72,946 matches
-
ar fi putut disimula mâinile arse. Ar fi trecut neobservate bâzâitul continuu și vaga adiere de ozon care i-ar fi însoțit toate mișcările. Și ar fi revenit astfel printre noi un Dan Merișca invulnerabil, singur și temut. Electrocavalerul. Fiecărui prieten care i-ar fi întins mâna, Dan ar fi trebuit sau să-i întindă dreapta înmănușată sau să-și scoată mănușa, prefăcându-l pe celălalt, în câteva clipe, într-o mumie calcinată. Fiecare fată care s-ar fi supus dorinței
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
ar fi rămas acolo, sperând să slujească de releu pentru toate semnalele rătăcite prin eter, căutându-și obosite ținta aproape uitată. Dar pentru că s-a gândit la toate astea, Dan a rămas cuminte în ghearele tigrului din vis, așteptându-și prietenii să vină și să se împărtășească nestingheriți din trupul sufletului său, ba chiar cu înțelegătorul lui rânjet blând să le șoptească printre dinți: "...Gagiilor, mai întâi scoateți ștecherul din priză..."". Ai pomenit de profesorul Crohmălniceanu. Este omul din literatura română
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
La vest de Eden II), scrie (la momentul respectiv, o carte despre Vasko Popa care avea să devină Mitteleuropa periferiilor) sau participă la lansări. în Despre regi, saltimbanci și maimuțe, Cornel Ungureanu e totuși, întîi de toate, iubitorul de teatru, prietenul lui Aurel Manea, al lui Ovidiu Iuliu Moldovan și Nicolaus Wolcz, intrat în neagra și corupta fundătură a Teatrului Național din Timișoara cu sincera dorință de a face treabă și la fel de sincera credință că orașul lui e încă o �capitală
Cronica unei înfrîngeri by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14692_a_16017]
-
vrei, da' să mi-l aduci înapoi, cu mîna Tatălui deasupra lui, ajută-l să nimerească poarta și ușa casei". Teatrul, punerea în scenă, este un procedeu drag lui Francisc Nona care astfel schimbă registre sau face vizibilă parabola. în Prieten cu îngerul, proza cu personaje-marionetă, sau chiar complet devitalizate (o doamnă este "cu spate drept și sîni adevărați", domnii sînt "bine", "la braț cu soții sau amante machiate elegant") se transformă în piesă de teatru, astfel se inversează ordinea realului
Violență și flori by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14711_a_16036]
-
Mont Blanc într-o agendă elegantă, apoi a vrut să știe de ce. I-am spus adevărul: habar n-aveam de ce. A dedus că nu sînt un partener de conversație adecvat și la a doua lecție n-a mai venit. Un prieten lecturofil, cinefil, meloman, fan al canalelor Arte, Mezzo și TV5, om cu un bun-simț-al-umorului cum rar se poate întîlni, mi-a spus că își citește nesmintit în cotidiane și în săptămînale
Placul by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14727_a_16052]
-
pieptănat pe spate. Un dandy autentic, care știe să se sacrifice nu numai de dragul țării sau al iubitei, ci și de dragul unui poem, al unei anecdote sau al unui ac de cravată. Un romantic recitînd cu tulburătoare pasiune versuri comesenilor, prietenilor, femeilor frumoase fără a lăsa nici o clipă senzația desuetudinii. Profilul unei întregi generații de inși stilați, de cavaleri discreți și fără morgă, deloc scorțoși, bon viveuri scăpărători și inteligenți, artiști prin felul însuși de a fi, se ghicește în trăsăturile
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
în felul unui primar proletcultist care, la o expoziție, mobilizase astfel asistența: Aia-i artă, tovarăși, când faci un măr, să-ți vie să muști din el!... Recomandare neghioabă, canibalică. O dată, pe vremuri, un mare pictor român trecea cu un prieten prin Grădina Icoanei unde văzuse un amator lucrând ceva înaintea unui șevalet. Aplecându-se să vadă ce, pictorul îi spusese amicului pe franțuzește: Il a le don funeste de la ressemblance, - că are darul funest al resemnării, în sensul că amatorul
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
în centrul atenției. Bărbatul-macho, bărbatul puternic din romanele brebaniene este ridiculizat. Iustin Raețchi încearcă tot felul de tratamente pentru a se vindeca de dragostea pentru tînăra care-i complică și mai mult viața. încearcă rețete verificate: de exemplu, își pune prietenul cel mai bun să-i violeze iubita - ceva asemănător se întîmpla și în Bunavestire. Numai că aici nu merge, Raețchi nu scapă de obsesie. El nu este decît un bărbat slab, mereu depășit de situație: fiul său face parte dintr-
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
