lui Iisus Hristos. Tot El s-a pogorât și a adumbrit pe Sfânta Fecioară, spre a forma Trupul
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
vreo deosebire de fond între cele două cuvinte. Când a luat pâinea și vinul și le-a dat Apostolilor, ele erau deja prefăcute în Trupul și Sângele Lui. Deci Trupul Domnului era prezent înainte de a -L frânge și atunci actul prefacerii treebuie căutat în intervalul de timp dintre „luare” și „frângere” și acesta este actul „binecuvântării”. La fel și cu vinul din pahar s-a întâmplat aceeași situație. Sângele Domnului a fost în pahar de „dare” și prin urmare, taina prefacerii
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
prefacerii treebuie căutat în intervalul de timp dintre „luare” și „frângere” și acesta este actul „binecuvântării”. La fel și cu vinul din pahar s-a întâmplat aceeași situație. Sângele Domnului a fost în pahar de „dare” și prin urmare, taina prefacerii s-a produs exclusiv prin actul „binecuvântării”, respectiv al „mulțumirii”[17]. Așadar, cuvintelor de instituire nu le revine nici o putere operativă, sfințitoare, cum susțin teologii catolici, ci numai un rol vestitor, informativ declarativ și didactic. Deci, în concluzie, la Cina
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
exclusiv prin actul „binecuvântării”, respectiv al „mulțumirii”[17]. Așadar, cuvintelor de instituire nu le revine nici o putere operativă, sfințitoare, cum susțin teologii catolici, ci numai un rol vestitor, informativ declarativ și didactic. Deci, în concluzie, la Cina cea de Taină prefacerea a fost săvârșită de către Mântuitorul Iisus Hristos prin binecuvântare. Această binecuvântare a fost însoțită de cuvinte rămase, necunoscute nouă. Sfântul Ciprian - Episcopul Cartaginei spune că noi am putea bea sângele lui Iisus Hristos dacă Hristos n-ar fi băut El
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
bea sângele lui Iisus Hristos dacă Hristos n-ar fi băut El mai întâi paharul. La fel spine și Fericitul Augustin și Teofilact al Bulgariei, Eutimie Zigabenul și Toma D’Aquino în „Suma Theologica”. Paralelismul dintre minunea întrupării și minunea prefacerii în Sfânta Euharistie îl găsim exprimat cel mai pastic și mai convingător la Sfântul Ioan Damaschin: „Cum va fi mie aceasta, zice Sfânta Fecioară, de vreme ce eu nu știu de bărbat? Arhanghelul Gavriil răspunde: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
care s-a atins Sfântul Duh s-au sfințit și s-au prefăcut[20]. Și Liturghia romană a avut epicleză până în secolul V, însă când au apărut scrierile Sfântului Ambrozie și ale Fericitului Augustin care subliniau pentru prima dată că prefacerea se săvârșește prin rostirea cuvintelor Domnului, s-a renunțat la ea. Și Liturghia galicană, milaneză și mozarabă, aveau epicleză. Romano-catolicii au încercat să obiecteze, afirmând că acele cuvinte de instituire ale Domnului („Luați mâncați...” și „Beți dintru acesta toți...”), sunt
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
a jertfit și a pătimit pentru lume. În acest sens trebuie înțelese cuvintele: „Ca Domnul Dumnezeul nostru, Cel ce le-a primit pe dânsele în sfântul, cel mai presus de ceruri și dumnezeiescul Său Jertfelnic...” În susținerea teoriei lor despre prefacerea cinstitelor daruri la cuvintele „Luați, mâncați...” și „Beți dintru acesta toți...”, romano-catolicii invocă un citat din Omilia I a Sfântului Ioan Gură de Aur despre trădarea lui Iuda, pe care-l interpretează tendențios ca argument împotriva Epiclezei. Iată cum sună
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
la îndoială eficacitatea Sfântului Mir, valabilitatea preoției, puterea expiatoare a mărturisirii. Însă și Biserica romano-catolică are în formularul Liturghiei ei o epicleză, sau mai bine zis, o rugăciune corespunzătoare Epiclezei din Liturghia ortodoxă, cu excepția faptului că puterea lucrătoare în actul prefacerii o au cuvintele de instituire. În timpul sfințirii darurilor are loc taina prefacerii - nota caracteristică a jertfei. Sinoadele Constantinopolitane de la anii 1156 și 1158 (acesta din urmă a dat și un Sinodicon) au consfințit că jertfa de pe Cruce a fost adusă
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
și Biserica romano-catolică are în formularul Liturghiei ei o epicleză, sau mai bine zis, o rugăciune corespunzătoare Epiclezei din Liturghia ortodoxă, cu excepția faptului că puterea lucrătoare în actul prefacerii o au cuvintele de instituire. În timpul sfințirii darurilor are loc taina prefacerii - nota caracteristică a jertfei. Sinoadele Constantinopolitane de la anii 1156 și 1158 (acesta din urmă a dat și un Sinodicon) au consfințit că jertfa de pe Cruce a fost adusă nu numai Tatălui și Sfântului Duh, ci Sfintei Treimi în general, deci
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
aceeași cu jertfa de pe Cruce. Actul de jertfă are loc în momentul sfințirii darurilor.[ 27] Jertfa adusă în Liturghie este o jertfă adevărată și nu este deosebită numeric de cea de pe Golgota ci identică cu ea. Această jertfă constă în prefacerea pâinii în Mielul, care a fost junghiat odată. Deci are loc o prefacere, iar nu o junghiere. Și în cazul jertfei de pe cruce a avut loc o prefacere. Prefacerea a făcut ca în locul Mielului nejunghiat să avem unul junghiat iar
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]