11,061 matches
-
rar, Stalin. Nu o carte întreagă, nu un capitol, nici totdeauna un paragraf: doar rînduri, fraze. Dar pe acestea trebuia să le știm mot-à-mot. Nu era îngăduită nici o abatere. Nu puteam apela la sinonime. Trebuia să ne însușim învățătura cu pricina ad litteram. Ca pe o poezie, așadar. În poezie n-ai voie să operezi substituiri, și nici în Biblie. Operele clasicilor marxismului erau Biblia generației noastre pregătită pentru ateismul științific. Dacă limitarea bibliografiei la cîteva propoziții venea din teama dascălilor
Despre plagiat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13476_a_14801]
-
de către dna Enăchiuc, dl Neagu Djuvara abia a găsit doi specialiști dispuși să apară la televiziune. În scris, dl Babeș e aproape un pionier, după ce Observatorul cultural și România literară au semnalat, dar nu prin pana unor istorici, aberațiile cu pricina. Între timp, România Mare continuă a oferi spațiu halucinațiilor tracomane ale lui Ion Gheorghe (curios, poetul e ignorat de dl Săvescu et. comp.) care are în pregătire o nouă carte, un „memoriu științific (sic!)”, intitulat Tărtăria - Preistoria Secretă. l În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
protagoniști ai universului, prelingîndu-se în zona actului scriptic: „Dumnezeu, șăgalnic, în zi de vacanță,/ se joacă leapșa cu Satan./ Dă bobîrnace ciornei unui poet:/ ascultătoare, slugarnică, hîrtia mototolită/ se rostogolește bezmetic/ pe străzi secetoase” ( În grădină la Nicole). Din care pricină gloria, chiar de s-ar produce, n-ar putea fi tristă”, delegitimată, prostituată, o caricatură a poeziei, o butaforie de doi bani: „O glorie tristă, domnilor, ca rochia/ unei prostituate/ pe care n-o mai rîvnește nimeni,/ ne tîrăște pe
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
de un simplu membru al unui oarecare partid, tot din epoca de tranziție, vedem citind Schițele pentru un autoportret, din numărul pe iunie-iulie al Vieții Românești. Calități morale și literare excepționale,noblețe de spirit, umor, erudiție. Membrul de partid cu pricina, dacă o mai fi fiind activ, se numește Nicolae Balotă. l Într-un număr ceva mai vechi al “Luceafărului”, de la începutul lui iulie, dl Alexandru George ne face plăcuta surpriză de a recunoaște că ne citește din cînd în cînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
de opera unor prozatori cu care Agîrbiceanu avusese similitudini tematice ori artistice. Doar că i se pare nedreaptă. S-ar fi așteptat ca o lectură actuală s-o repare. Ceea ce dl George nu pare a fi înțeles din editorialul cu pricina este că exact aceasta este lectura nouă propusă și anume greutatea de a-l mai citi pe autorul lui Popa Man altfel decît ca pe un epigon paradoxal, adică al unor scriitori pe care i-a precedat și influențat. l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
ca prin intermediar. (Victor Savin, Boldești, Grădiștea) * Găsesc în plic un singur text. De ce n-aș spune un text singur?, fără nici un indiciu despre autor, fără nimic altceva decât sugerată libertatea de a aproxima o situație doar din textul cu pricina. Pare a fi vorba de un îndrăgostit la primul impuls liric de a relata puritatea stării sale, cu mijloace artistice simple, elocvente. Deduc că autorul a trimis poezia la redacție pentru a și-o găsi publicată cât mai curând. Astfel
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13580_a_14905]
-
multe alte lucruri, cu slujbe fie la fața locului, fie în biserică. Avînd de sfințit o coroană, bulibașa s-a dus la biserică, a obținut serviciile a patru preoți și s-a putut intitula, după ce s-a sfințit obiectul cu pricina, rege internațional al rromilor. După părerea Cronicarului în biserică ar trebui să fie loc pentru toată lumea, iar ideea că Ilie Stănescu și-a bătut joc de sacralitatea regalității românești ar trebui privită cu mai multă relaxare. În anii ’90, cînd
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
de critic, așa cum sînt fatalități în toate meseriile. Dv., inginerii opticieni, n-aveți, cum să zic, orbii dv.? Nedreptățile criticii nu se repară, de obicei, decît în posteritate: cînd se impune o altă judecată decît aceea „greșită” de criticul cu pricina. Am pus ghilimelele, fiindcă noțiunea de greșeală este relativă în aprecierile criticilor. Poate că ar trebui să folosim alt cuvînt. Opinia „corectă” e aceea pe care talentul unuia sau mai multor critici o impune la un moment dat. În raport cu această
SCRISORI CATRE EDITORIALIST by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13585_a_14910]
-
Ba unii au și murit de pe urma înțepăturilor. Te pomenești că gîngăniile - păianjeni sau ce-or fi - or fi venit împreună cu palmierii lui Agathon, ca pasageri clandestini în România? Veți spune, poate, că asta e o răutate gratuită, fiindcă bîzdîgăniile cu pricina ar fi trebuit să înțepe încă de anul trecut. Nu-i așa. Mai întîi trebuia ca păianjenii, scorpionii, ce-or fi ei, să se înmulțească și să se răspîndească încît să ajungă și în calea nefericiților pe care i-au
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
mai puțin limpezitor, la poezia neîngenunchiată ideologic”. Alexandru Lungu a fost părtaș la acea scurtă, intensă, zbuciumată perioadă literară dintre 1944 și 1947, „răstimpul de beatitudine dintre colții și copitele a două năpaste ce au căzut peste noi”. Din care pricină efervescența creației în chestiune avea o notă dramatică pe care o putem reconstitui fără greutate. Funcționau pe atunci cîteva însemnate cenacluri liteare: Sburătorul postlovinescian, prezidat, prin rotație, de Felix Aderca, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, cercurile conduse de Petru Comarnescu, H.
