402 matches
-
Ianina și Bitolia, unde erau licee în limba română. (Da, pe atunci existau mari școli românești în Gecia, desființate ulterior samavolnic de guvernul grec), scriitorul părăsind apoi Macedonia în anul 1916, pentru a-și continua studiile în România, unde a pribegit prin mai multe ... XII. CRISTIAN PETRU BĂLAN - PROTEST NAȚIONAL - DISTRUGEȚI STATUIA LUI LUCIFER !, de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 2111 din 11 octombrie 2016. DISTRUGEȚI IMEDIAT MAREA STATUIE CU SATANA DIN BUCUREȘTI ȘI FINISAȚI SPLENDIDA CATEDRALĂ A MÂNTUIRII
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
așteptat, Să te întorci și să îți ceri iertare... Când ai pornit pe drumul mântuirii, Au înflorit în glastră trandafirii... E-un mare har, e binecuvântare! Eu te primesc cu brațele deschise, Dar să nu uiți ce-ai fost, când pribegeai! În lume sunt necazuri, dar cu Mine, Chiar de ai fi în valea cu suspine, Vei birui, de lângă Mine stai!" O, Domnul meu, sunt copleșit, nu merit! De-atâtea ori căzut-am și mă ierți? Ajută-mă să Îți fac
MĂ IARTĂ TATĂ! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373225_a_374554]
-
se pare în raiul românesc?! Având această bogăție inestimabilă ca orice adolescent neascultător românul tânăr se răzvrătește și râvnește la un paradis artificial străin, vrăjit de puterea văzută a banului, dar și de libertatea năucitoare, dobândită după ani de întunecime. Pribegește, pribegește și când se trezește din visare constată că i se face dor, dor de casă, iar pământul îl atrage pentru că există o forță inexplicabilă mânată de un îndemn omenesc, purtat de veacuri: ,,sângele apă nu se face." Cu siguranță
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
pare în raiul românesc?! Având această bogăție inestimabilă ca orice adolescent neascultător românul tânăr se răzvrătește și râvnește la un paradis artificial străin, vrăjit de puterea văzută a banului, dar și de libertatea năucitoare, dobândită după ani de întunecime. Pribegește, pribegește și când se trezește din visare constată că i se face dor, dor de casă, iar pământul îl atrage pentru că există o forță inexplicabilă mânată de un îndemn omenesc, purtat de veacuri: ,,sângele apă nu se face." Cu siguranță această
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
muncit mereu și meticulos și au păstrat cu sfințenie ceea ce au moștenit: limba, pământul, patria. Sunt trei lucruri esențiale pentru ființa oricărui popor. Mai mult decât atât au adus jertfe stropite cu sânge și cu sudoarea frunții lor. Din ce în ce mai mulți pribegiți prin lumea largă constată că ceea ce îi definește și îi face să se simtă cu adevărat ei înșiși, împliniți și fericiți este această zestre lăsată cu limbă de moarte de părinții lor. Încearcă, acești rătăciți, într-un târziu, să-i
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
venele noastre nu mai suntem noi Mă recunoști ? Bach mă salvează Trăiește mai intens Ce suntem ? Păstrează omul și zâmbetul pentru mine. Normalitate Ne retezăm apripile Zâmbim Căderea unuia Înălțarea noastră Mici, mici ... Scrijelim pereții Arta Rostim sunete Cântec Suflet Pribegi așteptăm Spunem nu iubirii Mărire cerem De dincolo țipă ... Citește mai mult Desenez înSufletul tău un zâmbetPe chipul tăuApare o grimasăCu care scrijeleștiUn bun venit în inima meaMă doare ploaiaDe nimicuri din jurul meuTremur prin sângeDar nu mai suntem viiBun, buni
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
mută visul în alt vis, tot dansând într-un abis, fără arme, fără scuturi, stelele clădesc incendii printre păsări călătoare, în pustiul lor de toamnă, scuturând zborul în mare, soarele stă să se-nchidă prin ferești de crisalidă, numai noi, pribegi mereu, ne-nchinăm la Dumnezeu toamna noastră ca să fie pentru toți o feerie. duminică, 24 august 2014 Referință Bibliografică: dansează toamna prin livezi / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1332, Anul IV, 24 august 2014. Drepturi de
DANSEAZĂ TOAMNA PRIN LIVEZI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376286_a_377615]
-
haină-mi faci din frunze sângerând...Neputincioasă-n stolul de cocoriși eu mă sting, treptat, cu tine-n gând.... XVIII. COPII AI LACRIMII..., de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1712 din 08 septembrie 2015. Copii ai lacrimii suntem cu toții, Pribegi în lumea asta trecătoare Și oscilăm între ce-i rău și bine... Ajută-ne, o, Maică-ndurătoare! Cu sfânta-Ți palmă mângâie-ne fața, Cu-ncredere să mergem mai departe, Învață-ne cântarea Ta divină, Ca de milostivire s-avem parte
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
