5,945 matches
-
că se petrece în România de azi. Și anume că DNA-ul face poliție politică. Procurorul-șef al DNA instrumentează un dosar unui ministru pentru că s-a supărat pe o decizie politică luată de ministrul respectiv, decizie absolut în limitele prerogativelor ministrului de Justiție, care are dreptul să facă nominalizări fără a cere voie procurorilor d-lui Băsescu. Că această acțiune a fost făcută la intervenția politică a lui Băsescu sau pur și simplu din cauză că Daniel Morar se consideră peste lege
Ciuvică: Un fost ministru confirmă o acțiune de poliție politică a DNA by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/76787_a_78112]
-
constituie o asemenea pagină. Camarazii lucrează cu sul subțire. Prea subțire, totuși: „Cârciumarul i-a transmis că era prea prins de conducerea orașului împreună cu tinerii patrioți pentru a da curs invitației lui. Acest refuz i-a amintit lui Caraeni de prerogativele sale în partid. Și-a trimis doi armâni de încredere să i-l aducă acasă pe Stelian cum or ști. Voia să-i aplice pedeapsa biciuirii, cât era cârciumarul de bătrân. Profesorul aștepta acasă: poate că biciuirea era cam mult
De ce avem roman by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6799_a_8124]
-
în urma constatării faptului că de ani de zile, în cadrul FRF și LPF se efectuează plăți ordonate de persoane care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a efectua astfel de operațiuni și care au acaparat în mod abuziv și fraudulos prerogativele de conducători ale Federatiei Române de Fotbal și Ligii Profesioniste de Fotbal! Măsura a fost luată de un organism al statului, în urma cercetărilor survenite în baza unei sesizări înaintată de FC UNIVERSITATEA CRAIOVA, la începutul anului. Practic, din acest moment
Ziarul lui Mititelu: LPF și FRF au conturile blocate () [Corola-journal/Journalistic/75943_a_77268]
-
nu au fost și nici nu vor fi independenți, chestiune stabilită foarte clar tot de Constituția României: „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției”. Apoi, ne întrebăm: în baza căror prerogative, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmește și analizează „rapoarte de monitorizare a presei”? Să înțelegem că au fost rezolvate toate problemele ce privesc corupția și, în prezent, au mai rămas doar articolele site-ului Dcnews.ro care
Sesizarea trimisă Comisiei și Parlamentului European de către site-ul DeCe News, cu privire la încercarea Oanei Hăineală de limitare a libertății presei din România by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/75398_a_76723]
-
fost motivată de necazurile prin care a trecut Cornel Dinu, în plan personal. Zilele trecute, Cornel Dinu a avut o primă discuție cu șefii și, până la sfârșitul anului, Nicolae Badea se va întâlni personal cu acesta pentru a vorbi despre prerogativele legendei dinamoviste. Potrivit fișei postului, Mister" va superviza activitatea tuturor echipelor din cadrul clubului, va discuta cu antrenorii pentru uniformizarea pregătirii și a tacticii, va merge și la antrenamente în limita timpului disponibil, va fi consultat la transferuri și va fi
Cornel Dinu, numit director tehnic al clubului Dinamo () [Corola-journal/Journalistic/76300_a_77625]
-
populare județene și al municipiului București. Articolul 3 Prin contractul - angajament dintre stat și colectivele de oameni ai muncii din întreprinderi și centrale, patrimoniul acestor unități - parte integrantă din proprietatea întregului popor - se încredințează personalului muncitor, în vederea exercitării nemijlocite a prerogativelor și răspunderilor ce decurg din calitatea oamenilor muncii de proprietari, producători și beneficiari. Contractul - angajament stabilește obligațiile și răspunderile fiecărui colectiv de oameni ai muncii cu privire la păstrarea și dezvoltarea patrimoniului încredințat, buna gospodărire a mijloacelor materiale și financiare, realizarea sarcinilor
LEGE nr. 3 din 1 iulie 1983 cu privire la contractul-angajament. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106612_a_107941]
-
discuție, în baza cărora stabilirea unui termen de rezolvare a cauzei este o consecință a admiterii contestației, iar, pe de altă parte, pentru că poate induce ideea unei excepții în care judecătorului de drepturi și libertăți să i se limiteze prerogativa de admitere a unei contestații privind durata procesului penal, în ipoteza în care autorul faptei este neidentificat sau neidentificabil. ... 39. De asemenea, s-a apreciat că, pe calea recursului în interesul legii, se încearcă conturarea unei lex tertia, respectiv acreditarea