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
material, onorific? Dacă doar zece din cititorii noștri de poezie ar urmări să depisteze poemul cel mai bun, cu siguranță ar fi indicate zece poeme diferite. Ați fi dat dovadă de ordine și de simt practic dacă la propunerea cu pricina ne-ați fi arătat și nouă, dar și cititorului dornic să se implice, care să fi fost, în opinia dvs., poemul cel mai valoros publicat de noi în 2002. Poate că ar fi bine s-o faceți de-aici înainte
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13756_a_15081]
-
România. l Totuși, la televiziuni, la postul public de radio și la cîteva cotidiane - chef mediatic în toată regula, după asigurările pe care le-a primit România că e în cărțle integrării, în anul 2007. Si chiar în ziua cu pricina, Cornel Nistorescu dă la tipar pentru EVENIMENTUL ZILEI un editorial cu titlul: "Între Uniunea Europeană și victoria PSD". Concluziile lui Nistorescu sînt de-a dreptul alarmante: "Dacă privim cu atențe «restructurarea» guvernului și întăririle de la partid, ele par a fi fost
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
grabe revoluționare, care ardea etapele și ignora faptul că instituțiile importate din Occident ar fi avut nevoie la noi de un proces de înnoire a mentalității. Niciodată Maiorescu n-a pretins că ceasul istoric trebuie dat înapoi și formele cu pricina, eliminate: credea pur și simplu că formele cu pricina cereau timp spre a-și crea fondul. Paseismul atribuit lui Maiorescu rezultă din confuzia pe care, de la Zeletin la Marino, o fac unii analiști între doctrina lui Maiorescu și aceea a
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
instituțiile importate din Occident ar fi avut nevoie la noi de un proces de înnoire a mentalității. Niciodată Maiorescu n-a pretins că ceasul istoric trebuie dat înapoi și formele cu pricina, eliminate: credea pur și simplu că formele cu pricina cereau timp spre a-și crea fondul. Paseismul atribuit lui Maiorescu rezultă din confuzia pe care, de la Zeletin la Marino, o fac unii analiști între doctrina lui Maiorescu și aceea a lui Eminescu. Nimic mai fals! Cei doi corifei ai
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
seama de asta exact cînd, vorba dlui Cosașu dintr-un savuros text despre coincidențe, începi să te întrebi de ce nu mai zice nimeni nimic de o bucată de vreme despre... Exact atunci toată lumea se pune pe turuit despre subiectul cu pricina. l Din Caligraful mehedințean pe luna mai, reținem o pagină consacrată de către istoricul Adrian Cioroianu comunismului românesc privit din unghiul inedit al discutării imaginii (chipului) și numelui conducătorului în regimul comunist român. Scandaluri pe șevalet se subintitulează remarcabila analiză a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
ați fi mai câștigat, prin buna modestie. La exemplarul pe care ni l-ați oferit, și pentru care vă mulțumim, ați atașat, inspirat, o erată, într-o formă însă de complicată inutil. Corectura în pagină, pe vers, la locurile cu pricina, credem că este lucrul cel mai indicat. Vedeți la pag. 57 greșeala care vă scăpase după alcătuirea eratei, o semnalați citeț, în creion. Sperăm ca tirajul să fie decent, ca să osteniți cât mai puțin la eliminarea erorilor. (Iulian Nuță, București
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
convingător relațiile organice dintre termenii ecuației național-universal? S.V. - Considerarea în ansamblu a lucrărilor elaborate de universaliștii români, în temeiul metodologiei comparatiste, fie și cu unele goluri, întrucât o lectură absolut integrală este cel puțin dificilă, dacă nu imposibilă din varii pricini documentare, învederează reliefuri impunătoare. Numărul cu adevărat impresionant de volume de autor ori studii tipărite prin revistele de profil, profunzimea și diversitatea lor, indică nu o dată contribuții care au stârnit admirația specialiștilor din alte țări. S-a scris, despre ele
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