mișc un deget pentru binele obștesc. Partea nostimă e că, de atunci încoace, absolut nimeni nu mi-a reproșat că nu mi-am ținut cuvântul. în schimb, banca a rămas la loc. Atât că au dispărut leațurile vopsite în roșu. Prietenii mă întreabă, câteodată, de unde-mi iau informațiile despre viața politică și cum de "nimeresc" pronosticurile privind evoluția înaltei politichii naționale. Ce surse de informații am? Nici una! Cum nu prea citesc ziarele și nici nu mă prea uit la televizor, îmi
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
Teresa Ferro, merită, pentru entuziasmul și străduințele sale, laude și mulțumiri. Dar, mai mult decât toți și toate, constatarea că, după șaisprezece ani de când a fost introdusă predarea limbii și literaturii române la Universitatea din Udine absolvenți ai acestor cursuri, prieteni iubitori ai culturii românești și ai României au prezentat la colocviu unele rezultate ale cercetărilor lor personale în românistică, au devenit traducători cunoscuți și recunoscuți - este fără îndoială o realizare însemnată pentru că ceea ce a fost într-adevăr o îmbucurătoare noutate
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
înțeleaptă a Ministerului Informațiilor de sub mîna dlui Dîncu a tăiat toate subvențiile!) în fine, dl Buzura se referă la dosarul său de la CNSAS, pe care l-a văzut și în care a numărat "56 (cincizeci și șase) de turnători, colegi, prieteni, oameni de carte, al căror scris, în ciuda pseudonimelor, l-am recunoscut cu ușurință". îngrozitoare e ura ce se desprinde, nu din rapoartele ofițerilor, ci din turnătoriile colegilor: "Nici un text al securiștilor nu se ridică la înălțimea urii și ticăloșiilor colegilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
piatră, pusă acolo pentru popas. Flori de toamnă, lumînări. Crucea de lemn prinsă de copacul impunător ce păzește acest loc. La Muzeu, peste drum, de Ziua Crucii se pusese la cale un tîrg pe această temă. Traversînd, mă gîndeam la prietenii lui, la Pleșu, la Liiceanu, la declarații de iubire, la absența lui Bernea. Ajung în curtea interioară, rătăcesc printre niște cruci mari, oltenești, pictate cu galben, cu albastru, ciudat de jucăușe. Dincolo de ele, o văd pe prietena mea, C.P., care
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
lumea e bună și scrumul unui chibrit ajunge să contrazică/ scrie că lucrurile mărunte nu există decât pentru maeștrii/ deasupra aripile ne urmează pe străzile voastre/ suntem în țară iluzionistului unde se vorbește/ numai despre munca/ zilnic se inventează un prieten să auzim mai clar plânsul/ celor fără convingeri/ până la urmă/ mâini cunoscute ridică fructul artificial din iarbă/ nu-i nimeni să spună când revenim după întâlnirea cu cititorii/ copii se duc la izvor pe langă grădină/ în care am căutat
Intervalele poemelor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14766_a_16091]
-
de război" (ibidem). Sau: "priveam cerul/ dinamitat cu stele și detestam,/ pentru golurile dintre soldați, mitralieră/ cuvintelor, pe cei care mai pot dormi/ liniștit în tranșeele frazei" (ibidem). Prins în jocu-i bovaric, introduce și exotisme: "televizorul/ învîrte planete. Și iarăși,/ prietenii fumînd și aruncînd zaruri/ pe pîntecul balenei albe;/ muzică purpurie - tatuajul/ unei dansatoare se zvîrcolește" (ibidem). Ori cultiva un grotesc solemn, cu inserturi mitologice, o degradare aulica, țeapăna: "Cu lira lui dezacordata trece/ Orfeu pe sub bolțile de piatră crăpate/ tăi
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
bunăoară, ca Cela i-ar fi furat ideea unui eseu despre înjurături, scriind Dicționarul secret. Ni se mai spune că omul care avea să fie înnobilat de Regele Spaniei cu rangul de Marchiz de Iria Fla-via profita fără scrupule de pe urma prietenilor săi bancheri (ceea ce nu e neapărat un lucru condamnabil), pentru a-și realiza proiectele literare și a-și satisface capriciile, fără a obișnui, în schimb, să-și plătească colaboratorii la revistele pe care le conducea. Că, obsedat metodic de glorie
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
obișnui, în schimb, să-și plătească colaboratorii la revistele pe care le conducea. Că, obsedat metodic de glorie, isi regiza propriile aniversări, cerîndu-le editorilor să facă rost de articole omagiale; că frecvență, și din rațiuni folclorice, prostituatele; că ruga un prieten cu condeiul mai ductil să-i scrie articolele, celebrul romancier fiind - după părerea lui Umbral - un jurnalist mediocru etc. Cît despre titlul cărții, încărcătură să ofensatoare se diluează considerabil dacă sintagma este înțeleasă în context, dincolo de decupajul publicitar. Formula "cadavru
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
