22,626 matches
-
ci un roman original care reușește să pună în evidență specificitatea lipsită de pitoresc a unei localități prin folosirea inteligentă a unor tehnici narative (post)moderne. Dacă Dubliners este o culegere de povestiri scurte, scrise în stil tradiționalist, fără vreo preocupare deosebită pentru construcție (citind acest volum este greu de crezut că autorul lui, James Joyce, va publica, peste doar opt ani, una dintre cărțile de referință ale literaturii moderne, Ulysses), Evelyn este o carte concepută ca un roman. Ea se
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
părții indignate orice drept de a-și susține cauza”. Francezii observă și ei respectarea convenției sociale care poartă numele de la bienséance (buna cuviință) ce de regulă e înregistrată, în scrisul moraliștilor, la plural: les bienséances („dovadă fiind acest amănunt al preocupării pentru analitic, pentru formă”). La bienséance apare corelată cu le bon sens (bunul-simț), indispensabil comportamentului rațional, conturînd împreună un stil de viață aristocratic, protocolar, solemn. Rațiunea alcătuiește nucleul acestei existențe normate și totodată condiția operei de artă, potrivit doctrinei clasice
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
se consacră cu hotărîre gîndurilor lui, pentru că le cunoaște toată forța și toată temeinicia”. În timpurile noastre, odată cu ascensiunea burgheziei și cu liberalizarea societății, canonul aristocratic a intrat în declin. În consecință, ridicolul își „spiritualizează” accepția, eliminînd din planul său preocupările „frivole” cum ar fi cele privitoare la vestimentație: „Cui i se mai pare astăzi ridicol ca un președinte de stat să poarte blugi și adidași, ca tinerii să se îmbrace, tundă, miște fistichiu, ca moda să fie impusă de fantezie
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
unor rezonabile revizuiri critice postdecembriste se află chiar în „Istoria critică a literaturii române”, volumul I, din 1990. Revizuirile au fost promovate apoi, programatic, în paginile revistei „România literară”. Gh. Grigurcu sugera, ca totdeauna sagace, că revizuirile trebuie să fie preocupări permanente ale criticii literare, să se exercite nu numai asupra perioadei literare postbelice, ci și retrospectiv, asupra perioadelor revolute. Așa cum concede, cu complezență malițioasă, d-l Alexandru George în „opiniile” de sub titlul insidios „Citiți-l pe Agârbiceanu” din „Luceafărul”, nr.
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]
-
mai mult sau mai puțin îndreptățiți, să-și fixeze efigia într-un monument public. Mai puternic decît grija pentru ziua de mîine sau decît îngrijorarea pentru cea de azi s-a manifestat, prin nu se știe ce complicată alchimie sufletească, preocuparea fierbinte pentru buna administrare a veșniciei. Cum orice fel de autoritate a intrat prompt în disoluție după ’90 și cum nimeni n-a mai avut nici chef și nici răbdare să mai asculte pe nimeni, toți cei care s-au
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
cioplirii în manoperă de fierar-betonist. Numai că această mutație adîncă în practica artistică și această deplasare a interesului din cadrul cosmic și esențial în acela, aparent derizoriu, al produsului industrial și al gesticii umane cotidiene nu sînt nicidecum o abandonare a preocupărilor majore și cu atît mai puțin un act degradat. Dimpotrivă, ele constituie o formă de asumare a realului în toate dimensiunile sale și o tentativă de recuperare a reziduului într-un alt cîmp de semnificații. Ierarhiile sînt abolite, materialele ignobile
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
ca posibil personaj, nu și-ar mai da seama de avantaj. Fagul pur, puternic, îl face să se refere mereu la abjecțiile existenței, la partea ei urâtă, sordidă... De teama să nu cadă pradă acestora, și tot meditând la ele, ...preocuparea eroului, grija de a nu fi abject, sordid, negarea lor continuă - însăși negația! - putea fi, de fapt, o coexistență continuă cu ea, o fascinație refuzată... * August 1970. Sărăcie lucie. Libertate absolută. Țiganul olog și căruța lui cu coviltir oprită la
Exerciții de proză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13619_a_14944]
-
a vorbi, ca român de «România pitorească» e semn de inaderență la tragicul românesc, la patosul țării și al oamenilor” (pp. 12-13). Jurnalul de la Tescani este o înșiruire de notații spontane, nedatate, dictate de fluxul capricios al gîndirii, fără nici o preocupare de construcție din partea autorului. Este o carte construită din alăturarea de fragmente, multe cu valoare apoftegmatică, prin care autorul ei se situează în buna tradiție a unor înțelepți precum Epictet, Marcus Aurelius, Montaigne, Baltasar Gracian sau, mai aproape de zilele noastre
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
