211 matches
-
Goma a sărit, ca de obicei, peste cal. A izbit în toate părțile deodată, iritând toată lumea și făcând-o să nu se mai poată gândi dacă el are sau nu are dreptate. Acesta a fost, cred, și motivul pentru care preopinentul său s-a grăbit să-l tipărească în Contemporanul; își da astfel iluzia că el este regina Spaniei care a publicat sub egida sa Capriciile și că poate astupa gura lumii. Numai că, oricât a iritat Goma lumea, gura acesteia
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Ar fi o explicație. Se poate spune că fostul cronicar literar al revistei Ateneu a știut să aștepte și în acest caz: și-a făcut cunoscute multe date de biografie interioară după consumarea momentelor „fierbinți”, după ce vremea a vremuit iar preopinenții, câți mai sunt în viață, vor accepta (să sperăm!) cu suficientă1 Gheorghe Drăgan • Ambrozie și poșircă 2 Editură acreditată CNCSIS - 66/2010 Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Tel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Ar fi o explicație. Se poate spune că fostul cronicar literar al revistei Ateneu a știut să aștepte și în acest caz: și-a făcut cunoscute multe date de biografie interioară după consumarea momentelor „fierbinți”, după ce vremea a vremuit iar preopinenții, câți mai sunt în viață, vor accepta (să sperăm!) cu suficientă detașare actul editorial ce rotunjește opera unui autor mai „complicat” și mai interesant decât părea în tinerețe. Dincolo de „meserie”, ce implică rigorile obiectivității asumate, constatăm că scriitorul a jinduit
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
atunci când europenii civilizați au venit și le-au interzis să ardă nevestele celor morți și să le îngroape o dată cu ei". Asta ca să știm unde ne situăm. Cum am urmărit zile în șir dezbaterea pe internet, dar nu chiar pe toți preopinenții, nici nu îndrăznesc să mă gândesc ce-o fi fost, de cealaltă parte a baricadei, la gura unor cunoscuți apărători ai virtuților ortodoxiei noastre naționale. Toată lumea strigă tare, ca să se facă auzit și îngroașă contururile desenului, când i se pare
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
retardat", (cum a fost făcut să creadă, fiindcă de apucat probabil nu l-a apucat), ci "abil și speculativ". La fel descoperă imaginea defunctului dictator și Cristian Pătrășconiu, (Cotidianul, 25 ianuarie). Nu insist asupra considerațiilor criticilor de mai sus despre preopinenții care "ies rău", scriitorii români, participanți la cele patru întâlniri.Unii sunt mai toleranți, alții mai intransigenți, alții chiar furioși. Și în mare, cred că au toți dreptate, deși câțiva dintre scriitorii convocați la întâlnirea cu Ceaușescu, nu vorbesc chiar
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Medica Academica (nr. 22 din nov. 2011), în care sprijină fără rezerve reforma sanitară pentru România, propusă de niște diletanți, care ar fi aruncat efectiv în aer sistemul sanitar românesc. Numai că la acest ultim aspect premisele de la care pleacă preopinentul nostru sunt rupte de realitățile românești atunci când folosește ca exemplu sistemul de sănătate american, deja cunoscut ca falimentar; în al doilea rând face abstracție de faptul că statul nu este un produs al rațiunii umane, ci este un tip de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care îi face filosofului român un adevărat proces de intenție, acuzându-l că ar fi recurs "la o interpretare sofistică a pastoralei, spre a ajunge la concluzii ciudate". Răspunsul lui Nae Ionescu nu întârzie să apară, demontând cu argumente critica preopinentului său de la "Universul". Filosoful reia teza sa cu privire la comportamentul Patriarhului, reducând-o la două argumente esențiale: 1. Patriarhul Miron Cristea dă ordine în legătură cu fapte petrecute în alte eparhii, pe care le instituie ca fiind valabile pentru întreaga Patriarhie românească. Prin
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de autoritate personală în Biserica sinodală românească; 2. Patriarhul Miron optează pentru elementele de asistență în defavoarea celor cultuale în viața religioasă românească. Ergo, Nae Ionescu a caracterizat aceste opțiuni drept expresii fundamentale ale protestantismului. În schimb, la aceste argumente naeionesciene, preopinentul de la "Universul" oferă trei puncte de vedere discutabile: 1. prin statutul de organizare al Bisericii Ortodoxe Române se stabilesc anumite cazuri în care se relevă dependența episcopului de mitropolit. În virtutea acestui principiu, Patriarhul poate, din punct de vedere canonic, să
