211 matches
-
Prelecțiunea ca demers paideic 12 2. Prelecțiunea ca înscriere pe drumul adevărului 18 3. Prelecțiunea ca substitut al publicisticii 22 4. Prelecțiunea ca "literatură vorbită" 24 5. Prelecțiunea ca posibilitate a întâlnirii Celuilalt 25 6. Prelecțiunea ca ritual 30 7. Prelecțiunea ca strategie 36 de auto-promovare a "Junimii" 36 Condiții ale succesului 38 Cultură versus politică 41 Dialoguri junimiste 42 "Tot timpul m-am simțit un intelectual român" 42 "În politică am intrat dintr-o joacă" 59 " Suntem o națiune care
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
173 O casă și un spirit al ei 173 O "biografie" 177 Expoziția permanentă 182 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Tema acestei prime prelecțiuni relua o preocupare destul de proaspătă a lui Maiorescu, materializată la finele anului 1961, la București, unde prelectorul lansează un așa numit "curs public și popular despre educațiunea în familie". Conjuncția aceasta "public și popular" indică distincția justă a tânărului Maiorescu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
în sine, fie el casa lui Pogor, fie cea a lui Maiorescu, caracterul de privat era mult mai accentuat în privința unei anume atmosfere. 2 Iată și punctul de vedere al unui comentator avizat, Zigu Ornea: "Să spunem totuși că aceste prelecțiuni, recomandate a fi populare, erau cu totul departe de o ținută modică. Conferențiarii erau, cei mai mulți, distinși intelectuali, cu solide cunoștințe în materie, unii obișnuiți, prin profesiune, cu oratoriu aulei universitare sau a sălii de tribunal. Subiectele nu erau nici ele
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
nici el deloc popular. Prelegerile Junimii au fost mereu frecventate de lumea bună, intelectuală, din capitala Moldovei" (Zigu Ornea, Junimea și junimismul, Editura Minerva, București, 1998, vol.I, p.p.24-25) 3 Numai din simpla trecere în revistă a celor zece prelecțiuni care urmează este edificatoare pentru dimensiunea ezoterică a prelecțiunilor. Așadar: "Familia în stat și societate, educațiunea în familie", "Educațiunea fundată pe principii științifice; estetica și psihologia ca părți ale filosofiei", "Principii estetice. Frumosul, sublimul și plăcutul. Aplicări la muzică (opera
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
frecventate de lumea bună, intelectuală, din capitala Moldovei" (Zigu Ornea, Junimea și junimismul, Editura Minerva, București, 1998, vol.I, p.p.24-25) 3 Numai din simpla trecere în revistă a celor zece prelecțiuni care urmează este edificatoare pentru dimensiunea ezoterică a prelecțiunilor. Așadar: "Familia în stat și societate, educațiunea în familie", "Educațiunea fundată pe principii științifice; estetica și psihologia ca părți ale filosofiei", "Principii estetice. Frumosul, sublimul și plăcutul. Aplicări la muzică (opera clasică și opera italiană) și la literatură (clasică și
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
p.10. 16 conform I. Hangiu, Dicționarul presei literare românești 1790-2000, Editura Institutului Cultural Român, București, 2004 17 George Panu, op.cit, vol.I, p.15 18 idem, p.324 19 În anii '70 ai secolului XIX, rafinarea continuă a prelecțiunilor a dus chiar la ideea unei teme comune a ciclului anual de prelegeri, astfel încât, dincolo de o "privire teoretică", susținută inițial de Maiorescu, ulterior și de alții, subiectul să fie "mărunțit" în subteme. Maniera aceasta de abordare indică o foarte benefică
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
împământenirea evreilor, liberalii și liberalismul momentului, cestiunea Dunării, Războiul de Independență etc. sunt tratate cu profesionalismul unui gazetar minuțios documentat. În plus, frecventarea Junimii și afinitățile culturale și politice cu membrii acesteia amprentează substanțial conservatorismul in nuce al poetului. La Prelecțiunile publice din cadrul Junimii prezintă,prima dată studiul în care își formulează generic principiile fundamentale despre stat și națiune, clasele pozitive și pătura de sus etc.: "Influența austriacă asupra românilor din Principate"220, text care, publicat ulterior, la 1 august 1876
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Tableta tabletelor")223. Oralitatea, invocată de Monica Spiridon la Eminescu, este o trăsătură comună discursului jurnalistic din primele decenii ale secolului al XIX-lea, care conjugă veleitățile retorice cu rigorile tiparului. Textul pare scris pentru a fi auzit, în stilul prelecțiunilor populare, adică "regizat după criteriile impuse de contactul imediat"224. Narativitatea este, în acest sens, o condiție sine qua non a comprehensibilității, așa cum mijloacele teatral-scenice sunt obligatorii pentru a capta latura afectivă a publicului, perceput ca destinatar prioritar al mesajului
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
