19,087 matches
-
cînd sentimentaloid, cînd feroce, dar pururi subiectiv, ca orice pamflet - este, ca documentar, un anti-model. Intuind vulnerabilitatea propriului film, Michael Moore susținea, după premiere, că el nu face nici o diferență între ficțiune și documentar, ceea ce e la fel de absurd ca și pretenția juriului de a nu fi premiat un film politic! în plus, unii comentatori au descifrat și un conflict de interese: producătorul lui Tarantino, de la "Kill Bill", e același Mr. Weinstein, producătorul lui Moore, pentru "Kill Bush"... Într-un moment din
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
pornit în marș forțat spre Gallia. între timp, revoltei antineroniene i s-a asociat Galba, guvernatorul provinciei Hispania. Dacă rebeliunea lui Vindex nu l-a impresionat prea mult pe Nero - Vindex era un gal obscur care nu putea emite mari pretenții -, asocierea guvernatorului Hispaniei l-a înfuriat peste măsură și l-a făcut să izbucnească într-o criză de isterie; el a înțeles că acțiunea avea conotații politice: Galba descindea dintr-o veche familie aristocratică ai cărui strămoși pretindeau că descind
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
scara 1/1, ca și "noaptea, ucigașa culorii"; "copacii stau în poziție de rugă" și "râurile curg de asemeni înăuntrul lor" sunt dintr-un alt timp poetic, la circa 20 de ani distanță. Ce pot răspunde, decât că nu am pretenția ca fiecare vers al meu să cuprindă câte o "cugetare profundă" sau câte un enunț peremptoriu, vizând ADEVĂRUL (oricum relativ). Ele, aceste versuri, sunt jeturi ale cunoașterii și imaginației mele și sper ca ele să se încorporeze în poeme coerente
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
mai grele deșertăciuni, cele mai naive utopii, cele mai lacome chimire, cele mai rafinate lingușeli, cele mai deșănțate avînturi propagandistice și cele mai crispate dorințe de putere se întîlnesc - și se consolidează reciproc - aici. Nu există formațiune politică, organizație cu pretenții reprezentative sau domeniu al vieții publice, mai mult sau mai puțin militarizat, care să nu se simtă obligate de a negocia cu veșnicia prin cîte un măreț insemn statuar. In cele mai multe cazuri amatorismul și aroganța merg mînă în mînă cu
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
lucra și i se ridică dreptul de semnătură. Relațiile cu familia au fost rupte din adolescență, pentru că tânărul revoluționar comunist trebuia să-și renege originile mic-burgheze și, prin urmare, trăiește din bunăvoința unei mătuși care are de la el o singură pretenție: măcar să scrie. Este anul 1957 și pianul - altădată vândut cu satisfacția unui act simbolic al despărțirii de lumea burgheză - devine sertarul literar al tânărului scriitor care compune relativ repede un volum de nuvele, Vivisecții. În încercarea de a-și grăbi
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
va salva. Doar dacă nu-i vom redescoperi revoluției puerilitatea - la fel de gravă ca logica ei - vom pieri..." Logica este cea mai puțin fictivă dintre cărțile Supraviețuirilor și de aceea cea mai puternică, cu o uimitoare prestanță a textului față cu pretențiile actuale. În fond, este cartea a două cărți din tinerețea lui Radu Cosașu, ambele semnificative în felul lor: Energii, volumul publicat, obolul fără valoare al unui crez mincinos - Vivisecții, nuvelele pe moment păstrate în sertar, cartea unei confuzii adevărate. A
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
kitsch-ului politic, aș spune că este vorba de orbirea reală, simulată sau impusă în fața realității și manipularea acesteia în așa măsură încît să se excludă din sfera ei tot ce ar putea dăuna aparențelor prefabricate după un tipar artificial. Pretenția regimului ceaușist de a înfățișa societatea românească de tip comunisto-fascist drept cea mai bună dintre lumile posibile, de a transforma culoarea roz-pastel, voia bună obligatorie și imaginea neprihănită și radioasă a poporului român în "marca fabricii" acestui regim, ce se
Cîte ceva despre kitsch by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12368_a_13693]
-
fiicelor Evei de mai apoi pentru pieile jupuite ale animalelor, de pradă, mai ales; după ce Dumnezeu, în sfârșit, le atrage atenția asupra faptului că acum, gustînd din Pomul cunoașterii binelui și răului, adică al Științei, amândoi ar putea să aibă pretenții, de exemplu să fie egali cu El și cine mai știe ce le va mai trece prin minte tot mîncând la mere interzise, ...să ajungă, probabil, nemuritori? - să trăiască în veci!... Ei bine, din cauza aceasta, El se vede obligat să
Facerea (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12355_a_13680]
-