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pricina; 2. Patriarhul nu era obligat să consulte Sfântul Sinod în această privință, nefiind vorba de o problemă dogmatică; 3. Ortodoxia nu are nimic în comun cu numărul lumânărilor și cu felul ofrandei. În ceea ce privește primul punct de vedere exprimat de preopinentul de la "Universul", Nae Ionescu consideră cu îndreptățire că nu se poate demonstra caracterul ortodox al unei dispoziții prin concordanța ei cu statutul Bisericii Ortodoxe Române pentru simplul motiv că acest statut nu este ortodox, ci protestant, fiind străin de duhul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
același timp, drept animator și creator de cultură pe anumite linii, numai critic literar - nu." E drept că Streinu nu amintește concret pe nimeni din acești "unul și altul", mulțumindu-se să respingă în bloc atari judecăți discutabile, nenumindu-și preopinenții. Unul ar putea fi G. Călinescu. "Divinul critic" (Eugen Barbuă scrisese cu doi ani înainte în monumentala sa Istorie: "Critic de analiză, de creație, n-a fost Maiorescu și singura valoare a articolelor citate (O cercetare critică asupra poeziei române
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
se pare că nu este o îndeletnicire de critic." Pompiliu Constantinescu se angajează în dialog, făcând o scurtă și persuasivă incursiune în istoria disciplinei critice. Este interesant de observat că accentele polemice nu depășesc niciodată marginile urbanității. Pompiliu Constantinescu răspunde preopinentului său, Vladimir Streinu, în temeiul câtorva adevăruri de principiu, greu de clintit, apărând nu atât pe Șerban Cioculescu cât disciplina criticii ca atare: D. Streinu se întreabă dacă portretura morală e o îndeletnicire de critică; a fost și este încă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în clar-obscurul orbitorului sistem comunist, lucrurile rămân încă extrem de confuze. O confruntare electorală între dnii George Pădure și Traian Băsescu sfârșea apoteotic, cei doi acuzându-se reciproc de a fi colaborat cu „organele”. Ce au înțeles telespectatorii a fost că preopinenții se cunoșteau mai mult decât bine și că, pe apă, dl Băsescu avea grad mai mare decât bucătarul Pădure. Dar pe uscat? O remiză cu damf de gunoi. După alegerile locale din 6 iunie, dl Toni Grecu semna chiar în
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
față de limbuția presei. Un asemenea ales se arăta fals suprins: „Tocmai dumneata, care, într-o emisiune la PRO TV, aminteai că până și atât de luminatul Thomas Jefferson îi numea pe ziariști «dricari ai vieții publiceă?”. A trebuit să-i reamintesc preopinentului meu că uita contextul în care pomenisem izbucnirea de amărăciune a președintelui american. Ca să nu mai spun că se făcea a nu fi auzit și partea a doua a afirmației mele - că tot Jefferson mărturisea că de ar avea de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
le dea timpul să opteze. Este exact motivul pentru care îmi încetez azi colaborarea la Cotidianul, căruia îi doresc să devină ceea ce merită cu prisosință. (Cotidianul, 29 august 2002) Linșajul Om de o perfectă civilitate, chiar și atunci când îi spunea preopinentului său un lucru dintre cele mai neconvenabile, Ronald Reagan o făcea cu pasiune, convingere, dar nu cu patimă. De cele mai multe ori, o făcea cu un umor fără pereche. Pentru el, nu a fi în dezacord era problema, ci felul dezagreabil
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
pe cale de a deveni un Rupert Murdoch al românilor că mai interesant ar fi să ne întrebăm pentru cine scriem, cui ne adresăm, adică. „Vrei să spui că Cutare nu-ți spune ce și cum să scrii?”, mi-o taie preopinentul. „Exact”. „E un prost”. „Dimpotrivă, e deștept”. „Păi, dacă vreau, eu pot să fiu și mai deștept”. „Da?” „Da. Nici eu nu o să spun oamenilor ce și cum să scrie. O să-ți spun dumitale și dumneata le spui lor, că
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
față de numitorul comun și ne sinucidem pe altarul diferențelor specifice. Predomină excesele belicoase. Cândva, dacă nu erai structuralist, nu erai nimic. Puțin conta că, în afara unei cărți-reper despre structuralism - datorată lui Virgil Nemoianu - și doxei câtorva puțini alți erudiți, majoritatea preopinenților ciripea cam după ureche. Damblaua noului roman - dacă nu scriai în linia Robbe-Grillet, Rebreanu să fi fost și tot erai expediat la „și alții”, alături de Aurel Mihale. Ce să mai spun de onirism? Nu dictai în somn, erai un conformist
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
lua la refec pe dl Gheorghe Grigurcu, din scrierile căruia ar fi putut învăța câte ceva. Mai mult, lipsit de argumente în fața unei analize lucide, dl Cornea, cotropit de instincte de comisar politic, punea mâna la centură și-i striga iritat preopinentului: „Dezbaterea nu continuă!”. Covârșit de importanța serviciilor naționale pe care le-a prestat la Păltiniș (dezăpezirea potecilor și lupta împotriva dictaturii și Securității prin forma supremă de sacrificiu: mucles) dl Cornea uită că nu toți cei care fac gargară cu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