serbare, vro câțiva studenți din Bucovina au trimis cu ocazia panahidei lui Grigorie Vvd. Ghica o telegramă către primarul de Iași și tot în aceeași vreme, ni se pare, d. profesor Schiffner de la facultatea de drept din Cernăuți, care ține prelecțiuni asupra "dreptului romînesc", și-a permis a face observațiuni puțin cuviincioase asupra statului nostru, pentru care a fost fluierat de studenții români. Aceste sânt oare cauzele dizolvării "Arboroasei"? Nu discutăm dreptul guvernului vecin de a lua masuri contra abaterilor studenților
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
În Franța femeile nu sunt admise la examenele de facultăți; în Austria asemenea nu. La Universitatea din Berlin, după o încercare de câteva săptămâni la cursul profesorului Werder, s-a oprit direct chiar intrarea femeilor pentru a asista numai la prelecțiunile universitare. Universitatea din Zuerich a încercat tolerarea de studente la cursurile facultăților. Cei ce se ocupă de aceste cestiuni cunosc polemica violentă ce s-a născut între acea universitate {EminescuOpXII 68} și profesorul Bischoff și rezistența celorlalte universități germane în contra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
depeși către d. C. A. Rosetti, pună-și candidatura de deputat și... parte vor avea din cumpărătura liniei Cernavoda chiustenge. Acesta e lucru de căpetenie. E drept că în apărarea lor frații Nădejde dovedesc că fostul ministru Conta a ținut prelecțiuni socialiste și ateiste la facultate, că din profesorii cari i-au condamnat chiar sunt unii cari au propovăduit ei înșii principiile pentru cari condamnă pe alții. Ei și? Cred d-lor că în plebea de postulanți și ambițioși cari furnică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de construcție civică a unei analize critice a discursului public în deceniul trecut, precum și a dialogurilor culturale sau a observațiilor subtile asupra lumii americane. Chiar și în prezentarea de la Iași, care, în ciuda afișului, a fost mai curând o formă de prelecțiune populară decât de disecție profesionistă, am regăsit perspective și puncte comune cu autorul, dar, evident, nu acestea fac obiectul rândurilor de față, ci chestiunile polemice. În primul rând, resping activ ideea că e o fatalitate că publicul vrea orori, vulgaritate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
atât de tare la orice. Slavă Domnului, politicienii, viața noastră de afaceri, oamenii din sistemul financiar etc. ne dau prea destule prilejuri de exasperare, ca să ne mai creăm și noi surplusuri. Ați susținut la Casa Pogor din Iași una dintre prelecțiunile Junimii pe stil nou. Cum sună aceste conferințe astăzi? În străinătate există adevărate instituții ale conferinței, în timp ce la noi par de multe ori întâmplări la care se adună lumea doar dacă personajul este unul popular și aproape ca la un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
un eveniment monden. Adevărul este că eu m-am simțit destul de incomodat acolo, fiindcă felul meu, cam ludic și, oricum, interactiv de a fi nu are nimic din prezența la patru ace presupusă de marea legendă a junimismului. Când spui prelecțiune, înseamnă că trebuie să transmiți niște lucruri noi, niște informații, niște idei originale, riguros argumentate, din perspectiva unei gândiri sistematice. Or, eu acolo mi-am asumat o condiție de bufon intelectual. Chiar spun îndeobște că mi se pare că trag
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
didactic, dar care prin seriozitatea suportului științific deschide largi orizonturi spre geografia modernă. Așadar, geologul Grigore Cobâlcescu prin a sa "Geografie fizică a Daciei moderne" (1878), Ștefan Popescu (primul geograf cu pregătire universitară dar dispărut înainte de a se afirma) prin prelecțiunile sale de geografie și de metodica geografiei (1904-1911) și Ion Simionescu prin cursurile ținute periodic studenților geografi în intervalul 1911-1920 (și finalizate între altele cu acea "Țara noastră") sunt între principalii precursori ai geografiei moderne la Universitatea din Iași, acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
În acest sens, articolele eminesciene sunt presărate de glosări numeroase, de explicitări ale unor termeni neologici sau ale unor cuvinte mai vechi, al căror sens original se demonetizează în practica discursivă curentă. Eminescu susține de la tribuna paginii de ziar adevărate "prelecțiuni populare", menite să faciliteze accesul cititorilor la subiectele dezbătute. Concluzii Dacă în ceea ce privește creația literară eminesciană, exegeza se dovedește extrem de generoasă, în cazul publicisticii, literatura critică este net inferioară ca volum. Faptul este generat pe de o parte de apariția relativ
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Dâmboviței, care să fie totodată prezident al Consiliului de Miniștri. Am cam vorbit pân'acum, mai mult în bătaie de joc, despre Bismarck sau Cavour al României; ni s-a făcut pe plac, îl avem"354. Dimensiunea colocvială, paideică, a prelecțiunilor publicistice eminesciene, premisă a dominantei pragmatice a scrisului jurnalistic, se sprijină pe dialogul permanent cu virtualii cititori, iar metacomentariul didactic evidențiază acest lucru: " Crezi oare, cititorule, că acea sarcină de un sfert de miliard de datorie directă, încărcată alaltăieri în spatele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