de familie. I-am cunoscut, datorită ei, pe Radu Penciulescu și pe Vlad Mugur, doi dintre oamenii pe care îi prețuiesc și pe care îi iubesc. Necondiționat. Multe din amintirile Sandei Manu din liceu, din numele evocate, din cărțile și preocupările de atunci mi-au sunat, multă vreme, foarte cunoscut. Și n-am înțeles de ce. Tîrziu am descifrat misterul cînd, la un spectacol de la Ateneul Român, sporovoia într-una cu mătușa mea, sora tatălui meu. Aveau aceleași repere, fuseseră colege într-
Portret subiectiv by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13625_a_14950]
-
importante în multe domenii. Un asemenea domeniu a fost învățământul unde s-a înregistrat un progres important apreciat de instituțiile competente ale Uniunii Europene. Din nefericire, după alegerile din 2000, în loc ca reforma să fie îmbunătățită și dusă mai departe, preocuparea principală a ministerului a fost demolarea măsurilor luate de ministrul Andrei Marga. În scurtă vreme a început operația de pesederizare a învățământului, prin inadmisibile ingerințe ale factorului politic în viața școlii românești, manualele alternative sunt pe cale de dispariție, programele școlare
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
Neavînd din ce trăi, Bezviconi e nevoit să se angajeze portar, apoi ghid la cimitirul Bellu. Rămas și acolo om de știință, se apucă să (re)examineze inscripțiile de pe pietrele tombale, ca și monumentele de sculptură și arhitectură. Astfel, continuînd preocupări mai vechi (Cimitirul Bellu din București - muzeu de sculptură și arhitectură, 1941), întocmește lucrarea Necropola Capitalei (apărută abia în 1972), prețioasă prin documentarea ei insolită. În ultima perioadă a vieții avea să fie colaborator extern al Institutului de istorie „N.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
rămâne necunoscut), A. B. "execută sârguincios «exercițiile» obligatorii ale vremii, scriind despre industrializarea socialistă și sabotorul industrial, colectivizarea agriculturii și reacția chiaburilor de la sate, lupta comuniștilor în ilegalitate etc. etc., "șovăind între oratoriul laic ( sic), comedie și melodramă, fără o preocupare specială pentru formă, urmând însă cu încredere modelele dramaturgiei interbelice. Multe și variate motive, așadar, pentru a figura în Dicționar Poate, totuși, luptă pentru el împrejurarea că, de la un moment dat, "A. B. a încercat să scuture praful stalinist de pe
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
de Dimitrie Gusti și de alții ca dialectician genial, era un spirit etern socratic. Dar nu cred că eu sînt o materie destul de bună pentru el. Oricum, ceva trebuie să fi schimbat el în mine... D.P.: Cartea asta iese din preocupările tale imediate, din proiectul legat de generația ’27. M.P.: Da, dar știi, Dora Pavel, eu mă ocup de generația ’27 din 1990. Am ajuns tîrziu să public despre ea, pentru că n-am vrut să scriu prostii, mi-a fost foarte
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
sunt la modă. Îi publici pentru valoarea lor literară, nu cea politică. Pe lângă doctoratul în filozofia limbajului, ești și specializată în literatura Europei postcomuniste. Cum ai căpătat această specializare? De ce? Fiona Sampson: Nu știu exact de ce e Europa centrală centrul preocupărilor mele culturale. Are o oarecare legătură cu prima mea profesie, cea de violonist. Până pe la 25 de ani am fost solistă și instrumentistă pentru muzica de cameră - am studiat o perioadă scurtă la Salzburg - așa că parte din aplecarea mea pentru
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
locul poetului ca mandarin. Nu vreau să spun prin aceasta că prefer poezia moartă, "academică"! Mă gândesc doar la rolul operei. N-avem nici aria de extindere continentală. În operele noastre, în loc de ambiție există un soi de miniaturizare defensivă a preocupărilor și posibilităților. O mare mândrie pentru Anglia este caracterul ei cosmopolitan: dacă iei metroul la Londra, auzi mai multe limbi decât îți poți imagina. Un jamaican șade lângă un kurd, vizavi șade un bosniac, un pakistanez ori cineva din Arabia Saudită
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
țară", cu nimic deosebite de cele care le urmează vreme de un deceniu și jumătate, Sadoveanu nu debutase. Nu se vede nici un motiv pentru a vorbi de vreo influență. E destul de limpede, în schimb, faptul că există la amîndoi prozatorii preocupări asemănătoare, o aceeași atmosferă morală a satului, ca și o foarte măsurată acceptare a fatalității care stăpînește destinele tragice ale unor ființe neînsemnate. Nu putem intra în pielea cititorilor de la 1900: este sigur însă că lor li s-au părut
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
Sienkiewicz, 1998; Literatura română în Polonia, 2001. Stan Velea a tradus opere reprezentative ale scriitorilor clasici și contemporani polonezi, de la Sienkiewicz, Prus, Reymont și Iwaszkiewcz la Milosz, Mysliwski sau Mrozek. Nicolae Mareș - De formație polonist, ați ridicat în câteva decenii preocupările pentru polonistică la nivele nebănuite în România. Fără a exagera cu nimic, mărturie va stă o p e r a, ați lărgit la noi interesul față de acest domeniu mai mult decât în oricare altă țară din lume. Cum s-a