care n-au nimic manifest" și despre care le spui cu prudență comesenilor tăi, dacă se întâmplă să fii deseori văzut în tovărășia lui, că "merită să-l cunoști". Socrate pune întrebări, răspunde, ascultă, discută politicos. Isus își pune sec preopinenții la punct. Dintre acești doi magiștri ai Antichității, care ne-au înflăcărat imaginația, condamnați la moarte și unul și celălalt, pentru fanfaronadă și impietate, de către un tribunal de concetățeni, cel mai antipatic nu este, cu siguranță, perspicacele petrecăreț din Banchetul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de reuniuni ad-hoc care nu durează mai mult de o clipă demnitari în straie multicolore dând drumul la niște porumbei de pe treptele vreunei biserici -, când preferi realmente să fii adevărat decât să fii văzut, e mai bine să stai cu preopinentul față în față și să faci pereche cu el pentru a evita greșeala neperechii. De fapt, potrivit unui cunoscut principiu, e nevoie de un terț exclus, pentru a pune de acord doi interlocutori, pentru a putea da vina pe absent
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să ne atace prin toate mijloacele. Asta pentru că ne-am aliat cu creștinii și avem deputați în Parlament. Totuși televiziunea dumneavoastră n-a lăsat-o deloc mai moale cu antisemitismul!" Este motivul pentru care programele Al-Manar sunt interzise în Franța. Preopinentul meu pretextează o gafă: programatorii canalului cumpăraseră serialul sirian fără să-l fi vizional în prealabil, numai pe baza unui simplu sinopsis. L-ar fi scos ei înșiși din program pentru rasism. De fapt nu mai știu nici eu care
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
basme simptomul binelui absolut, săvârșit prin prisma inocenței. Pronunția continuă, marcată la nivel scriptural de cratimă, creează un nou semnificat prin unirea unor termeni diferiți; procedeul înregistrează o utilizare largă în planul onomastic folcloric. În basme, calul este Galben-de-Soare, iar preopinentul arhetipal se cheamă Jumătate-de-omcălare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop. Personajele denumite prin procedeul compunerii fantastice sunt entități complexe, imposibil de cuprins în cuvinte din planul cotidian. Revărsarea sensurilor dintr-un lexem în altul instaurează dimensiunea sacrului în care totul pare familiar, datorită simțirii tradiționale superioare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Sălbatice sub o piatră, așadar, în recluziune inițiatică. Cu asemenea înzestrare eroică, Iovan nu poate să rateze încercarea extremă a confruntării cu fiara atemporală, el a asimilat toată forța necesară în probe anterioare, doar implicite în text. Șarpele este și preopinentul lui Mistricean din balada antologată la numărul I(7). Nașterea lui specială și blestemul de mamă îi marchează destinul în chip magic. La clipa sorocită, eroul știe ce are de făcut: „Cal la bordei așeza,/ Tot pe Negrul, pintenogul,/ Al
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al haosului ce a asimilat toate trăsăturile fizice specifice celorlalte întrupări animaliere ale neantului și datele comportamentale specifice nu au făcut decât să fixeze la nivel cultural imaginea „monstrului”. Asociat apusului de soare, moment în care este descoperit, leul reprezintă preopinentul sacru, „demonul infernal” (Octavian Buhociu). Flăcăul pleacă pe urmele animalului emblemă, cu conotații solare datorate culorii și coamei sale, și folosește magia pentru a-l afla: „Din forma ineluluiu/ Junelui junelui bunu,/ Luai urma leuluiu/ Și-o luai și o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu drept temei, este ultima parte a reperelor bibliografice, în care comentează, tot așa, reținând oarecum telegrafic, toate momentele importante, reperele evoluției cercetărilor și manifestărilor legate de opera și persoana (personalitatea) lui Mihai Eminescu, reflectând interesul (pro sau contra) al preopinenților de azi în a-l certifica (sau nu), ca poet național. Substanțiala sinteză pe care o realizează Săluc Horvat, privind cronologia vieții și operei, a receptării critice a lui Mihai Eminescu, de-a lungul vremii, se dovedește a fi un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ea, o scuză, un pretext cu care să-mi acopăr neglijența, nepăsarea sau repulsia pentru acest soi de examene particulare, [cărora] hazardul chestionărilor, toanele exami natorilor, substituirile Între candidați și năvala scrisorilor „de recomandație“ le justificau Îndeajuns proasta reputație. Însă preopinentul, Încruntând din sprâncene la mine și cântărindu-mă dintr-odată cu privirea, izbucni: — Dar ai o voce admirabilă, pe care ai putea să ți-o cultivi, să ajungi un cântăreț de seamă și să câștigi parale! Uimit de Întorsătură, rușinat și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]