granițele dintre intelectual și emoțional în disciplina noastră. Unii cred că e de ajuns o comportare regretabilă a unui mare scriitor spre a-i trece opera la index. Alții, din contra, preferă a nu sufla o vorbă despre comportarea cu pricina, ca să nu știrbim prestigiul operei. Rațional este să distingem planurile, nu să le amestecăm. Părerea mea este că revizuirea este istoricește fatală și este, înainte de orice, estetică. Dacă nu mai citim astăzi o operă sau un autor așa cum îi citeam
Critică și iubire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13889_a_15214]
-
dar la o adică face pe sărăntocul. Asta însă nu de frica mafioților autohtoni, ci din motive electorale. l Președintele Iliescu nu-i iartă însă nici pe demnitarii care se declară săraci cu neveste bogate, cazul premierului Năstase. Afirmația cu pricina a președintelui e citată pe pagina întîi numai de ROMÂNIA LIBERĂ: "Și în legătură cu averile, o familie are averea comună, abia după divorț se separă averile." Cum e greu de crezut că Ion Iliescu n-avea cunoștință de declarația de avere
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
de milioane de lei daune morale; 2) și dacă n-a fost calomnie afirmația senatorului cum că dl D.M. ar fi fost implicat în contrabanda cu țigări de pe Otpeni, atunci înseamnă că asupra dlui D.M. continuă să planeze bănuiala cu pricina, prin urmare de ce să-i acorzi daune morale? l Informațiile le-am cules din ZIUA și din alte cotidiane din 15 mai. l În DILEMA nr. 528, dna Roxana Ologeanu, care se prezintă drept doctor în {tiințele comunicării la Universitatea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
la Universitatea Stendhal-Grenoble 3, îi pune sever la punct pe doi dintre colaboratorii permanenți ai revistei, dnii Lucian Mândruță și Sever Voinescu. Colaboratorii Dilemei s-ar fi făcut vinovați de lipsă de nuanțe în discutarea războiului din Irak. Nuanțele cu pricina ar fi constat în discriminarea dintre pacifiști și comuniști ori între dictatorii de ieri și de azi, de dreapta ori de stînga. Lunga scrisoare a doamnei doctor Ologeanu ne aduce adieri ideologice bine știute: dinspre gauchismul francez dintotdeauna, simpatizant al
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
în elogiile incomensurabile aduse unor modești autori de provincie, la diverse lansări de cărți sau în paginile presei din teritoriu. În loc de-a le lăsa să se "evapore" în momentele rostirii sau publicării lor într-un cadru minor, comentatorii cu pricina își strîng cu evlavie astfel de texte în volum. Bunăoară, un Ilie-{tefan Rădulescu "și-a adunat și el recenziile într-o carte, dar nu după ce le-a publicat în reviste, ci după ce le-a citit în holul primăriei din
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
de cînd am renunțat să mai merg la premierele oficiale. Am să vă vorbesc acum despre un spectacol recent de la Teatrul ACT, incitant, și anume, Șefele de Werner Schwab, în regia lui Sorin Militaru. Chestiunea este interesantă din mai multe pricini și tipuri de relații existente în cadrul aceleiași structuri. Sorin Militaru a fost selecționat în cadrul programului pentru tineri regizori de la Teatrul Odeon unde a montat anul trecut Genocid sau ficatul meu e fără rost, tot un text al lui Werner Schwab
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
programatic convenția. Este diferită, întortocheată, cum zici, proza actuală? Poate. Speram ca postmodernismul să însemne o întoarcere la epic. N-a fost așa, nu-i așa. Este o autoreferențialitate care se complică la infinit. Romanul și-a pierdut din această pricină cititorii. Faptul este evident. Când intri într-o librărie franceză, vezi că ceea ce domină nu este romanul (ca pe vremuri), ci literatura de informație: dicționare, istorii literare, biografii, culegeri de clasici etc. Franța nu mai are, azi, mari prozatori. În
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
o metodă eficientă în combaterea acestui tip de aberații științifice. Deruta în rîndul celor interesați de astfel de probleme, unii, dascăli, e imensă. Nu vreau să fac procese de conștiință nimănui, dar chiar și unii dintre adversarii tezelor naționaliste cu pricina sînt ispitiți de ideile principale aflate în joc. Care este preocuparea cea mai constantă a, să zicem, lingviștilor români din anii din urmă? Aceea de a reveni la scrierea cu â, ca mai potrivită spiritului limbii noastre și originii ei
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]