La Tine vin și eu, umilă slugă, Păcatele să-mi numeri, să mă cerți... Cu crinul dintre palmele-Ți divine Și cu-ndurarea-Ți sfântă, să mă ierți! Pseudonim literar: BONNIE MIHALI ... Citește mai mult Copii ai lacrimii suntem cu toții,Pribegi în lumea asta trecătoareși oscilăm între ce-i rău și bine...Ajută-ne, o, Maică-ndurătoare!Cu sfânta-Ți palmă mângâie-ne fața,Cu-ncredere să mergem mai departe,Învață-ne cântarea Ta divină,Ca de milostivire s-avem parte.La
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > COPII AI LACRIMII... Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 1712 din 08 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Copii ai lacrimii suntem cu toții, Pribegi în lumea asta trecătoare Și oscilăm între ce-i rău și bine... Ajută-ne, o, Maică-ndurătoare! Cu sfânta-Ți palmă mângâie-ne fața, Cu-ncredere să mergem mai departe, Învață-ne cântarea Ta divină, Ca de milostivire s-avem parte
COPII AI LACRIMII... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374767_a_376096]
-
celor după care, inima mea lăcrimează de dor. Astfel trezesc la viață amintirile și reînvii umbrele trecutului, retrăind momente adormite prin cotloanele colbuite ale uitării. În aceste incursiuni prin ferestrele vremurilor apuse gândurile slobode călătoresc bezmetice pe cărările amintirilor și pribegesc nestingherite prin faldurile timpului alături de icoanele vii ale unor ființe dragi, rătăcite pe la cotiturile vieții. Câțiva dintre prietenii mei de pe vremea când trăiam în Târgoviște au trecut de mult în lumea umbrelor. Draga mea prietenă Diana e una dintre cei
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379230_a_380559]
-
Acasa > Poezie > Credinta > UNEȘTE-NE SUB TRICOLOR ȘI CRUCE Autor: Rodica Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului O, Doamne Sfânt, îmi este tot mai greu Să pribegesc prin țări cu drumuri neștiute, Nu mai doresc să fiu un biet român plebeu, Lovit peste dorințe ce-au înghețat tăcute. Am obosit să număr doar stelele ce-apun, Apoi să caut soare prin ceața suferinței, Parcă doresc pe mine
UNEŞTE-NE SUB TRICOLOR ŞI CRUCE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378721_a_380050]
-
îndeletniciri. Ei erau socotiți „oameni de adunătură niște săraci, carile toți se găsesc argați pe la unii și alții, negăsind (e vorba de 90 de birnici din Bârlad - n.n) la ei un bou măcar”. Dintre birnicii orașului Roman, parte au pribegit „ca unii ce s-au aflat niște slugi și săraci”. În 1843 mai rămăseseră 242 birnici „și din aceștia numai 9 erau fruntași”, iar ceilalți „mijlocași”și 178 „codași”, afară de 10 surugii. Ispravnicul ținutului Neamț aprecia la 1855 că „birnicii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
legături strânse cu cumanii, erau vecini, iar amănuntul că ei sunt semnalați în sudul Moldovei, apoi dincolo de Nipru, indică faptul că duceau o viață seminomadă sau nomadă, ca și cumanii. Dealtfel, numele lor sugerează această viață nomadă, care înseamnă a pribegi, a rătăci, așadar o populație de pribegi, hoinari. Faptul că se aflau în compania cumanilor și predilecția lor pentru zonele de stepă din nordul Mării Negre, care la începutul mileniului II erau locuite de populații turce, duce la concluzia apartenenței lor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
zâmbetul verei Voi fi-veți reci; Din liniștea morții Nu-nviu în veci. CORUL SPIRITELOR NEGUREI Tot mai sus plutim, ca gândul, Cercul nostru întinzîndu-l Din adîncele ponoare Pîn'la culmile-n ninsoare, Ca un fum. Dintre brazi ieșim ca visuri, Pribegim pe largi abisuri, Nu trezim din somn pe munte - Trist copil cu griji pe frunte, Dormi acum! Dormi cum doarme-ntreaga fire. Când nălucile-n plutire Duc pe lumea întristată Boarea morții, înghețată, Plâng în drum. IONEL Cum vâjâie, bate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a munților spărture Pîn-în sus, pe stînce sure Ca un fum. Ale brazilor dulci visuri, Noi plutim pe largi abisuri, Nu stârnim din somn pe munte Iar tu, om [cu] doruri crunte, Dormi acum. Dormi și tu când prin văzduhuri Pribegește-un șir de duhuri - Ele trec și-n lumea moartă O suflare [-a] morții poartă Și-i fac drum. COR AL SPIRITELOR MUNTELUI a Căzut-au noaptea bruma - spăriet Trosnit-au crengile toate, Pe fire și frunze ea, încet-încet, A
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lărgim noi, Din adâncile ponoare Pîn' la vârfuri cu ninsoare Ca un fum. Tot mai sus plutim, ca gândul, Cercul nostru tot lărgindu-l, Din adîncele ponoare Pîn' la culmile-n ninsoare Ca un fum. Ca de brazi frumoase visuri Pribegind pin largi abisuri Nu-l trezim din somn pe munte. Om mâhnit cu griji pe frunte, Dormi acum! Brazilor le suntem visuri, Pribegim pe largi abisuri, Nu trezim din somn pe munte. Trist copil cu griji pe frunte, Dormi acum