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, este aceeași, și anume cea de proprietari ai imobilelor la momentul preluării. Discriminarea decurge din faptul că, independent de voința foștilor proprietari sau a moștenitorilor acestora, ulterior preluării imobilelor, exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate de către statul român a generat mai multe situații care au dus sau nu la tranzacționarea drepturilor de proprietate asupra imobilelor preluate. Cu alte cuvinte, actul normativ criticat nu asigură un sistem unitar de despăgubire pentru persoanele
DECIZIA nr. 245 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258798]
-
2020, paragrafele 22 și 23, Curtea, analizând constituționalitatea modificărilor pe care art. 40 pct. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 le aduce art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223/2015, a reținut că interdicția extinderii prerogativelor legislative delegate ale Guvernului și asupra domeniului legilor organice este prevăzută, în mod expres, de art. 115 alin. (1) din Constituție, în care se arată că „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe
DECIZIA nr. 686 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251232]
-
cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. Această prerogativă a legiuitorului nu poate fi considerată ca o încălcare a principiului constituțional al neretroactivității legii civile, atât timp cât dispozițiile de lege se aplică de la data intrării lor în vigoare pentru viitor. În acest sens este, spre exemplu, Decizia
DECIZIA nr. 686 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251232]
-
că acestea se exercită „în condițiile legii“. Împrejurarea că împotriva unor încheieri ale instanței nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natură să înfrângă dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituție, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situații juridice, iar, pe de altă parte, prevederile constituționale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac. ... 31. Stabilirea unor reguli speciale de procedură în
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
prin reaprecierea de către procuror a gradului de pericol social al faptelor. Autoarea excepției mai invocă și lipsa din cuprinsul Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale a unor dispoziții referitoare la atribuțiile de serviciu ale contabilului-șef învestit cu prerogativa controlului financiar preventiv propriu. ... 9. Tribunalul Maramureș - Secția penală nu formulează o opinie cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată. ... 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două
DECIZIA nr. 701 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251200]
-
a utiliza competențele și performanțele individuale ale angajaților raportat și la bugetul alocat în acest sens pentru salarii. Mai mult, stabilirea modalității concrete de realizare a salarizării personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului este o prerogativă a legiuitorului, care decide, în acest sens, și în funcție de situația economico-financiară a țării. În ceea ce privește prevederile art. 41 alin. (1) din Constituție, Avocatul Poporului arată că acestea nu interzic stabilirea unor condiții în legătură cu exercitarea
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
condițiilor prevăzute de lege. Curtea a reținut că limitele libertății individuale sunt menționate expres chiar în textul Constituției, respectiv prin dispozițiile art. 23 alin. (2)-(12). Privarea de libertate reprezintă măsura și limita libertății individuale, reglementarea sa fiind inerentă exercitării prerogativelor statului în materie legislativă, în sensul că un stat de drept trebuie să dispună de un mecanism normativ apt să definească atât aspectul pozitiv, prin indicarea a ceea ce este circumscris conținutului său, cât și pe cel negativ al dreptului
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, având următorul cuprins: – Art. 5 lit. jj): În înțelesul prezentului cod, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: (...); jj) regimul de putere publică - ansamblul prerogativelor și constrângerilor prevăzute de lege în vederea exercitării atribuțiilor autorităților și instituțiilor administrației publice și care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice, pentru apărarea interesului public; ... ... – Art.
