256 matches
-
1 (vezi p. 187, nota 116), sistemul roman de datare nu mai este actualizat (12, 1; 17, 1-2; 35, 1; 35, 4; 44, 4; 46, 8; 47, 5). Din nota 17 de la p. 167, aflăm că existau mai multe gărzi pretoriene; era doar una singură, formată din mai multe cohortes. După dl. Mîrșanu, cel care avea să devină împăratul Traianus Decius ar fi purtat, înainte de domnie, numele Decius Caius Messius Quintus Traianus (p. 171, nota 33); or, el s-a numit
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
voluntar la statutul imperial. După dl. Mîrșanu, Maxentius ar fi fost Augustus între 306-312 (p. 185-186, nota 112; vezi și p. 204, unde apar aceleași date, dar și 306/307-312); adevărul este altul: după alegerea sa de către plebs și cohortele pretoriene în octombrie 306, Maxentius a purtat titlul de princeps inuictus, cel de Augustus însușindu-și-l abia în 307 (aprilie?). Conform notei 113 de la p. 186, Constantin s-a căsătorit cu Flavia Maxima Fausta și „a avut doi fii legitimi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
p. 43: „forts” - p. 101: „forturi” pentru „castre”; p. 43: „the praefectus praetorio of the Gauls” - p. 100: „praefectus praetorio al galilor (sic!) /corect, „praefectus praetorio al Galiilor” - n.n./”; p. 57: „the praetorian prefect of the Gauls” - p. 125: „prefectul pretorian al galilor (sic!)”; p. 45: „praetorian prefect of the East” - p. 105: „prefectul pretorian al Estului” (corect ar fi fost „al Orientului”, cum se întâlnește la p. 143 („prefectul pretorian al orientului (sic!)”), care redă „praetorian prefect of the Orient
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
the Gauls” - p. 100: „praefectus praetorio al galilor (sic!) /corect, „praefectus praetorio al Galiilor” - n.n./”; p. 57: „the praetorian prefect of the Gauls” - p. 125: „prefectul pretorian al galilor (sic!)”; p. 45: „praetorian prefect of the East” - p. 105: „prefectul pretorian al Estului” (corect ar fi fost „al Orientului”, cum se întâlnește la p. 143 („prefectul pretorian al orientului (sic!)”), care redă „praetorian prefect of the Orient” de la p. 67 din original); p. 56: „the praetorian prefect of Italy”, „the praetorian
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
57: „the praetorian prefect of the Gauls” - p. 125: „prefectul pretorian al galilor (sic!)”; p. 45: „praetorian prefect of the East” - p. 105: „prefectul pretorian al Estului” (corect ar fi fost „al Orientului”, cum se întâlnește la p. 143 („prefectul pretorian al orientului (sic!)”), care redă „praetorian prefect of the Orient” de la p. 67 din original); p. 56: „the praetorian prefect of Italy”, „the praetorian prefect of Illyricum” - p. 122: „prefectul pretorian al Italiei”, „prefectul pretorian în Illyricum (sic!) /corect, „al
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
al Orientului”, cum se întâlnește la p. 143 („prefectul pretorian al orientului (sic!)”), care redă „praetorian prefect of the Orient” de la p. 67 din original); p. 56: „the praetorian prefect of Italy”, „the praetorian prefect of Illyricum” - p. 122: „prefectul pretorian al Italiei”, „prefectul pretorian în Illyricum (sic!) /corect, „al Illyricumului - n.n./”; p. 68: „praetorian prefect of Illyricum and Italy” - p. 145: „prefectul pretorian în Illyricum și în Italia (sic!) /corect, „al Illyricumului și Italiei” - n.n./”; p. 110: „his trusted prefect
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
întâlnește la p. 143 („prefectul pretorian al orientului (sic!)”), care redă „praetorian prefect of the Orient” de la p. 67 din original); p. 56: „the praetorian prefect of Italy”, „the praetorian prefect of Illyricum” - p. 122: „prefectul pretorian al Italiei”, „prefectul pretorian în Illyricum (sic!) /corect, „al Illyricumului - n.n./”; p. 68: „praetorian prefect of Illyricum and Italy” - p. 145: „prefectul pretorian în Illyricum și în Italia (sic!) /corect, „al Illyricumului și Italiei” - n.n./”; p. 110: „his trusted prefect of the Gauls” - p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
din original); p. 56: „the praetorian prefect of Italy”, „the praetorian prefect of Illyricum” - p. 122: „prefectul pretorian al Italiei”, „prefectul pretorian în Illyricum (sic!) /corect, „al Illyricumului - n.n./”; p. 68: „praetorian prefect of Illyricum and Italy” - p. 145: „prefectul pretorian în Illyricum și în Italia (sic!) /corect, „al Illyricumului și Italiei” - n.n./”; p. 110: „his trusted prefect of the Gauls” - p. 223: „prefectul de încredere din Galia (sic!) /corect, „al Galiilor” - n.n./”; p. 124: „praetorian prefect of the Gauls... praetorian
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