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-l, Din adîncele ponoare Pîn' la culmile-n ninsoare Ca un fum. Ca de brazi frumoase visuri Pribegind pin largi abisuri Nu-l trezim din somn pe munte. Om mâhnit cu griji pe frunte, Dormi acum! Brazilor le suntem visuri, Pribegim pe largi abisuri, Nu trezim din somn pe munte. Trist copil cu griji pe frunte, Dormi acum! Dormi, pe când un șir de duhuri Pribegește prin văzduhuri... Ele plâng - Pin lumea moartă Al pieirei suflet poartă Și-i fac drum. Dormi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din somn pe munte. Om mâhnit cu griji pe frunte, Dormi acum! Brazilor le suntem visuri, Pribegim pe largi abisuri, Nu trezim din somn pe munte. Trist copil cu griji pe frunte, Dormi acum! Dormi, pe când un șir de duhuri Pribegește prin văzduhuri... Ele plâng - Pin lumea moartă Al pieirei suflet poartă Și-i fac drum. Dormi, când șirul de năluce O suflare-a morții duce Peste lumea care zace În adâncul somn de pace - Plângă ele. Dormi când ceata de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
insistența tătîne-său, Bela IV își părăsi soția, după ce trăise doi ani cu. ea, dar trebui s-o reprimească în căsătorie în urma unei porunci papale, ceea ce și făcu {EminescuOpXIV 77} într-adevăr și fără stinghereală, după ce s-a-ntors din arhiducatul Austriei, unde pribegise mai multă vreme ca fugariu. Totuși scaunul roman avea multe Scrupule în privirea tăriei credinței sale, espuse unei soții răsăritene, din care cauză Scaunul căuta să s-asigure în alt mod mai temeinic de acea credință. Astfel Bela IV intră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
multe ori prin luptele la cari era silit cu certărețul și nestatornicul Mihail Comnen, despot al Epirului, o liniște care fu turburată din nou după scurte răstimpuri. Între acestea, Ioan Asan, ce scăpase cu fuga pe malul stâng al Dunării, pribegi și mai în adâncul străinătății, până ce-n urmă se ținu ascuns în Rusia, unde petrecu mai multă vreme până la vrîstnicie. Acolo își tocmi o oaste de simbriași ruși, i se puse-n frunte și ceru îndărăt tronul tătîne-său. Refuzîndu-i-se, declară
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
învestirea noului domn are loc și aici la umbra unui „paltin sfânt”. Dar acesta nu mai este arborele primordial, de „început de lume”, ci un substitut al acestuia, un arbore consacrat, căutat îndelung, cu o grijă rituală parcă : El a pribegit Și el scobora Pe munte de criș De Criș, de Măcriș, Prin verde brădiș, Mărunt aluniș Și ei poposea La paltin galben, La fântână lină, Mulți voinici s-adună (34, p. 426). Arhaicul obicei de a face „dreaptă judecată” la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pentru a păstra obiectele de la o generație la alta, darămite pentru a avea lucruri de acum două mii de ani. Vreau însă să vă spun că tatăl meu obișnuia să-mi povestească despre vremurile când un strămoș de-al nostru a pribegit vreme de doi ani, prin munți, împreună cu Sfântul Augustin. Povestirile sunt pline de înflorituri. Eu una cred că toate vindecările miraculoase și actele de milostenie au fost adăugate de strămoșii meu doar pentru a face povestea mai frumoasă. Cum ar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
instanțelor ecleziastice de a-i marginaliza, mai ales că Biserica însăși în această vreme a fost fidelă unui spirit de toleranță, dictat de versetul din Sfânta Scriptură: „Nu-i ucide, ca să nu uite aceasta poporul meu, ci fă-i să pribegească, prin puterea ta și doboară-i“31. Din cronica lui Cosma de Praga putem desprinde raționamentele cu care opera clasa conducătoare cehă în abordarea acestei probleme. În contextul unui conflict izbucnit la începutul anilor 1090 între regele Vratislav I și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de către cei în preajma cărora s-au așezat de-a lungul vremii. Datele catastrofelor și persecuțiilor le punctează trecutul, desemnând atât sfârșitul, cât și începutul unor noi experiențe pe cărări tot mai îndepărtate de leagănul civilizației lor. Nici din cronica armenilor pribegiți de timpuriu în spațiul locuit de români nu lipsesc astfel de momente. Între acestea anul 1672 a devenit unul de referință statornicindu-se ca o piatră de hotar pentru începuturile comunităților armenești din Transilvania. Precizia datei și suprapunerea ei cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]