cunosc cu adevărat. Fără îndoială, deși nu este vorba decât de niște reacții de moment, ele se vor închega peste timp într-un sistem teoretic unitar nu lipsit de originalitate. Și totuși, ulterior, va cădea și el pradă un răstimp pretențiilor aristocrate... Curând se consumă o nouă întâmplare, a doua de însemnătate majoră pentru formarea viitorului intelectual. în 1915 (avea unsprezece ani pe atunci), este înscris la gimnaziul filologic ce purta numele Sf. Stanislaw Kostka. Judecând după inserțiile din Jurnal, n-
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
a văzut nevinovat, e clar că nu mai e nimic de făcut. Poate nu întâmplător, acel domn are un nume cât se poate de potrvit: "Csendes" înseamnă, în maghiară, "Tăcut". Nu vom uita acest nume. Și nici demagogia partidului cu pretenții europene, dar cu mize levantine, care l-a trimis alături de incomparabilii Pleșu, Dinescu și Patapievici. De-acum, soarta CNSAS-ului n-ar mai trebui să ne privească deloc. Că se desființează sau nu, că va da sau nu la iveală
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
aceștia, da, erau geniali. Clase de matematică-fizică. Din clasa mea, de pildă, clasa la care am fost dirigintă, aproape toți sînt în străinătate, împrăștiați din Germania și Spania pînă-n Canada și S.U.A. Dar studenții... Cei de la filosofie sînt, firește, cu pretenții, chiar dacă cei mai mulți nu știu să facă o frază corectă. Eu încep în fiecare an cu un mare elan și cu o puzderie de iluzii, dar în sesiune, cînd le corectez lucrările, mă calmez: bravii mei studenți nu pot construi o
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
foarte promițătoare ale colecției obligau la realizări pe măsura înaltului standard creat de instituția patronatoare, coordonatorul colecției, calitatea materialelor de suport tipografic (o hârtie tip Biblie, rar folosită). Șansele au fost însă irosite într-o ediție mediocră, ce nu are pretenții de a fi critică și să intre astfel în concurență loială cu ediția Gheran și nici nu aduce nimic nou în vreun compartiment al aparatului științific, poate cu excepția cronologiei din prima parte a volumului I unde avem o istorie a
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
în biografie."(pp.299-300) Nu poate fi trecută cu vederea asemănarea dintre acest volum și o ședință de psihanaliză. Scriitorul este totodată și pacient și doctor, ambii interesați în găsirea unei explicații care să ducă la vindecare, acceptare, împăcare. Fără pretenția de a fi ajuns la capăt, terapia cred că se dovedește salvatoare, de vreme ce omul iese întărit și tonul din final este al unei tristeți senine: Oricum, pentru întâia oară, în această clipă, găsesc chiar o parte bună în faptul că
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
acest jurnal, în puținele note pe care le-am scris încă din viață... M-am mulțumit să scriu ceea ce aveam interes să fie știut pentru o mai bună înțelegere a operei și gesturilor mele cunoscute direct, ori povestite eventual cu pretenții de autenticitate" (p. 111-112). E ciudat cât de persistente în timp sunt părerile negative ale lui Camil Petrescu despre rostul jurnalului. Scriitorul își începe notele sub semnul zădărniciei jurnalului și sub amenințarea sinuciderii. Atunci, în 1927, singurul rost menit jurnalului
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
bunicii dvs... Al. P.: Eu nu știu cum e aia un om cu personalitatea mea. Oi fi avînd poate, poate asta să vadă alții... Dar despre familia, adică climatul de familie, nu genealogia. Bine, că la mine e un lucru special. Avem pretenții uriașe genealogice și nici o dovadă. (rîde). Asta este o situație teribil..., nu foarte bună, dar nici puțin. Există chestia asta. Sunt pretenții faraminoase și extraordinare, care nu sunt de nici o probabilitate, dar de formă da. Și așa se fac anumite
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
Dar despre familia, adică climatul de familie, nu genealogia. Bine, că la mine e un lucru special. Avem pretenții uriașe genealogice și nici o dovadă. (rîde). Asta este o situație teribil..., nu foarte bună, dar nici puțin. Există chestia asta. Sunt pretenții faraminoase și extraordinare, care nu sunt de nici o probabilitate, dar de formă da. Și așa se fac anumite impresii și imagini. Însă familia mea, o familie românească medie, de oameni subțiri, sigur, cultivați, educați, fără mult lux, adică cu destul
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
astfel de forțe : invincibila mașină de război germană și invincibila armată roșie. Am asistat la descompunerea totală a ambelor forțe. Dacă ne uităm în Vechiul Testament vedem cîte s-au întîmplat numai cu evreii așa. Și cu alții. Dumnezeu nu tolereză pretenția de invincibilitate și o sancționează mortal. Gîndiți-vă puțin acum, nu știu cîți ani, dar nu sunt mulți. Eram deja oameni adulți, sau poate la o vîrstă mai avansată decît adulții, nu mai țiu minte cînd a fost asta... Cînd în
