3,419 matches
-
respective etc. Apreciază că sintagma „persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări“ din cuprinsul dispozițiilor art. 91^2 alin. 1 fraza a doua din Codul de procedură penală din 1968 este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât Codul nu prevede care sunt persoanele sau organele care intră în categoria celor chemate să acorde sprijin tehnic la realizarea interceptărilor, alături de procuror și de organele de cercetare penală. Totodată, având în vedere că supravegherea tehnică este o
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
cercetare penală. Totodată, având în vedere că supravegherea tehnică este o măsură procesual penală care are ca efect o restrângere a vieții private și de familie, justificată de interesul public al realizării instrucției penale, consideră că lipsa de precizie și previzibilitate a normei referitoare la punerea în executare a mandatului de interceptare este de natură a încălca dreptul la respectarea vieții private și de familie. De asemenea, susține că normele din alte state ale Uniunii Europene care reglementează activitatea de supraveghere
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
se numără „Garda Națională de Mediu, Gărzile Forestiere, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, Inspectoratul de Stat în Construcții, Consiliul Concurenței și Autoritatea de Supraveghere Financiară, niciuna dintre acestea neavând atribuții de cercetare penală“. Referitor la cerințele privind claritatea, precizia și previzibilitatea legii, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 553 din 16 iulie 2015, paragraful 23, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume hotărârile din 5 ianuarie 2000, 4 mai 2000, 25 ianuarie 2007 și 24 mai 2007, pronunțate în
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
paragraful 34. În ceea ce privește materia interceptărilor arată că, prin Decizia de admisibilitate din 29 iunie 2006, pronunțată în Cauza Weber și Saravia împotriva Germaniei, paragrafele 93-95, Curtea de la Strasbourg a generalizat jurisprudența sa cu privire la cerința previzibilității legii în acest domeniu, statuând că reglementarea unor măsuri speciale secrete de urmărire, cum ar fi interceptarea comunicărilor, trebuie să se realizeze în mod esențial prin norme clare, detaliate, din moment ce tehnologia disponibilă pentru efectuarea lor devine constant din
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
lege), claritate (normele trebuie să aibă o redactare fluentă și inteligibilă, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie), precizie și previzibilitate (lex certa, normele trebuie să fie redactate clar și precis, astfel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanță de specialitate - să își corecteze conduita și să fie capabilă să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
cuprinsul dispozițiilor art. 91^2 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură penală din 1968, sintagmă care se înscrie în contextul legislativ mai sus evidențiat și care este criticată pe motiv că nu respectă cerințele de claritate, precizie și previzibilitate a legii, prin Decizia nr. 140 din 27 martie 2018, precitată, Curtea a constatat că sunt invocate argumentele avute în vedere cu ocazia pronunțării Deciziei nr. 51 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
Guvernului nr. 27/2006. În esență, susține neconstituționalitatea acestor prevederi din perspectiva dreptului la un proces echitabil și a accesului liber la justiție, arătând că, deși, aparent ar fi vorba de interpretare și aplicare, aceste operațiuni sunt viciate de lipsa de previzibilitate a normelor în discuție, context în care expune diferite situații și inechități salariale apărute în practică în ceea ce privește indemnizația în discuție și alte drepturi salariale. Prin urmare, normele criticate sunt perfectibile. Față de această împrejurare, arată că, pe
DECIZIA nr. 876 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251745]
-
stipulate sunt respectate, autoritățile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atât timp cât dispozițiile legale rămân în vigoare (a se vedea Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 21). ... 18. Cu referire la pretinsa lipsă de previzibilitate a normelor criticate, Curtea a statuat că persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Prin urmare, neacordarea, pentru mai mulți ani succesivi, a drepturilor bănești mai
DECIZIA nr. 761 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251744]
-
se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Prin urmare, neacordarea, pentru mai mulți ani succesivi, a drepturilor bănești mai sus arătate nu poate fi privită ca un eveniment care afectează previzibilitatea normei, de vreme ce dreptul la pensie și condițiile de pensionare, precum și drepturile care se acordă cu prilejul pensionării sunt cele de la data deschiderii dreptului la pensie, iar nu cele existente în legislație la o dată anterioară, care
DECIZIA nr. 761 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251744]
-
Astfel, prin stabilirea dreptului la pensie și a unui punctaj mediu anual determinat precis, au dobândit un drept de proprietate constând într-o anumită pensie pentru limită de vârstă. ... 17. Autorii excepției consideră că, din cauza lipsei de claritate și previzibilitate a dispozițiilor de lege criticate, sunt încălcate și dreptul de acces la justiție și dreptul de a folosi căile de atac, astfel că se aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 21, ale art. 129 și ale art. 148 alin. (2
DECIZIA nr. 785 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251626]
-
clarifică modul de interpretare și aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ este constituțională, respingând criticile formulate din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, precum și pe cele vizând încălcarea dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție. ... 33. Analizând criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 16 alin.
