3,448 matches
-
dovedește prin conștiințiozitatea repetițiilor, pe când ușurința și frivolitatea în aceste preparări pentru reprezentare sânt caracteristice lipsei de talent și a rutinei. De aceea nici un op clasic care a pauzat mai multă vreme n-ar trebui să se deie fără probe preparatorii, chiar daca montarea ar fi aceeași. Însă când chiar opuri de-o compoziție măreață și de un cuprins adânc se dau ne-ntrege și lacunare în înțelesul reprezentării, atunci scena își slăbește nervul puterii sale și-și pierde influința asupra artiștilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Tehnica nu este decât un moment în educația noastră". Omul este măsura lucrurilor, el este unitatea de măsură și în chirurgie trebuie să ținem permanent cont de personalitatea sa" ALEXIS CARREL (1873-1944) A pus bazele chirurgiei cardio-vasculare moderne. A fost preparatorul lui Testut și discipolul lui Farabeuf. Din 1906 a fost colaborator al Institutului Rockefeller și a făcut chirurgie de război în Primul Război Mondial. "L'Homme cet inconnu" (1936) are ca obiect personalitatea chirurgului și afirmă: "Viața noastră este orientată
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Dobrovici a fost cel care s-a ocupat de acest aspect în ginecologia ieșeană. GH. PLĂCINȚEANU (1894-1982) * extern, intern al Spitalului Sf. Spiridon; * a participat la campania din 1916, a fost detașat la Chișinău unde optează pentru obstetrică și ginecologie; * preparator la anatomie (Fr. Reiner); * specializare în chirurgie la Berlin; * șef lucrări în clinica profesorului Hortolomei; * medic primar la Bârlad din l925 (8 ani); * specializare în Franța; * din 1934 lucrează in chirurgie și maternitate (prof. Zaharescu Karaman); * a fost implicat în
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
acestor mari școli prestigioase. Pentru unii comentatori, selecția prealabilă este cel puțin în parte rezultatul strategiilor parentale care-i orientează pe copii către „filierele bune”, adică spre câteva licee care garantează cele mai multe șanse în privința reușitei, prelungindu-și activitatea prin clasele preparatorii pentru marile școli. În această optică, parcursurile cele mai reușite, asigurând o bună situare în clasamente la concursurile de absolvire și la cele de admitere, ar fi fondate nu atât pe calitățile intelectuale, cât pe un anumit conformism ce favorizează
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
absolvit studii aprofundate în Psihologia organizațională și a conducerii. Domenii de interes: interacțiunea om-calculator, formarea personalului, etica în afaceri, riscul moral, cultura afacerilor, teme pentru care are publicate și prezentate lucrări. Email: cristian.popescu@home.ro Cătălina Andreea ZABORILĂ este preparator universitar la Catedra de Psihologie, din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologia a Universității de Vest Timișoara și doctorand în Psihologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Domeniile de interes sunt psihologia conducerii, comportament organizațional, cultură organizațională, analiza tranzacțională. Urmează un curs
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Mariei (n. Andronic) și al lui Ion Marcea, țărani. Învață mai întâi în satul natal, urmează Școala Normală de Învățători din Târgu Jiu (1942-1952) și Facultatea de Filologie a Universității din București, pe care o va absolvi în 1954. Rămâne preparator la Catedra de istoria literaturii române și urcă toate treptele carierei didactice, până la cea de profesor universitar, în 1979. În 1967 obține titlul de doctor în filologie cu o teză despre Ioan Slavici. Este trimis lector de limba română la
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
memorialist. Este fiul Rozaliei (n. Ciontea) și al lui Simion Mărgineanu, țărani. Urmează școala primară în sat, liceul la Blaj și universitatea la Cluj. Licențiat (1927) și doctor în filosofie-psihologie (1929) magna cum laude la Universitatea clujeană, va rămâne ca preparator (1926-1928), apoi asistent (1928-1936) la Catedra de psihologie, condusă de Florian Ștefănescu-Goangă, materie pe care o predă la Facultatea de Litere și Filosofie ca docent (1931) și conferențiar titular (1938-1947). În paralel devine șef de lucrări (1936-1938) la Institutul de
MARGINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
MARIAN, Maria (24.III.1930, Câmpulung), prozatoare. Este fiica Elisabetei (n. Solomon) și a lui Iosif Marian, mecanic. Urmează liceul la Ploiești și Facultatea de Economia Muncii din cadrul Institutului de Științe Economice din București (1949-1953). Ocupă succesiv funcțiile de preparator, asistent, șef de lucrări, lector și conferențiar la Catedra de științe sociale a Școlii Superioare de Partid și la Facultățile de Medicină și Construcții din București (1953-1981). Pentru că fiul său părăsise țara, este obligată să renunțe la postul de conferențiar
MARIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288021_a_289350]
-
