211 matches
-
p.10. 16 conform I. Hangiu, Dicționarul presei literare românești 1790-2000, Editura Institutului Cultural Român, București, 2004 17 George Panu, op.cit, vol.I, p.15 18 idem, p.324 19 În anii '70 ai secolului XIX, rafinarea continuă a prelecțiunilor a dus chiar la ideea unei teme comune a ciclului anual de prelegeri, astfel încât, dincolo de o "privire teoretică", susținută inițial de Maiorescu, ulterior și de alții, subiectul să fie "mărunțit" în subteme. Maniera aceasta de abordare indică o foarte benefică
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
și purtau discuții pe teme culturale, citeau fragmente din opere pe care apoi le discutau cu foarte multă seriozitate. Societatea Junimea s-a fondat la 1 martie 1863 și avea ca scop: culturalizarea maselor printr-o serie de conferințe numite „prelecțiuni populare-; aceste conferințe erau susținute de către membrii fondatori și aveau diferite teme: de religie, astronomie, folclor, filozofie. Promovarea unei literaturi naționale de calitate, elaborarea unei antologii de poezie și proză românească. Pentru a deosebi literatura bună de cea proastă, Titu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Amintiri din „Junimea”, apărută în 1921, dar scrisă cu începere din 1889. Amintirile se disting prin precizia informațiilor, rămânând cea mai importantă lucrare documentară despre societatea literară ieșeană, deși în câteva locuri memorialistul s-a lăsat condus de patimă. Prin „prelecțiunile populare” la care a participat, prin articole, note redacționale sau chiar prin rubrica de corespondență din „Convorbiri literare”, N. sprijină fără rezerve toate ideile junimiste, cu o constanță pe care puțini dintre comilitoni au avut-o. Susține astfel rolul frumosului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
de întoarcere în timp, iar pe de altă parte un prilej de a simți că prietenia literară nu este doar un mit al secolului 19, ci o realitate pe care o simt în jurul meu vie. Întotdeauna m-am întrebat, la Prelecțiunile Junimii și la atâtea alte evenimente care m-au adus la Casa Pogor sau la Casa cu Absidă, dacă acea atmosferă de armonie și comunicare literară, care la București a dispărut de mult, există la Iași mereu, și nu sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
înălțării” poporului român până când va fi capabil să umple de conținut formele prea rapid împământenite ale civilizației occidentale. Maiorescu vedea posibilă această „înălțare” cu ajutorul unor „principii de încetățenit” în țara noastră. Este motivul pentru care acțiunea liderului Junimii debutează cu Prelecțiunile populare, o serie de conferințe pe teme culturale, al căror sens pedagogic n-a scăpat nimănui. Civilizația românească datorează enorm acestei prime generații de dascăli ai neamului, care au văzut în educarea poporului, în sensul de atunci, mijlocul principal de
Pedagogii neamului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2570_a_3895]
-
cărora li se adresează deviza filantropică: entre qui veut, reste qui peut. În realitate, matricea elitistă a Junimii e inamovibilă, adevărat cerc închis pe care valurile de vizitatori nu îl schimbă. Ceremonia literară îmbracă două forme: conferințele și întrunirile. Conferințele („prelecțiunile populare“) sunt de un protocol atît de rigid că senzația de punere în scenă cu tentă ritualică e evidentă. Oratorul nu are voie să intre în contact cu publicul, apariția lui trebuie să fie neașteptată, el trebuie să vorbească liber
Protocolul junimist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2748_a_4073]
-
lui Mihai Viteazu și cu horele curcanilor, și încheiată cu mesajul domnesc de după victorie, relatarea lui Odobescu nu are tensiunea poveștii unui martor ocular și se poate ghici că, pentru o conferință, cam plictisește, însă dă o idee despre instituția prelecțiunilor populare. Vremea lor trecuse, dar secolul valida, încă, forma asta de cultură și atitudine. A veni să asculți istorie povestită, în interpretarea unui scriitor, fără doar și poate, e unul din "sacrificiile" care ne despart de ei, de oamenii anilor
Paralele inegale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9150_a_10475]
-
în 1885, tratează, pe larg, biografia lui Maiorescu, prezentat fiind drept „cel mai de seamă conducător al năzuințelor spirituale ale României moderne", fondator al Junimii (data e însă greșită, 1867 în loc de 1864, probabil sub impresia Cercetării critice maioresciene) și al prelecțiunilor ei populare, fără a uita să menționeze activitatea sa de deputat („cel mai bun vorbitor din Cameră") și ministru, și nici chiar pe cea de avocat („cel mai bun din oraș"). E vizibil faptul că datele biografice îi fuseseră furnizate
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