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
interes sporit pentru stimularea comparatismului românesc. Sau totul n-a fost decât o modă trecătoare? S. V. - Evident, afirmația dubitativă, conținută în ultima parte a întrebării dumneavoastră, este exclusă din start, ca fiind superficială și acut nedreaptă. Seriozitatea și durata preocupărilor comparatiste, lucrările individuale sau colective publicate, o demonstrează cu priso- sință. După ctitorirea teoretică de către Tudor Vianu, a urmat momentul Alexandru Dima cu contribuții incontestabile în definirea temeiurilor metodologice și organizarea cercetării propriu-zise. În acest răstimp, a luat ființă Comitetul
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
prezența universaliștilor români în alte culturi? S. V. - Fără doar și poate! Lectura marilor comparatiști nu numai europeni, oricât de puțin sistematizată, mi-a stârnit, era de așteptat, curiozitatea de a cunoaște și aportul specialiștilor români într-un perimetru de preocupări atât de atrăgător, precum comparatismul. De altminteri, acesta a fost, la drept vorbind, scopul imediat, dar cu bătaie mai lungă, al redactării volumului, Universaliști și comparatiși români contemporani, abordând comparatist creatori mai mult sau mai puțin reprezentativi din mai toate
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
în mediul intelectual vienez de către herbartieni, care aruncau în arenă nume celebre precum Platon, Aristotel, Kant, Spencer, Schopenhauer și Darwin" (Johnston) ceea ce, în ultimă instanță, poate primi accepția unei vulgarizări în sens larg. În fine, pe linia acestui eclectism al preocupărilor, însuși Weininger considera că vocația sa este cea a unui "descoperitor de soluții", sugestie oarecum de almanah. Preluarea cea mai entuziastă din spațiul românesc i se datorează lui Emil Cioran, în consecuție cu o deziluzie sentimentală și, bineînțeles, cu experiența
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
vi se pare viața fără Grigore Moisil? - Viața mea e tot cu dânsul. {tii că mi-a umplut viața asta, viața pe care o duc acum, și la 90 de ani? Ce-aș fi făcut dacă n-aș fi avut preocuparea de a scrie cărți despre el? Sunt sigură că ar fi fericit să știe asta! - Stie. - Nu știu dacă știe... Nu știu... Nu știu...
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
în rîndul celor interesați de astfel de probleme, unii, dascăli, e imensă. Nu vreau să fac procese de conștiință nimănui, dar chiar și unii dintre adversarii tezelor naționaliste cu pricina sînt ispitiți de ideile principale aflate în joc. Care este preocuparea cea mai constantă a, să zicem, lingviștilor români din anii din urmă? Aceea de a reveni la scrierea cu â, ca mai potrivită spiritului limbii noastre și originii ei latine. Oare ce arată această preocupare, prin insistență, dacă nu un
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]
-
aflate în joc. Care este preocuparea cea mai constantă a, să zicem, lingviștilor români din anii din urmă? Aceea de a reveni la scrierea cu â, ca mai potrivită spiritului limbii noastre și originii ei latine. Oare ce arată această preocupare, prin insistență, dacă nu un subconștient încărcat naționalist? Și, atunci, de ce să ne mirăm că atît de puțini au fost aceia care au dorit să polemizeze cu susținătorii unei vechimi necontrolabile științific, a noastră ca români și a limbii noastre
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]
-
cuvînt al PNL, acuză partidul de guvernămînt că s-a folosit de banul public pentru a-și face campanie la alegerile locale". Pe aceeași temă au apărut variațiuni în mai toate ziarele centrale. Televiziunile și radioul public au avut alte preocupări. l Institutul Astronomic, informează Cotidianul, protestează împotriva amplasării Catedralei Neamului în Parcul Carol deoarece aceasta ar putea deveni o sursă de poluare luminoasă pentru Observatorul Astronomic din același parc. Cronicarul nu vrea să pară cinic, dar e în stare să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
neverosimila vîrstă de cincizeci de ani. O carte care vorbește despre lucrurile care au reprezentat ceva în tinerețea lui Liviu Antonesei. Firește, ca în viața oricărui tînăr, erosul a deținut un loc privilegiat. Dar nu a fost și singura sa preocupare. Povestea calului și a căruțașului, probabil cea mai frumoasă proză a volumului, nu are nimic ( sau aproape nimic) erotic. Este povestea unui țăran care se opune intrării în colectiv cu bunul simț și inconștiența față de posibilele urmări caracteristice omului simplu
Bărbatul la cincizeci de ani by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13924_a_15249]