n.n./”; p. 110: „his trusted prefect of the Gauls” - p. 223: „prefectul de încredere din Galia (sic!) /corect, „al Galiilor” - n.n./”; p. 124: „praetorian prefect of the Gauls... praetorian prefect of the East... prefect of the Gauls” - p. 250-251: „prefectul pretorian al galilor (sic!) ... prefectul pretorian al Răsăritului (sic!) ... prefectul galilor (sic!)”; p. 58: „the Julian Alps” - p. 127: „Alpii lui Iulian (!!!)” în loc de „Alpii Iulieni” sau „Alpii Iulii”; p. 64, nota 19: „The letter to Aëtius mentions Julian’s amnesty for
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
prefect of the Gauls” - p. 223: „prefectul de încredere din Galia (sic!) /corect, „al Galiilor” - n.n./”; p. 124: „praetorian prefect of the Gauls... praetorian prefect of the East... prefect of the Gauls” - p. 250-251: „prefectul pretorian al galilor (sic!) ... prefectul pretorian al Răsăritului (sic!) ... prefectul galilor (sic!)”; p. 58: „the Julian Alps” - p. 127: „Alpii lui Iulian (!!!)” în loc de „Alpii Iulieni” sau „Alpii Iulii”; p. 64, nota 19: „The letter to Aëtius mentions Julian’s amnesty for dissident Christians” - p. 137, nota
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Kennedy (ca să dau exemplul favorit al lui Ion Iliescu) până la atacul împotriva lui World Trade Center, cine a dorit cu orice preț să-și atingă ținta și-a atins-o. Ca să nu mai vorbim de cazurile în care înseși gărzile pretoriene s-au transformat în călăi: de la Indira Ghandi la Ceaușescu modelul a funcționat ireproșabil. Despre cerneala albastră zvârlită în barba colilie a ex-președintelui Constantinescu, sub privirile ocrotitoare ale gărzilor de corp, nici nu e cazul să amintesc. Evident, nu pledez
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
răzbătut talentul omului de teatru și de muzică Mitică Lupu, generozitatea și naturalețea profesorului în a amplifica harul tinerilor actori. Alături, ca întotdeauna, i-au susținut proiectele și i-au asigurat împlinirea lor poeta Carmen Aldea Vlad și actorul Florin Pretorian. Împreună au putut revigora acest gen al music-hall-ului, uitat pe nedrept, un elixir al bunei dispoziții, ce reunește scheciuri, muzică (șansonete, tango-uri, romanțe, canțonete), efecte de lumină și coregrafie. Unicitatea spectacolui, tentă sine qua non a oricărei creații, a scos
PACHETUL DE ACAS?, music-hall studen?esc by Ruxandra MIREA [Corola-journal/Journalistic/83472_a_84797]
-
oriental. Numele unui Tiberius, Caligula, Nero, Domițian, spre a mă limita la primul secol al erei creștine, au rămas până astăzi prototipuri ale tiraniei. Tiranii trebuia să-și asigure stăpânirea în chip instituțional. Pentru paza împăratului au fost înființate chortele pretoriene, adică trupele sale de securitate, unități militare privilegiate, staționate în apropierea Romei, comandate de doi prefecți, spre a respecta principiul roman al colegialității (au fost însă momente când a existat un singur prefect). Prefecții nu erau simpli ofițeri, ci persoane
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
acesta l-a trădat pe ultimul iulio-claudin provocând prăbușirea sa - au încercat chiar să pună mâna pe puterea supremă. în timpul lui Nero a fost descoperită o foarte gravă conjurație împotriva împăratului. Prefectul Faenius Rufus a fost însărcinat cu ancheta. Cohortele pretoriene aveau misiunea de a-l apăra pe împărat de posibile atentate și rebeliuni îndreptate împotriva persoanei sale. Pe lângă aceasta se instituționalizează categoria delatorilor. Aceștia pătrundeau în viața intimă a potențialilor adversari ai împăratului spionându-i în fel și chip: cum
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
Alții citeau operele literare, pentru a vedea dacă nu cumva printre rânduri nu se strecoară afirmații "dușmănoase". în vremea împăratului Tiberius, istoricul Cremutius Cordus a scris o istorie a războaielor civile romane. S-au găsit doi clienți ai prefectului cohortelor pretoriene care să-l acuze public pe istoric pentru faptul că i-a numit pe Cassius și Brutus, asasinii lui Iulius Caesar, drept "ultimii romani adevărați". Zadarnic a invocat Cremutius Cordus atitudinea adoptată de Augustus față de scriitori, zadarnic a argumentat că
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
stat, și totuși, șeful statului consideră că și-a binemeritat șuturile în figură, motive tre’ să existe pe undeva. Ca toți despoții întunericiți, Ion Iliescu își iubește caftangiii însărcinați cu cafteala mai mult decât pe oricare purtător de caftan. Garda pretoriană îi e mai aproape decât orice pretor. Totuși, moravurile au decăzut: în vremurile bune, cel arestat și interogat până i se scotea o vină pe gură ar fi fost învinețitul Pretor. Ani de zile l-am scuzat oarecum pe dl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