DECIZIA nr. 785 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251626]
-
perioada 1 ianuarie-23 iulie 2018. Simplitatea textului nu lasă niciun dubiu cu privire la scopul său, și anume salarizarea specialiștilor IT la un nivel inferior celui avut în plată. Însă, o atare reglementare nu asigură securitatea juridică, parte componentă a previzibilității legii. Textul criticat nu permite înțelegerea concepției pe care Guvernul o are cu privire la salarizarea specialiștilor IT, mai ales că, după adoptarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, salarizarea acestora a cunoscut cel puțin 6
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
obiecției de neconstituționalitate se arată, în esență, că legea adoptată de Parlament și trimisă la promulgare, prin soluția legislativă cuprinsă la art. I pct. 1, aduce atingere principiului supremației legii și principiului securității raporturilor juridice, în componenta privind claritatea și previzibilitatea legii, fiind astfel contrară art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... 4. Soluția legislativă criticată prevede, cu titlu de derogare de la dispozițiile art. 30 alin. (2) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, alocarea unui procent de 1%
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
legea criticată afectează calitatea actului legislativ și creează, în consecință, o stare de insecuritate juridică, aducând atingere încrederii legitime a indivizilor în normele aplicabile. Inadvertența textelor mai sus amintite creează o situație obscură, în care destinatarii legii sunt lipsiți de previzibilitatea normelor juridice, ceea ce afectează dreptul cetățenilor la o interpretare universală a legislației fiscal-bugetare. Acest lucru este de natură să pericliteze existența și respectarea principiilor legale și constituționale care impun o conduită unitară, neechivocă tuturor participanților la relațiile fiscal-bugetare. Sunt
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, referitoare la integrarea și corelarea actului normativ în sistemul legislației. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, deși Legea nr. 24/2000 nu are valoare constituțională, respectarea normelor sale concură la asigurarea unei legislații care, având claritatea și previzibilitatea necesare, respectă principiul securității raporturilor juridice, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, Decizia nr. 240 din 3 iunie 2020, Decizia nr. 1 din 13 ianuarie 2021). ... 10. Pentru aceste argumente, se
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
februarie 2018, de pildă, Curtea a reținut, cu privire la eventuala încălcare a normelor de tehnică legislativă, că, pentru relevanța constituțională a principiului legalității, esențial este ca prin folosirea unei tehnici legislative inadecvate, care să nu întrunească cerințele clarității, preciziei, previzibilității și ale accesibilității normei juridice, legiuitorul să fi adus atingere în final unor drepturi, libertăți sau principii de rang constituțional. În această lumină și cu această circumstanțiere trebuie abordată interpretarea principiului legalității în cadrul atribuțiilor Curții Constituționale, iar nu ca
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000. ... 18. Textele constituționale invocate în susținerea obiecției formulate sunt cele ale art. 1 alin. (3) și (5), cu referire la principiul supremației legii și principiul securității raporturilor juridice, în componenta privind claritatea și previzibilitatea legii, precum și cele ale art. 15 alin. (1) privind principiul universalității drepturilor și obligațiilor. ... (1) Admisibilitatea obiecției de neconstituționalitate 19. În vederea soluționării prezentei obiecții de neconstituționalitate, Curtea va proceda la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a acesteia, prevăzute
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
obligații corelative ce decurg din această lege. În acest sens, cu privire la caracterul previzibil al legii, Curtea Constituțională a statuat în mod constant, în acord cu jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură și de conținutul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
în sensul că nu se opun faptului de a permite operatorului economic să își remedieze situația și să îndeplinească obligația menționată într-un termen stabilit de autoritatea contractantă. “ ... 22. În contextul criticilor formulate din perspectiva încălcării exigențelor de claritate și previzibilitate a reglementării criticate, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel cum a fost reflectată și în jurisprudența Curții Constituționale, s-a reținut că normele juridice nu există izolat, ci ele trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac
DECIZIA nr. 791 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251906]
-
Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel cum a fost reflectată și în jurisprudența Curții Constituționale, s-a reținut că normele juridice nu există izolat, ci ele trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte. Astfel, însemnătatea noțiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul normei juridice, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi. S-a învederat faptul că în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, iar
DECIZIA nr. 791 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251906]
-
nr. 219 din 12 martie 2018). Totodată, Curtea a subliniat că din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută, esențial fiind ca prin folosirea unei tehnici legislative inadecvate, care să nu întrunească cerințele clarității, preciziei, previzibilității și ale accesibilității normei juridice, legiuitorul să fi adus atingere în final unor drepturi, libertăți sau principii de rang constituțional (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 791 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251906]
-
situațiile anterioare momentului introducerii contestației la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, dar care în mod legal au început sub imperiul vechii legi în procedura prealabilă existentă la acea dată, astfel încât să asigure respectarea principiilor neretroactivității, tempus regit actum, previzibilității și securității juridice. Totodată, este afectat dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, în sensul în care aceasta nu mai este îndreptățită la recunoașterea dreptului pretins ca urmare a vătămării din partea autorității contractante, întrucât este ținută deopotrivă de vechea
DECIZIA nr. 879 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251878]
-
Național pentru Soluționarea Contestațiilor sau, după caz, a instanțelor judecătorești la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență. Astfel, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii din perspectiva previzibilității, a securității juridice și a stabilității raporturilor juridice, întrucât, odată cu intrarea în vigoare a noilor modificări legislative, toate situațiile juridice care se ivesc ulterior sunt supuse acestor reglementări noi, iar pentru cele deja existente textul criticat stabilește concret calea
DECIZIA nr. 879 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251878]
-
de competența secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării sale, stabilind că acestea contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) referitor la claritatea și previzibilitatea normei, precum și în art. 131 alin. (1) și în art. 132 alin. (1) cu referire la principiul legalității și al controlului ierarhic în virtutea cărora funcționează Ministerul Public. ... 28. În acest sens Curtea a reținut, de altfel, și distincția
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
unei acțiuni referitoare la plata indemnizației de instalare în funcția de procuror, întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate nu îndeplinesc cerințele de previzibilitate, fiind contrare art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție prin aceea că nu permit destinatarilor normei legale să se conformeze prescripțiilor acesteia. În acest sens, face referire concretă la situația sa și arată că a fost numit procuror stagiar
DECIZIA nr. 881 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252297]