puțin adevărat că, în alt loc, ni se spune exclusiv despre Cela că devenise, în ultimii săi ani, un mort în viață. Cu greu s-ar putea stabili, însă, dacă în această apreciere există mai mult cinism, decît compătimire pentru prietenul bătrîn. Pe de altă parte, autorul nu se arătă zgîrcit în adjective laudative, nu ezită să-l numească pe Cămilo José Cela "geniu", subliniindu-i talentul lingvistic de excepție și laconismul discursului, care lasă, din fericire, "nemoralizat" universul românesc. E
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
în care C.J.C. ocupă toată pagina, cel mai pregnant lucru este percepția lui Umbral despre Cela, nu cercetarea obiectivă a faptului biografic, ci capriciile și umorile cercetătorului. Astfel este văzut creatorul Stupului, de pildă, lîngă patul de moarte al unui prieten poet: "Iată-i pe cei doi vechi prieteni, în fața mea, fără a avea nimic să-și spună, ca și în alte rînduri, ajungindu-le prietenia dintre ei, laolaltă cu o tăcere plină de rumoarea conversațiilor de altădată. Iată o prietenie împlinită
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
pregnant lucru este percepția lui Umbral despre Cela, nu cercetarea obiectivă a faptului biografic, ci capriciile și umorile cercetătorului. Astfel este văzut creatorul Stupului, de pildă, lîngă patul de moarte al unui prieten poet: "Iată-i pe cei doi vechi prieteni, în fața mea, fără a avea nimic să-și spună, ca și în alte rînduri, ajungindu-le prietenia dintre ei, laolaltă cu o tăcere plină de rumoarea conversațiilor de altădată. Iată o prietenie împlinită. Cel viu asista la muțenia celuilalt. Mortul este
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
fără a avea nimic să-și spună, ca și în alte rînduri, ajungindu-le prietenia dintre ei, laolaltă cu o tăcere plină de rumoarea conversațiilor de altădată. Iată o prietenie împlinită. Cel viu asista la muțenia celuilalt. Mortul este doar un prieten supărat. Așa i-am vazut întotdeauna pe cei morți". Calitatea de biograf - a pune în lumina pe altul - presupune o condiție subalterna pe care autorul cărții o asumă numai în parte. Ceea ce pare să fi fost, la început, doar o
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
Vasile Gorduz a realizat un bust al lui Ioan Alexandru. în acest moment nu știu cum arată lucrarea și nici nu știu exact care este destinația ei. Aș putea afla ușor, sunîndu-l chiar acum la telefon, acolo, în nordul său grăniceresc, pe prietenul meu Gavrilă Țărmure, pe Țî, organizatorul și regizorul suitei de evenimente în care limbajele se întîlnesc, artele se interpătrund și artiștii se apropie, și care a reușit să facă la Bistrița, pe cont propriu, adică prin propria-i fundație, ceea ce
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
aceleiași baricade, cu dihania pe care comunismul ne-a însămînțat-o în grădini și în suflete, unul prin angajare politică explicită, celălalt prin acțiune civică și prin pildă morală, după cum s-au mai întîlnit acum la Bistrița, în ograda culturală a prietenului meu Gavrilă Țărmure, adică a lui Țî, pe care n-am mai apucat să-l sun eu la telefon din pricina simplă ca m-a sunat el încă o dată, evident pentru a mă întreba ce se mai întîmplă cu acest text
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
acum cu asemenea treburi gingașe? - Nu pot să-ți spun, că iar o să fiu acuzat că te influențez. - Da?! mă mir eu. - Da, îmi confirmă el. - Păcat! exclam eu. - Mare păcat! cade și el de acord. Și telefonul clanc, iar prietenul meu Gavrilă Țărmure, zis Țî, amuțește la capătul firului, acolo, în Bistrița lui, unde nu este admis să lauzi o persoană și să critici o instituție. Dumnezeu să-i ierte pre dînșii, că nu știu ce fac! Amin!
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
an participam prima oară la [...] Bienala Internațională de Poezie de la Liège. Am ținut atunci o comunicare care a impresionat asistența [...] Acea comunicare l-a determinat pe cunoscutul scriitor francez, de origine albaneză Ismail Kadare (cu care am rămas de atunci prieten) să mă invite pe terasa hotelului Holliday Inn la un dialog etc.". Semnatarul acestei confesiuni este dl Valeriu Stancu (în Cronica de pe iulie). Protagonistul, firește, dl Valeriu Stancu. Laudă-te gură! Din Basarabia De la Bălți, din Basarabia, primim nr. 1-2
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
când cu câte-o Întrebare. Dar În afară de faptul că tânărul căuta niște leacuri pentru răniții de pe front nu putuse afla nimic altceva. Și pentru că-l pasionase cândva spițeria Începu să-i aducă el Însuși toate pietrele găsite de el și prietenii lui. Într-o zi, un amic Îi adusese preotului o piatră ciudată. Destul de sfărâmicioasă cu tot felul de dungi prin ea, o piatră cum nu mai avusese prietenul lor până atunci. Adrian luă piatra În mână și două zile nu
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]