Marele Premiu al Zilelor Călinesciene. Juriul de premiere a fost format din Nicolae Manolescu, Alex. Ștefănescu, Alexandru Zub și Const. Th. Ciobanu și, președinte, Nicolae Breban. Înaintea acestui ceremonial și ca o pregătire a lui, Acad. Eugen Simion a susținut prelecțiunea Cultura română în perspectiva globalizării. Festivă, ședința s-a încheiat cu un recital de poezie română contemporană, susținut de actrița Rodica Lazăr, în acompanierea la chitară clasică a lui Ionuț Militaru. Fără să rămână sever monumentală și această întrunire a
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
expoziții de grafică aparținând sculptorului Vlad Ciobanu. Expoziția a fost prezentată de Tudorel Urian. După cuvântul oficial de deschidere a "Zilelor culturii călinesciene", rostit de C. Th. Ciobanu și saluturile din partea oficialităților și a principalilor sponsori au urmat cele două prelecțiuni susținute de Elvira Sorohan (G. Călinescu - Retorica polemicii) și Geo Șerban (Despre normalitate în cazul călinescian). Dacă prelecțiunea doamnei Sorohan s-a remarcat prin precizia academică, Geo Șerban a punctat la capitolul farmec, discursul său cucerind realmente sala prin recursul
Zilele culturii călinesciene by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/6863_a_8188]
-
deschidere a "Zilelor culturii călinesciene", rostit de C. Th. Ciobanu și saluturile din partea oficialităților și a principalilor sponsori au urmat cele două prelecțiuni susținute de Elvira Sorohan (G. Călinescu - Retorica polemicii) și Geo Șerban (Despre normalitate în cazul călinescian). Dacă prelecțiunea doamnei Sorohan s-a remarcat prin precizia academică, Geo Șerban a punctat la capitolul farmec, discursul său cucerind realmente sala prin recursul la amintiri personale, introduse în demonstrația de mare ținută. Punctul culminant al serii de vineri 25 septembrie a
Zilele culturii călinesciene by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/6863_a_8188]
-
rangul de obsesie plîngăreață la acela de motiv existențial. Întîmplarea a făcut să-l văd la o conferință, în 1997, la San Francisco, unde susținea o prelegere pe tema timpului rememorării la Proust. I-am uitat însă repede numele, pentru că prelecțiunea lui nu m-a impresionat. Am concediat-o imediat ca fiind dulceagă, îndreptîndu-mi integral atenția către o prezentare mult mai teoretică și mai riguroasă, a rusoaicei Svetlana Boym. Citind False Papers am încercat permanent sentimentul acela de déjà vu, care
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
Academiei Române - fac figură modestă. Rămîne însă valoarea documentara, deloc neglijabila dacă ne gîndim că scopul antologiei este de a surprinde complexitatea unui fenomen, iar nu exclusiv apogeul acestuia. Dincolo de perfectibilitatea inevitabilă la nivelul amănuntelor, valoarea de ansamblu a acestor agreabile prelecțiuni populare rezidă în încercarea de a contura un profil spiritual al perioadei interbelice comparabil, mutatis mutandis, cu cele desprinse din Jurnalul lui Sebastian sau din Memoriile lui Eliade. Orele culturii, Antologie de conferințe din Arhiva Societății Române de Radiodifuziune, vol
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]
-
pe care i-a iubit și care în realitate au dispărut de multă vreme. Z. Ornea este un asemenea personaj. Departe de a studia functionăreste documentele unei epoci, așa cum procedează alți istorici literări, el asista, cu un luminos sentimentalism, la prelecțiunile populare, la ședințele Junimii, la discutarea de către junimiști a sumarului Convorbirilor literare. Îți vine să crezi, citindu-i cartea, că nu s-a documentat pur și simplu, ci a călătorit în timp și a trăit o perioadă, ca să se edifice
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
care se leagănă pe șosea; admirând luxul livrelelor și fețele domnișoarelor care se învârtesc în birje, ne putem zice că mergem ca praful și noroiul unde ne duce vântul și apa." (pp. 13-14). O catastrofă à la légère, asupra căreia prelecțiunile lui Ghica au efectul unei predici în lupanar. Greoaie și părtinitoare - autorul lor e, în definitiv, un politician - nu se răscumpără decât prin personaje, pe ici, pe colo, pitorești, printr-un comic de situație neștiutor de doctrină. De pildă, un
Un trecut prea apropiat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6497_a_7822]
-
șaptezeci și două de ore, orașul din Nord Vest a fost capitala culturală a țării. Ca o noutate, în cadrul Zilelor s-au desfășurat Conferințele Cuvîntului, coordonate de dl. Mircea Martin, și care au avut ca temă Cercul literar de la Sibiu. Prelecțiunea principală a aparținut dlui Daniel Cristea-Enache iar aceea complementară dlui Cornel Ungureanu (care a mai tras o dată spuza pe turta Banatului, revendicîndu-i pe o parte din cerchiști). A doua prelecțiune complementară n-a mai fost rostită, în lipsa (motivată în ceasul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