colegiu redacțional a și făcut parte în 1950-1951. Este trimis la Școala de Literatură „M. Eminescu” din București (1951-1952), devenind apoi redactor la revistele „Viața militară” (1952-1954), „Tânărul scriitor” (1954-1957), „Luceafărul” (1960-1962). Între 1952 și 1954 a funcționat și ca preparator la Institutul de Istorie Literară și Folclor, iar între 1954 și 1958 a fost cadru didactic la Institutul Pedagogic din București. În decembrie 1958, sub motivul că ar fi avut în biblioteca sa o antologie a poeților legionari refugiați în
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
repartizat la Școala Medie nr. 2 din Fetești, ulterior la Institutul Pedagogic din Târgu Mureș, unde nu se prezintă, dobândind între timp o colaborare la „Contemporanul”, sub directoratul lui George Ivașcu. În 1963, în urma diligențelor lui G. Ivașcu, este angajat preparator la Catedra de istoria literaturii române a Facultății de Filologie din București, ulterior devenind asistent (1964-1968) și lector (1968-1989). După 1990 este promovat profesor la aceeași catedră. Lucrarea de doctorat - Contradicția lui Maiorescu - este respinsă în 1970, în urma referatelor nefavorabile
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
acolo cursurile Liceului „Nikolaus Lenau”. Din 1959 a fost student al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în 1965, cu o licență în limba și literatura germană - limba și literatura română. Din același an, a fost angajat preparator la Catedra de germanistică a Facultății de Litere de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, unde a funcționat până în 1981. Din motive politice, a fost transferat cercetător științific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” până în 1983, an în care
FASSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
-
de diferență, și liceul. Funcționează ca profesor suplinitor la școala din Luizi-Călugăra (1956-1958) și ca metodist al Casei de Cultură din Târgu Ocna (1958-1960), apoi urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1960-1965), unde rămâne ca preparator. În 1968 e promovat asistent, în 1973 obține titlul de doctor în filologie cu o teză despre Traian Demetrescu. În 1975 devine lector, apoi conferențiar (1990) și profesor (2001). În perioada 1990-1995 și din 2002 funcționează ca lector de limba
MELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
Este fiul Ioanei (n. Niculescu) și al lui Constantin Mazilu, funcționari. Urmează școala generală și Liceul „Nicolae Bălcescu” (1957-1961) la Pitești, apoi Facultatea de Filologie a Universității din București (1961-1966). După stagiul militar, obține prin concurs, în 1967, postul de preparator la Catedra de filologie slavă a Facultății de Limbi Slave, promovând ulterior toate treptele ierarhiei universitare, până la gradul de profesor (1991). În 1972 a obținut titlul de doctor în filologie, cu teza Opera umanistului Udriște Năsturel în contextul relațiilor culturale
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
HANȚĂ, Alec (16.VI.1931, Soveja, j. Vrancea - 31.I.2008, București), critic și istoric literar. Este fiul Marinei (n. Oprea) și al lui Nicolae Hanță, țărani. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității din București (1955), devine preparator la Catedra de istoria literaturii române, promovând toate treptele didactice până la gradul de profesor universitar. În anul 1963 a efectuat un stagiu de specializare în domeniul literaturilor medievale la Universitatea din Rennes (Franța), sub îndrumarea profesorului Charles Foulon. A funcționat
HANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287411_a_288740]
-
-și formuleze părerile. Mai mult, schimbul de opinii, părerea celorlalți într-un cadru special organizat îi aduce la traducerea trăitului în reflectat, la conștientizarea atitudinilor și a valorilor personale și de grup. Importante pentru reușita interviului de grup sunt „conversațiile preparatorii”, ce constau în întrevederile prealabile ale intervievatorului cu viitorii participanți, în timpul cărora li se anunță tema interviului, data și ora ținerii lui, durata (optimă este de 30 minute-2 ore), precum și faptul că opinia personală a fiecăruia este indispensabilă. Se indică
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Universitatea din Berlin (va frecventa un semestru și la München), obținând titlul de doctor în 1893, cu o „analiză istorico-critică” despre variantele germane ale legendei Sfântului Cristofor, publicată în 1896 la Berlin. Candidează cu succes pentru ocuparea unui post de preparator de limbă germană la un liceu din Iași și se stabilește în România. Învățând bine limba română, trece în 1900 examenul pentru profesorii din învățământul secundar. Este profesor la Liceul „Traian” din Turnu Severin și în București, din 1902 la
RICHTER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289282_a_290611]
-
la Chișinău; refugiat în 1944 din Basarabia, își termină studiile liceale la Roman, trecându-și examenul de bacalaureat în 1946. Până în 1950 frecventează cursurile Facultății de Litere a Universității din București, unde în ultimul an școlar a funcționat și ca preparator la Catedra de istoria limbii române, condusă de Al. Rosetti. Din 1950 până în 1987, când se pensionează, se dedică activității de editare a clasicilor literaturii române, ca redactor și șef de redacție, succesiv, la Editura de Stat pentru Literatură și
RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289414_a_290743]
-
Urmează școala primară în satul natal, începe Liceul Comercial la Slatina, dar în urma reformei învățământului trece la o școală generală (1948-1950), apoi frecventează liceul din Slatina (1950-1954). Licențiat al Facultății de Filologie a Universității din București în 1959, este angajat preparator la Catedra de literatură română, devine asistent (1960), lector (1969) și conferențiar (1992). Debutează cu o recenzie, în „Luceafărul” din 1960. În 1973 obține titlul de doctor în filologie cu o teză despre publicistica lui B. P. Hasdeu, care va
SANDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289466_a_290795]
-
1920-1921), precum și Facultatea de Litere și Filosofie (1921-1925) la Universitatea din Cluj. Se specializează la Leipzig, Berlin și Hamburg (1928-1929), dând un doctorat în psihologie la Universitatea din Cluj (1928) și unul în estetică în Franța, la Sorbona (1935). Numit preparator la Institutul de Psihologie din Cluj (1923-1925), ulterior asistent tot aici, va fi conferențiar la Facultatea de Litere și Filosofie clujeană (1929-1938), docent din 1931 și profesor titular de estetucă din 1938. În 1948 se vede îndepărtat de la catedră și
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
Câmpina (1996) și Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării de la Universitatea din București (2000). Își continuă studiile cu un masterat în comunicare la aceeași facultate și altul în antropologie la Școala Națională de Studii Politice și Administrație. În 2002 devine preparator asociat la Catedra de antropologie culturală a facultății pe care o terminase. În paralel, este un timp cercetător la Muzeul Țăranului Român, secția Programe etnologice și acțiune culturală. Colaborează cu proză și reportaj la „Vatra”, „Dilema”, „Deci”, „Formula As”, „Ultimul
STOICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
a lui Ioan Spânu, jurist. Urmează școala elementară și liceul la Gura Humorului (1949-1960) și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, secția franceză-română (1960- 1965). În 1978 își susține doctoratul cu o teză dspre Albert Thibaudet. Preparator (1965), asistent (1968), lector (1976), conferențiar (1990) la Catedra de franceză a facultății absolvite, devine profesor în 2000. Este profesor invitat la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (1994-1999) și la Universitatea „Marie Curie-Sklodowska” din Lublin, Polonia (1990-1993 și din
SPANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
era nici eunuc, nici hermafrodit 243. Fără o Îndoială, e o sarcină dificilă și nu În puterea oricui să obțină priceperea necesară realizării acestui experiment, iar cei care reușesc trebuie să treacă printr-o lungă și continuă practică de măsuri preparatorii 244. Am fost informat că astfel de oameni și-au tăiat fraenulum linguae și sunt complet slăbiți, că au limba proeminentă, ungând-o și Întinzând-o prin frecare cu unt amestecat cu piretru 245, pentru a fi În stare, atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Șerban, învățători. Face școala elementară și liceul la Dumbrăveni, apoi urmează cursurile Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1960-1965). Obține titlul de doctor cu teza Critica sociologică, o formă în tipologia criticii literare (1980). Lucrează ca preparator (1966), asistent (1969), lector (1970) și conferențiar (1990) la Catedra de teoria literaturii, din 2000 devenind profesor la Departamentul de studii culturale europene de la Facultatea de Litere a Universității bucureștene. Între 1991 și 1996 a fost lector de limba și
SERBAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289630_a_290959]
-
istoric literar. Este fiica Madlenei Măgureanu (n. Teodoru), farmacistă, și a lui Florin Măgureanu, medic veterinar. Învață în orașul natal, unde urmează Liceul „Mihai Eminescu” (1948-1959) și Facultatea de Filologie, secția franceză-română, absolvită în 1964. În același an intră ca preparator la Catedra de limba și literatura franceză a facultății la care fusese studentă, specializându-se în literatura secolului al XIX-lea și urcând treptele didactice până la aceea de profesor (1999). În 1976 obține titlul de doctor în filologie la Universitatea
SIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
Negru” din Făgăraș (1956-1960) și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, pe care o va absolvi în 1965. Până în 1976, când își susține doctoratul cu teza intitulată Opera lui Anton Holban, lucrează ca preparator (1965-1970), apoi ca asistentă la Institutul Pedagogic din Târgu Mureș, iar până în 1990, când pleacă definitiv în Statele Unite ale Americii este cercetătoare la Institutul de Studii Socio-Umane din același oraș. Debutează în 1969 la ziarul „Steaua roșie” cu articolul-medalion Camil
URDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290370_a_291699]