1,191 matches
-
să ciugulească atât cât să trăiască. Zic să ciugulească, și îmi aleg cuvintele cu mare grijă, deoarece, cu părul său creț și roșu în neorânduială, cu nasul lat ca un cioc și cu pieptul bombat, Vogelmann semăna cu o rasă preistorică de cocoșel, și încă una care în mod clar trebuia să fi dispărut de mult. Trăgându-și pantalonii până-n gât, Vogelmann ieși alene pe labele-i mari de polițist de după birou ca să dea mâna cu noi. Pășea ca și cum tocmai s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Weisthor... sau Wiligut, cum își spunea pe vremurile alea. — Era și el doctor? — Dumnezeule, nu. Era pacient. De profesie soldat în armata austriacă. Dar el este de asemenea ultimul dintr-un lung șir de înțelepți germani care datează din timpuri preistorice. Weisthor posedă memorie clarvizionară ancestrală, care îi conferă capacitatea de a descrie viața și practicile religioase ale păgânilor germani de demult. Cât de folositor. — Păgâni care îl venerau pe zeul germanic Krist, o religie care a fost mai târziu furată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
nu poți să știi niciodată în ce fundătură te mai bagă! Are perfectă dreptate un contemporan de-al nostru, unul imposibil!-toate cuvintele limbii române parcă au înnebunit! Sunt furioase tot timpul. Ne umplu gurile numai cu țipete, cu urlete preistorice! E o scrâșnire continuă în această mașină de tocat cuvinte! Mi-e și frică să le aștern pe hârtie, să nu cumva să se spargă sub greutatea lor asurzitoare! Costel Zăgan 69. Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (68-70) / Costel Zăgan
DEŞERTUL DE CATIFEA (68-70) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364011_a_365340]
-
circula cu mari întârzieri. întinse deci pasul, privi pe cer, era de un albastru pur în contrast cu orașul jumătate dărâmat, negru și mohorât. Schelete de blocuri și macaralele gigantice se înălțau pe lângă Casa Republicii ca niște megaliți uriași din cine știe ce eră preistorică. Acestea trebuia să fie blocurile activiștilor de partid de pe lângă cece. Ca o ironie a soartei rămăseseră niște ruine ca martore ale dezastrului comunist prin care trecuse țara. Ajuns la Andra, constată că nu e nimeni acasă, sunase în gol aproape
REVOLUŢIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363466_a_364795]
-
hiperboreenilor. Cum am discutat deja despre faptul că istoricii greci și romani numeau hiperboreene teritoriile de la nodul Dunării și numeau hiperboreene popoarele din această regiune, rezultă că Apollo hiperboreanul este, prin excelență, zeul dacilor. Istoricul Nicolae Densusianu, în lucrarea „Dacia preistorică”, furnizează un material extrem de bogat cu privire la cultul lui Apollo pe teritoriul Daciei începând cu perioada preistoriei, demonstrând că acest cult a iradiat din zona țărmurilor Mării Negre, mai exact din Insula Șerpilor, unde a fost edificat un impresionant templu al lui
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
fost edificat un impresionant templu al lui Apollo, aparținând genului de construcții numite „ciclopeice”. Nicolae Densusianu susține că textele colindelor populare, unde este invocată „Mănăstirea cu nouă altare”, situată pe o insulă „într-al Mării Negre prund”, face referire la templul preistoric al lui Apollo. Vasile Lovinescu, valorificând materialul documentar furnizat de Densusianu, conchide că aceste colinde sunt în realitate resturi ale cultului lui Apollo hiperboreanul, păstrate în memoria populară de-a lungul generațiilor, adaptate la creștinism. Astfel, „Bunul Dumnezeu”, „Ilion” sau
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
o vedere superbă a orașului Națeret. Tot de aici vedem m-tele Ghilboa, m-tele Tabor unde se află biserica ,,Schimbări'', m-tele Carmel și Valea Izrael. Înspre vest observăm urmele unei biserici bizantine și vis-a-vis o peșteră unde au fost descoperite urme preistorice. La vest se găsește Muntele Tzameret și în partea nordică M-tele Avihu. De-alungul muntelui Navi Sain ( Profetul)s-a construit un drum de unde putem arunca o privire spre Nord. Plimbându-ne pe acest drum vom întâlni câteva locuri sfiinte precum
NAZARET de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363671_a_365000]
-
mai în toate orașele și aici avem o stradă principală, care străbate orașul de la un capăt la altul. Denumirea i-a fost dată ,,Papa al VI-lea'' iar în prelungire se află str.Galilei. Așezarea o găsim pomenită din vremurile preistorice. Arheologii au descoperit numeroase peșteri și nu puține izvoare de apă. Unuia dintre acestea, peste ani i s-a dat numele de,,Izvorul Mariei''. Peștera cea mai cunoscută a fost denumită ,,Peștera Kedumim'' care se află la poalele Muntelui Prăpastiei
NAZARET de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363671_a_365000]
-