și care au avut ca temă Cercul literar de la Sibiu. Prelecțiunea principală a aparținut dlui Daniel Cristea-Enache iar aceea complementară dlui Cornel Ungureanu (care a mai tras o dată spuza pe turta Banatului, revendicîndu-i pe o parte din cerchiști). A doua prelecțiune complementară n-a mai fost rostită, în lipsa (motivată în ceasul al doisprezecelea) a dlui Petru Poantă. Un recital de poezie și muzică, un turneu prin Maramureșul vecin (la Rohia lui N. Steinhardt), acordarea premiilor anuale au completat programul unei manifestări
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
a luat drept bani buni declararea unui om în contra căruia cercetarea era viciată din capul locului și a trecut la ordinea zilei. Aci ne aducem aminte de [o] istorioară povestită de un ziar american: Onorabilul Josua Quiney spunea, într-o prelecțiune ținută la Boston, că a văzut pe cineva în New-York dând, cu ocazia alegerii de deputat în Congres, 25 de dolari pentr-un singur vot și, mirîndu-se onorabilul că un om poate da atâta pentru un singur vot, i s-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Asemenea un ferment politic. Ca atare se dovediră de la 1848 și până azi. Închipuiască-și cineva că evreii ar fi alungați din Austria! Nu numai librarii și comercianții de obiecte de arte ar simți lipsa lor, dar și în salele de prelecțiuni și concerte s-ar observa multe goluri, asemenea ar scădea mult puterea opoziției politice, căci evreul e din natură om al progresului. Aceasta se arătă numaidecât din luna martie a anului 1848. Evrei erau oratori în Dieta din Viena la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dintre profesori de liceu, mulți dintre cei de universitate nu sunt în curentul științei moderne. De când au ieșit de pe băncile școalei n-au mai pus mâna pe carte. Erori demult invalidate prin esperiență și argumente foiesc până astăzi atât în prelecțiuni cât și în cărțile lor didactice. Mulți dintre cei mai bine văzuți chiar nu au sentimentul onestității literare; o sumă de cărți puse în mâna elevilor sunt plagiate nerușinate de pe cărți străine, cu atât mai scandaloase cu cât plagiatorii s-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
textele străine într-o formă nemistuită și necorectă, proprie a nimici simțul logic al școlarilor. Mulți se ocupă cu lucruri cu totul străine de sfera activității lor. Vreun text vechi, compilat acum douăzeci de ani, le servește și azi pentru prelecțiuni și toate orele în afară din școală le consideră ca ore libere, pe cari le consacră negoțului, întreprinderilor, politicei ș. a. m. d. Prin provincie mai cu seamă [î]i vedem nu numai luând parte activă la politică, dar devenind șefii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și agonisi mijloace de subzistență în neatârnare de guvern și că sporirea lefilor va spori numărul celor ce caută posturi și supunerea lor cătră oamenii cari pot distribui aceste posturi. ["ONORABILUL JOSUA QUINCY... "] 2257 Onorabilul Josua Quincy povestea, într-o prelecțiune ținută la Boston, ca a văzut pe cineva dând în New York, cu ocazia alegerii de deputat în Congres, 25 de dolari pentr-un singur vot și, mirîndu-se onorabilul că un om putea plăti atâta pentr-un singur vot, i s-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
atât de tare la orice. Slavă Domnului, politicienii, viața noastră de afaceri, oamenii din sistemul financiar etc. ne dau prea destule prilejuri de exasperare, ca să ne mai creăm și noi surplusuri. Ați susținut la Casa Pogor din Iași una dintre prelecțiunile Junimii pe stil nou. Cum sună aceste conferințe astăzi? În străinătate există adevărate instituții ale conferinței, în timp ce la noi par de multe ori întâmplări la care se adună lumea doar dacă personajul este unul popular și aproape ca la un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
un eveniment monden. Adevărul este că eu m-am simțit destul de incomodat acolo, fiindcă felul meu, cam ludic și, oricum, interactiv de a fi nu are nimic din prezența la patru ace presupusă de marea legendă a junimismului. Când spui prelecțiune, înseamnă că trebuie să transmiți niște lucruri noi, niște informații, niște idei originale, riguros argumentate, din perspectiva unei gândiri sistematice. Or, eu acolo mi-am asumat o condiție de bufon intelectual. Chiar spun îndeobște că mi se pare că trag
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
ai asistenței se desfăcură două aripi mari, ample, care ușor tremurate la început, bătură brusc aerul și, cu tot cu proprietarul lor, dispărură dincolo de cei doi castani care umbreau fereastra. Expresul Național. În aer. Editorial www nae @ expresul national Într-o celebră prelecțiune un nu mai puțin celebru savant al cărui nume îl ocolim cu toată atenția care i se cuvine, spunea: Dați-mi un punct de sprijin și voi mișca Universul! Din nefericire pentru știință, la desele sale solicitări a primit avize
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]