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
stăvili agresiunea e violența. Nu cred că în fața unui ucigaș sau a unui violator trebuie să întoarcem și celălalt obraz. Dacă văd pe cineva violînd o femeie sînt îndreptățit să lupt ca să o salvez. Dar dacă guvernul țării mele are pretenții teritoriale, ar fi nedrept să lupt. Nu înțeleg să lupt decît pentru viață și libertate. Există în Europa sentimentaliști care declară: Orice fel de violență e reprobabilă, nu vrem nici o formă de violență. Aceasta nu e o atitudine matură ci
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
română pentru gimnaziu, Bade Ioane, Floare albastră, Testament erau, trebuie să recunosc, îngropate în podul cu vechituri, lângă Fefeleaga, Agripina și Moș Dănilă. Nu mi-am imaginat că asemenea texte ar putea servi drept repere (critice!) pentru o lucrare cu pretenții academice (?). O frază precum "Davidică din Fărăcașa era (...) rușinos Ťca o fată mareť, ultima comparație, nu doar aici utilizată, întărind ideea purității legate de un început necăzut încă sub zodia vinovăției ("Căci vinovat e tot făcutul / Și sfânt doar nunta
Creangă și bâtă de aur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12511_a_13836]
-
examen. Din informațiile mele, ceea ce ni se întâmplă se explică prin măsuri de ultimă oră, aplicate unor state de care europenii nu prea au chef. Ar trebui să fim prea orbi pentru a nu vedea că România e departe de pretențiile țărilor occidentale. De la nivelul de trai la mentalitate, de la deficitul de civilizație la preferințele muzicale tragem oblu spre Orient. Un prieten din Galați, profesor universitar, îmi spunea, îngrozit, că, în căminele din orașul său, studenții ascultă, în proporție de nouăzeci
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
nu se fi menționat, din cauza ravagiilor corectitudinii politice, că e vorba de o anumită minoritate mai puțin civilizată, dar asta, evident, nu e o scuză: orice guvern responsabil, orice țară normală își educă mai întâi cetățenii, și abia apoi emite pretenții de onorabilitate continentală. Personal, am serioase dubii că doar țiganii aruncă cu noroi în imaginea țării: văd zilnic suficienți români neaoși care se comportă ca niște primitivi tocmai ieșiți din peșteri, pentru a nutri vreo iluzie. Demagogia se vede însă
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
nu în mâinile acestui regizor. Elementul-surpriză e că Woody Allen e atât de versat în tragicomedie, că e incapabil să separe genurile și tocmai din eșecul acestei încercări i se trage lipsa umorului verbal care era TM-ul său. Orice pretenție de experimentalism lipsește din acest film, unghiurile și cadrele sunt la fel de clasice ca într-un interviu de Barbara Walters. Ca de obicei însă, majoritatea filmului se petrece în ,interioare", decorate cu gust, ce să zic... Un alt defect e inegalitatea
Un american dispare,un sud-coreean apare by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11504_a_12829]
-
profesor lănțișor de aur și el pus notă mică în carnet.". Unii dintre studenții care și-au luat examenele cu asemenea atenții sînt azi profesori de liceu sau universitari, doctori în spitale, ingineri cu funcții înalte, judecători și procurori cu pretenții. Mergeți, ca observatori, la o întîlnire după 25 de ani a absolvenților unei facultăți oarecare și vă veți speria auzind cum s-au selectat vîrfurile acelei perioade. Cu sacoșa și cu UTC-ul. O parte dintre absolvenți lipsesc. Sînt în
Un circ vechi: bacalaureatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11530_a_12855]
-
pe profesorii debutanți atît de prost, încît absolvenții de valoare se apucă de alte meserii. Profesorul de liceu, ale cărui venituri sînt egale cu cele ale taximetriștilor care nu-și fac norma, nu se mai consideră reprezentantul unei elite, cu pretenții morale adecvate unei asemenea altitudini. El flendurește social și ca să lege două-n tei trebuie să dea meditații pînă se tîmpește sau să mai scoată un ban din negocierea notelor cu părinții. Așa că în momentul în care elevii săi ajung
Un circ vechi: bacalaureatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11530_a_12855]
-
volumului există cel puțin două supape, două succesiuni lirice (pp. 42-45 și pp. 47-59) în care burta înstelată nu mai constituie metafora centrală, și ,vechiul" Mihail Gălățanu își face apariția. Versificarea e uneori facilă, câteva poezii sunt simple prostioare fără pretenții (de genul: ,Făzănița-i de friptură,/ mândra de țucat în gură.// Viața mea-i de umplutură./ Mândra, de țucat în gură."), un fel de copilărire poetică, după aceea imaginară. Tiparul popular, în metrică și vocabular, întărește impresia că avem aici
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]