repede, Toader Hrib a aflat de această „piatră”, a căutat locul și a recuperat relicva din șanțul noroios în care a fost aruncată, explicându-le cu răbdare sătenilor că nu este vorba de o „piatră”, ci de măseaua unui animal preistoric și astfel piesa a ajuns în colecția lui, colecție care îi aparține acum lui Marius Mirăuță. Cămașa de zale din Arbore O altă piesă, bine păstrată, este o cămașă de zale, care datează din sec. al XIV-lea, mai veche
MUZEUL DIN SUFRAGERIE de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349045_a_350374]
-
Iordanului cu Ierusalimul și cu zona litorală. În afară de frumoasa lui așezare geografică, Ierihonul are și alte avantaje naturale: apă din abundență, pământuri roditoare și o climă subtropicală. Datorită acestui fapt, orașul a fost populat în mod constant, începând cu vremurile preistorice și până în ziua de astăzi. Domnul Hristos, fiind nevoit să treacă prin Ierihon, la întoarcerea lui din Galileea natală în Ierusalim, a săvârșit o mulțime de minuni. Astfel, în Ierihon l-a întâlnit El pe Zaheu care s-a urcat
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
că își dă seama că limba română seamănă cu latina populară, dacă nu vede care este adevărul. Să-i consemnăm totuși, meritul erudiției și eforturile sale savante. În rest...nicio clarificare! Să vedem alți specialiști, ce păreri au? • În „Dacia preistorică” , lingvistul și istoricul Nicolae Densușianu considera că limba geto-dacilor a fost o limbă barbară latină vorbită de pelasgi, strămoșii dacilor, înaintea de venirea romanilor în peninsula italică. La pag. 1062 menționează: „Cele mai multe notițe despre caracterul limbii barbare, ce se vorbea
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
strămoșești în mod ascendent și permanent; A patra problema constă în asumarea dreaptei credințe din rădăcinile paleocreștine zamolsiene ca religie națională prin Biserica Națională DacoRomână Creștin-Ortodoxă și de renaștere a primei școli academice și teologice din lume, din vremea Daciei preistorice: Andronikon-ul zamolsian. A cincea problemă este aceea a menținerii neîntrerupte a legăturilor de sînge, de limbă și cultură, de istorie și civilizație între românii din vetrele strămoșești din spațiul carpato-danubiano-pontic și cei din comunitățile de români din vecinătatea europeană, precum și
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
mai cu seamă de afirmare a năzuințelor organizațiilor românilor din întreaga lume într-un Parlament al dacoromânității. Avem nevoie de modelele reprezentate de Societatea Carpații și iluștrii noștri înaintași, precum marele Nicolae Densușianu, autor al monumentalei Biblii a dacoromânilor - Dacia Preistorică, modelul genialului voievod al limbii și culturii dacoromâne, Mihai Eminescu, gînditorul care ne îndeamnă să dacizăm totul, de marele spirit al cunoașterii Zamolse - întîiul nostru Iisus, de marele rege Burebista - întîiul Unificator al neamurilor strămoșilor noștri, urmat de Regalian și
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
factori. Cercetările antropologice au demonstrat că până și cele mai primitive dintre populațiile lumii au avut un cult oarecare în cadrul căruia au fost prezente permanent ideea de suflet și ideea unui mod de organizare. Societățile patriarhale sau matriarhale ale antichității preistorice cercetate până acum ne dovedesc că religia stă la baza oricărei forme de dezvoltare umană. Ea răspunde dealtfel unei necesități firești a omului din toate timpurile. Referindu-ne la creștinism, o instituție organizată a credinței a existat de la început. Această
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
fosile de plante sau de animale, fiind foarte căutate de către paleontologi, pentru colecțiile de fosile conținute în miezul lor. În alte țări există trovanți uriași, ce ajung până la 3m în diametru, și unii presupun c-ar fi de fapt animale preistorice pietrificate. Și, uite așa, transformarea în stană de piatră nu ar mai fi doar o acțiune de basm. Țăranii din zona Munților Buzăului obișnuiesc să aducă un bolovan la porțile gospodăriilor lor, pentru că, din moși - strămoși se știe - aceștia aduc
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
au reușit încă să deslușească misterul formării acestora. Ei nu fac decât să tot emită ipoteze.” „Da, am zis-o și o voi repeta până voi putea fi auzit, că misiunea noastră este să dăm științelor arheologice pe omul Carpaților preistoric, anteistoric.” (Cezar Bolliac) Am insistat asupra acestor „roade ale Pământului” - sperând că am reușit să vă trezesc interesul - deoarece, după părerea mea, uriașa sferă cu înscrisuri dacice asupra căreia ne atenționează, inclusiv în imagine, domnul gen. (r.) dr. Mircea Chelaru
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
din 09 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Printre puținele informații legate definitiv de Spania, învățate volens-nolens, musai pe de rost, încă de pe vremea școlii gimnaziale, se numără fără-ndoială numele sonor al peșterii Altamira și certitudinea că Iberia este leagănul preistoric al culturii Europei. Însă, din păcate, ocupați fiind peste măsură cu fiesta, siesta, tapas, coridă sau flamenco, uităm să mai scormonim prin cotloanele memoriei după uitatele semne care ne leagă cu veșnicia, conferind Spaniei rădăcini adânci. Noroc că spaniolii par