alaltăieri în spatele a sute de mii de oameni cari n-au nici mălaiul trebuincios hranei lor de toate zilele, crezi că acea sarcină e singura care li se va impune?"355. De la catedra publicațiilor la care colaborează, Eminescu susține adevărate prelecțiuni de filosofie, istorie, matematică, economie, statistică, iar orizontul cultural al gazetarului favorizează deschideri enciclopedice ample și infuzii impresionante de date pozitiviste. 4.4.6. Artistul Caracterul complementar al operei artistice și al publicisticii eminesciene determină contaminări reciproce între cele două
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
exactitatea evenimentelor prezentate, iar detenta temporală permite jurnalistului raportarea la modele și timpuri istorice revolute, într-un permanent traseu trecut prezent viitor. Manifestând preocupări constante pentru receptarea adecvată a mesajului jurnalistic, Eminescu susține, de la tribuna publicațiilor la care scrie, adevărate prelecțiuni populare pe teme de istorie, economie, politică, demografie ș.a. Dascălul își sprijină demersul pe cultivarea cu obstinație a unei logici a exemplului, menită să îmblânzească caracterul abstract al unora dintre concepțiile și realitățile politice prezentate. Dimensiunea paideică a publicisticii eminesciene
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Împreună cu A. Lambrior, V. Tassu, G. Panu, I. G. Cernescu ș.a., În ideea de a sprijini cercetarea În domeniu și totodată difuziunea valorilor din trecut. El a pledat, de pildă, pentru măsuri de ocrotire a monumentelor istorice și a rostit „prelecțiuni“ pe diverse teme. Factotum la Junimea, până la plecarea lui Maiorescu În capitală, Xenopol poate fi Întâlnit În cele mai variate inițiative, precum Societatea pentru Învățătura poporului român, Societatea de economie din urbea Iași, gruparea liberal-moderată, Societatea de cultivare a viermilor
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
avem nevoie de dezbateri, de confruntări de idei, În locul predilecției pentru catastrofe și atacuri personale. (31.08.2009) Universitatea, un „orizont Închis”? Cu prilejul celei de a 149-a aniversări a primei universități ieșene, academicianul Viorel Barbu a ținut o prelecțiune incitantă: „Universitatea din Iași - un proiect de succes și evoluție În orizont Închis”. A fost felicitat de rector, textul i-a fost cerut de colegi, Îndeosebi de istorici, și a fost apoi postat pe pagina web a universității. Ziarul de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și să-i luăm pe junimiști așa cum au fost, pentru că, din același spirit de glumă și zeflemea, nu s-a insistat niciodată pentru stabilirea datei fondării acestei societăți. Să încercăm, totuși, să urmărim șirul faptelor...Întâi să pornim de la acele prelecțiuni populare inaugurate de Titu Maiorescu la 10 februarie 1863 în salonul Băncii Moldovei din Iași, cu titlul general „Reflecțiuni filozofice populare, relative la familie și educațiune”, dezvoltat pe parcursul a zece prelegeri: 1 Familia în stat și societate, educațiunea în familie
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
psihologie; 5 Temperamentele; 6 Viața de zi și viața de noapte a sufletului, vis, viziuni și stahii; 7 Memoria și fantezia; 8 Voința și caracterul; 9 Voința și inteligența,talentul și geniul; 10 Recapitulare. Mijlocul justifică scopul. Pornind de la aceste prelecțiuni, unii junimiști înclinau să creadă că Junimea ar fi luat ființă încă din toamna anului 1863. Iacob Negruzzi, însă, vine cu o argumentație care înlătură această presupunere. În „Amintiri din Junimea”, el spune că: „Mulți membri ai Junimii cred că
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
zilele noastre... în toamna anului 1863 Maiorescu s-ar fi întâlnit cu Th. Rosetti într-o căsuță suspectă de pe lângă biserica Banului din Iași, ...în acea întâlnire s-ar fi pus bazele înființărei Junimei...Pogor, Carp și Negruzzi entuziasmați de faimoasa prelecțiune populară ținută de Th. Rosetti, <<Despre societatea modernă>>, ar fi hotărât să dea cu ceilalți doi împreună, o formă durabilă Junimii”...(despre „faimoasa prelecțiune” vom vorbi la timpul potrivită. Atunci, fără prea multe menajamente, sare de la locul lui Pogor,care
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
acea întâlnire s-ar fi pus bazele înființărei Junimei...Pogor, Carp și Negruzzi entuziasmați de faimoasa prelecțiune populară ținută de Th. Rosetti, <<Despre societatea modernă>>, ar fi hotărât să dea cu ceilalți doi împreună, o formă durabilă Junimii”...(despre „faimoasa prelecțiune” vom vorbi la timpul potrivită. Atunci, fără prea multe menajamente, sare de la locul lui Pogor,care surpă tot ce a clădit secretarul perpetuu. El spune că expunerea lui Negruzzi este falsă. Că societatea Junimea este mult mai veche decât întâlnirea
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]