orientale. In anul 65 el se afla la apogeul puterii, când, întâmplător, a fost descoperită o conjurație cu ramificații în toate straturile sociale și în toate cercurile politice (între conjurați se afla și unul din cei doi prefecți ai cohortelor pretoriene, adică ai trupelor de securitate ale împăratului). Imediat Nero a declanșat o teribilă represiune lichidându-i pe toți participanții la conjurație și pe simpatizanții lor, între care și pe filozoful Seneca. Din acel moment împăratul, convins că a lichidat definitiv
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
a primit replica "să le ceară banii de care avea nevoie delatorilor"! In această situație s-a gândit să se refugieze în Egipt și a trimis oameni de încredere pentru pregătirea flotei. Gestul a fost fatal, căci numai atunci cohortele pretoriene, adică trupele de securitate, l-au trădat conducând astfel la succesul "revoluției": abandonat de toți, condamnat ca "dușman public", adică la moarte, printr-o procedură pe care nu o cunoaștem, Nero s-a sinucis, rostind cuvintele: "ce artist piere"! Cum
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
bem cafea din ceștile lui japoneze. Trebuie să știți că era renumit pentru ceșcuțele lui la care ținea ca la ochii din cap, ne-a și atras atenția să nu care cumva să scăpăm vreuna pe jos, că ne omoară. Pretorian, un oltean dat dracului, leagă o sfoară de toarta ceșcuței și o atârnă de degetul mic, apoi disimulează sfoara, bea cafeaua și când ajunge Moni lângă el, se face că scapă ceașca, asta se duce dracului până aproape de podea, Moni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
s-a suit pe craca news-urilor de la Antena 3. Apoi, la un meci internațional de fotbal, România-Slovenia, în tribuna oficială a fost zărit „legendarul“ Nicu Gheară. Ședea la distanță de doi scuipați de sămânță de președintele Băsescu și gărzile sale pretoriene. Oricâtă simpatie populară ar avea mult discutata reformă a justiției, oricâți friți și franți și fratini ne-ar lăuda, avem, încă, mari probleme. În timp ce Adrian Năstase, un nume de tristă amintire pentru mulți asemeni mie, tinde să semene cu un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
strânsuri mai mici. Mihail însuși, căruia-i stăteau în ajutor frate-său despotul Constantin și marele păharnic (pincerna) Senacherim Angelos, nu păstră pentru sine nici o comandă specială a trupelor, ci păzea în fruntea unui despărțământ ales și sporit de gardă pretoriană în spatele oștirii pentru siguranța împărătescului său părinte. Romeii numărau în șirurile lor preste tot cinci legiuni mai mari, dușmanii într-ale lor numai patru, dintre cari una se compunea din persieni, ce apăruseră la chemarea catalanilor. Bătălia începu cu năvala
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reduse la maximum. Tiberius, însă, s-a dovedit mai pre sus de așteptările sale. Înalță fruntea îmbărbătat și își mângâie soția duios pe părul strâns într-un coc jos, la baza cefei. — Chiar dacă nu avem la Roma decât trei cohorte pretoriene, trei urbane și garda de batavi care ne apără, gândește-te că nimeni n-ar avea unde să fugă și să găsească ajutor la dușmani. Îmbrățișează camera într-un gest larg. — Pe tot cuprinsul Italiei, orașele sunt dezarmate, fără întă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pentru buget... — Așa am pus capăt războiului civil, murmură la un moment dat Augustus. Pare deprimat. Secretarul își acordă o clipă de reflecție, apoi rostește: — Legionarii nu reprezintă decât o parte din cheltuielile militare. Mai sunt cavaleria, ofițerii și garda pretoriană, care primesc 20 000 de sesterți. — Dar tuturor li se reține din soldă echipamentul, îmbră cămintea și mâncarea, șuieră tăios Augustus. Îi frig urechile de enervare. E sătul să i se tot arunce în cap povara armatei, de parcă ar fi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
gurii. Mai știi? Poate va face totuși prostia să accepte cererea lui Seianus. Dacă-l sprijină să devină unul din cei doi prefecți ai pretoriului, a căzut în capcană. Pentru că prefec tura pretoriului este cheia succesului. Numai cine controlează garda pretoriană poate încerca să restaureze republica. O restaurație. De asta e nevoie. Se uită obosit în jur, cu mintea golită de gânduri. Urechile îi vâjâie. Seius Strabo nu e deloc sigur. Mai este și principiul ăsta blestemat al colegialității. O anomalie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
golită de gânduri. Urechile îi vâjâie. Seius Strabo nu e deloc sigur. Mai este și principiul ăsta blestemat al colegialității. O anomalie. Contrar celui mai ele mentar spirit militar. Tresare. Și dacă Tiberius Nero își dă seama că, atâta timp cât comanda pretorienilor e ocupată de doi indivizi, această putere este subordonată principelui? Îl cuprinde panica. Dacă Seianus nu reușește, au încurcat-o. Calcă strâmb cu piciorul și dă drumul unei sudălmi. Așa, să se răcorească. Este din ce în ce mai neliniștit. Moartea bătrânului s-ar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]