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
vremea omului de Cro-Magnon, care este una dintre cele mai vizitate destinații turistice spaniole. Renumele de adevărată ”Capelă Sixtină” a artei rupestre îi este însă rezervat Altamirei, ca exponat viu al celei mai avansate arte ieșite vreodată din mâna omului preistoric. Altamira își împarte pașnic, împreună cu grota franceză Lascaux, poziția de lider mondial în materie de artă rupestră. Numeroase sunt mostrele de picturi din aceeași perioadă, inclusiv superbele desene din România, de pe pereții Peșterii Coliboaia, din Munții Apuseni, descoperite deunăzi, în
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
nu doar în tenebrele pământului ci și în propria sa ființă, acolo unde simbolurile rituale moștenite peste secole trezesc emoții și bănuieli demult uitate. Asemeni stâncilor și bolovanilor rostogoliți întâmplător în dreptul intrării în peșteri, care ascund privirii noastre învățămintele locuitorilor preistorici, așa ”beneficiile” civilizației moderne, ca un bloc imaginar, din beton, ascund accesul nostru spre trăirile îngropate undeva departe, în memoria colectivă, atavică. Altamira este o poartă spre trecut, trezind nu doar curiozitatea, ci și conștiința noastră intuitivă, care ne sugerează
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
de ani strămoșul Atlanților din Carpați. De aceea, poate că este bine să știm fiecare dintre noi acum chiar și de ce toți politicienii noștri, globalisti și globalizați, au culoare unui camelion. Pentru că, potrivit geneticii moleculare, văzută prin prisma genealogiei umane, preistorică, „camelionul are culoare unui camelion numai atunci când stă pe un alt camelion”, spune un proverb anonim. Aștept Clipa cea mare când vom învăța cu toții respirația holotropică de conștiință estinsă solare, ca să putem trăi împreună și fără frică alături de toți acești
SCRISOAREA NR.144 ( PARTEA ÎNTÂIA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364889_a_366218]
-
care credința strămoșilor noștri s-a perpetuat în eternitate. În sprijinul tuturor acestor izvoare, ce atestă rolul imens pe care l-au avut în istoria omenirii traco-geto-dacii, stă ca o coloană a lui Hercule lucrarea savantului roman Nicolae Densușianu, Dacia preistorică, în care acesta, pe baza tuturor mărturiilor ce i-au stat la îndemână în vremea sa, în limba greacă, latină, germană, maghiară, și, bineînțeles, română scria că “leagănul civilațiunii ante-elene “ se află în Dacia, unde “cu mult ]nainte de timpurile
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
nainte de timpurile troiane se fundase cel dintâi imperiu vast al lumii, se întemeiase prima unitate de cultură în Europa și se puseseră totodată bazele progresului moral și material în Asia de apus și Africa de nord.“( Nicolae densușeanu, Dacia preistorică, București, 1913, p.2.). Nicolae Densușeanu spune în Dacia preistorică:” Acțiunea civilizatoare ce a exercitat-o populațiunea preistorică ante-dacă de la Carpați și Dunărea de jos, asupra lumii ante-elene a fost mult mai mare de cum ne putem închipui astăzi pe baza
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
al lumii, se întemeiase prima unitate de cultură în Europa și se puseseră totodată bazele progresului moral și material în Asia de apus și Africa de nord.“( Nicolae densușeanu, Dacia preistorică, București, 1913, p.2.). Nicolae Densușeanu spune în Dacia preistorică:” Acțiunea civilizatoare ce a exercitat-o populațiunea preistorică ante-dacă de la Carpați și Dunărea de jos, asupra lumii ante-elene a fost mult mai mare de cum ne putem închipui astăzi pe baza fragmentelor de monumante și a tradițiunilor istorice și poporale, ce
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
în Europa și se puseseră totodată bazele progresului moral și material în Asia de apus și Africa de nord.“( Nicolae densușeanu, Dacia preistorică, București, 1913, p.2.). Nicolae Densușeanu spune în Dacia preistorică:” Acțiunea civilizatoare ce a exercitat-o populațiunea preistorică ante-dacă de la Carpați și Dunărea de jos, asupra lumii ante-elene a fost mult mai mare de cum ne putem închipui astăzi pe baza fragmentelor de monumante și a tradițiunilor istorice și poporale, ce le avem din această epocă extreme de depărtată
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
a fost mult mai mare de cum ne putem închipui astăzi pe baza fragmentelor de monumante și a tradițiunilor istorice și poporale, ce le avem din această epocă extreme de depărtată. În această privință noi ne aflăm numai în aurora științei preistorice. “ Și tot în această lumină, Pantheonul trac cu cele două cariatide, Dionysos și Orfeu, constituie matricea arhetipală ce a generat în mare măsură Olimpul grec, știut fiind că grecii au asimilat cu o forță uimitoare obiceiuri și credințe diferite din
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]