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
criticate, iar nu a Curții Constituționale, care se poate pronunța numai asupra constituționalității dispozițiilor legale. Dacă instanța constituțională s-ar învesti în sensul de a stabili corectitudinea modului de calcul al indemnizației reparatorii stabilit de instanța de fond, ar încălca prerogativele constituționale ale instanțelor de judecată, singurele competente, potrivit art. 126 din Constituție, să înfăptuiască justiția. ... 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3
DECIZIA nr. 872 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251539]
-
rolul de a o unifica. În sfârșit, Curtea reține că puterea de lucru judecat nu are semnificația obligativității precedentului judiciar față de instanțe, nerecunoscut în sistemul juridic din România. Faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție este învestită cu prerogativa constituțională de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii și că, în acest scop, poate pronunța soluții obligatorii pentru instanțele judecătorești nu poate conduce la concluzia că acestea din urmă sunt, în mod formal, îndatorate să urmeze soluții cu
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
al Magistraturii (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018), se poate aprecia că această procedură este de natură să confere Guvernului o competență directă de numire în aceste funcții și să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități? În situația în care răspunsul la prima întrebare este afirmativ, această reglementare este de natură să afecteze legalitatea
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
efectuarea cercetărilor disciplinare și cu exercitarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor fără respectarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național, atunci când această reglementare este de natură să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor acestui organ ca instrument de presiune asupra activității respectivilor judecători și procurori sau de control politic al acestei activități. (iii) Din analiza de ansamblu a considerentelor hotărârii CJUE, cu precădere a celor de la paragrafele 205 și
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
interpretare oferite de CJUE. (iv) În cauza dedusă judecății, în raport cu ansamblul elementelor de fapt și de drept, actul normativ a cărui anulare se cere nu este de natură să dea naștere la îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcției inspectorului-șef ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și procurorilor sau de control politic al acestei activități. (v) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 nu conține dispoziții propriu-zise de numire a unor persoane determinate în
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
2021, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 nu este de natură nici de a conferi Guvernului o competență directă de numire în funcția de inspector-șef al Inspecției Judiciare, și nici nu poate genera îndoieli cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități. (iv) Asigurarea interimatului în funcții de conducere este o procedură uzuală în sistemul funcției publice, răspunzând cerințelor de
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
art. 148 alin. (2) din Constituție. ... 18. Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară și-a exprimat punctul de vedere în sensul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 nu este de natură să dea naștere unei îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcției Inspecției Judiciare, ca instrument de presiune asupra judecătorilor și procurorilor, fiind reiterate argumentele din întâmpinarea prezentată la pct. II lit. B din prezenta decizie. ... ... V. Punctul de vedere al instanței de trimitere 19. Instanța de trimitere a
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
că procedura reglementată de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 nu este de natură să confere Guvernului o competență directă de numire în aceste funcții și să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare, ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități. ... ... VI. Jurisprudența și punctele de vedere teoretice ale instanțelor naționale 21. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
este de natură să confere Guvernului o competență directă de numire în funcțiile de conducere vacante de inspector-șef sau, după caz, de inspector-șef adjunct al Inspecției Judiciare și să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare, ca instrument de presiune sau de control politic asupra activității judecătorilor și procurorilor, fiind expuse argumente similare celor prezentate la pct. II lit. C din prezenta decizie. ... 25. Alte instanțe au exprimat puncte de vedere
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 este de natură că confere Guvernului o competență directă de numire în funcțiile de conducere de la Inspecția Judiciară și să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare, deoarece Guvernul, în calitate de emitent al actului normativ, a preluat o funcție dată în competența exclusivă a CSM, și anume desemnarea conducerii Inspecției Judiciare. ... 26. În Dosarul nr. 4/P2019, prin Hotărârea nr. 3P din
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]