259 matches
-
îndreptățită însă să spună cuvintele pe care oricare ins din anturajul ei le-ar fi putut pronunța într-un moment de luciditate: "N-avem nimic de făcut, n-avem nimic de lăsat". Deposedați în martie 1945 de ultimele averi și prigoniți politic de regimul comunist, Cozienii mai reprezintă pentru acesta doar rămășițele ce trebuie supravegheate atent ale unei clase "exploatatoare". Cu nimic diferiți, în ceea ce privește modul în care fac rost de bani și își cîștigă existența, de indivizii din pegra societății, urmașii
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
bază limba, cultura germană - în comentarii -, plus latină umanista a Romei celei mici de la Blaj, tipică transilvănenilor. Măcar din unghiul ascuțit al culturii, avem în fața încă un argument din argumentele temeinice ale românilor de dincolo de munți uniți cu Romă. Români prigoniți că în războaiele religioase, făcuți, cu oroare, papistași, urîți cîteodată mai mult decît paginii. E paradoxul poporului român, atît de tolerant și atît de latin, istoria să-l amestece de secole în oală fierbînd de slovele chirilice și de vorbele
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
înainte de sfârșitul războiului, în care se poate vedea, cum spuneam, o trimitere la situații și procese de aceeași factură petrecute în trecutul apropiat. Metamorfoza lui Sebastian Românu, altă povestire, cuprinde aluzii la o Persie discreționară, totalitară, în care "blajinii" erau prigoniți, își pierd libertatea din nimic ("...fusese un an când erau închiși cei cu ochii verzi, apoi schimbându-se stăpânirea, temnițele gemeau de cei cu părul roșu și spâni"), iar Omul cu ochii verzi, ultima povestire din Euridice, e o parabolă
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
mironosițe-n somn filtrând mirul Fiului de Domn râvna smirnei arse candeli stinge. Cubul schivnic își divide prisme câmp de energie însumând iezerii secați la timp secund încrestate crinele seisme. Muzica nevăzului rămâne din greșeala rozei la zenit mersul înlăuntru prigonit pe versanți de rămurate rune. Cataractelor nuntaș și mire cu icoane limpezit colinzi scara îngerilor suferinzi orbi tăind în sare cimitire. Leagăn și mormânt De ce? apari doar noaptea mormântul meu cătând. La naștere nu fost-am? ethericul pământ și laptele
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
spui și mie ce se-ntâmplă acolo? Ce era să-i spun?! Că mușuroiul, odată stârnit, nu-și mai găsea locul și odihnă? Că cincizeci de ani de tăcere și ascultare se răzbunau acum printr-o zurba fără sfârșit? Că prigoniții din închisorile comuniste - pufini dintre ei, care mai scăpaseră cu viața - aveau ceva de plătit și, în naivitatea lor, crezuseră că vremea revanșei sosise? Că milioanele de membri de partid - peste patru la număr -tremurau acum de teama pentru pielea
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
rând câte ceva în ființa lui Felix Kanmacher, îl răscolesc și aproape-l zdrobesc, îl obligă să vadă caruselul istoriei rotindu-se vertiginos. Dincolo de romanul picaresc se află Bâlciul deșertăciunilor, cu spectacolul colorat al unei lumi pestrițe: turci și armeni, evrei prigoniți și ruși veniți ca eliberatori. Prima moarte a lui Felix Konmacher se petrece la Balcic, când Victor Marcu îl alungă și-l trimite la București, lăsat aici în voia sorții. O întâlnire providențială cu Șlomovici îl duce la cazinou, loc
Descântec fabulos despre o Românie pierdută by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3491_a_4816]
-
să realizezi lucruri importante, fără însă a te întîlni cu speranța", �împreună cu mulțimea, ești supus unor influențe nevăzute și rele", �ești în suferință", �mintea ta este tulburată", ș.a.m.d. Dar chiar în timp ce urmărim pătimirile, ispitirile în lume ale eului prigonit pentru Dumnezeul său, ochiul și urechea prind jocurile gratuite, sensuri și declicuri care ies din schema creștină. Lumea cavernelor, peisaj post-apocaliptic populat de băștinași dezumanizați, de inspirație și iz biblic, are și savori în care poezia de azi se recunoaște
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
orice scriitor satiric lezează regimul sovietic", întrucât, lărgindu-se raza ei, "e îndoielnic să poți găsi pe lume fie și un singur model de satiră îngăduită din punctul de vedere al autorității statale". Fără a părăsi gândul unei expatrieri, scriitorul prigonit se adresează, totuși, lui Stalin, cerându-i protecția. Nu e ceva ciudat? Nu era oare Stalin arhitectul și operatorul absolut al regimului tiranic? Dictatorul exercita însă o fascinație a puterii, inclusiv pentru unii oameni cultivați, care conținea, după aprecierea lui
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
Președintele PSD Victor Ponta a declarat că se aștepta și era normal ca Adrian Năstase să fie achitat în dosarul "Mătușa Tamara", el precizând că fostul premier a fost "prigonit timp de șapte ani" de către Traian Băsescu și de către instituțiile aflate în subordinea șefului statului. "Mă așteptam să fie achitat. Am spus lucrul ăsta zilele trecute. Era normal acest lucru. Timp de șapte ani a fost prigonit de către Traian Băsescu
Ponta: Năstase a fost prigonit şapte ani de Băsescu, era normal şi de aşteptat să fie achitat () [Corola-journal/Journalistic/46603_a_47928]
-
din păcate, în posturi de răspundere." E.T.A., evident exagerează. Oare nu erau prea tineri la 30 de ani, spre a atrage atâtea "uri" și "invidii"? Se plâng de "zidul indiferenței" (deși unele cărți, spuneam, erau reeditate), se consideră antipatizați, prigoniți, înconjurați, pur și simplu de "niște fiare". Autoarea Jurnalului devine, cum vedem, apocaliptică, înclinând bine spre pesimism și mizantropie. O cronică negativă a lui Cornel Regman, critic având reputația într-adevăr de critic rău la romanul Liniștea al lui Costache
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
invers. Cunoscând până la exhaustiv bibliografia și datele biografice ale autorilor, Iordan Datcu ține să facă un act de dreptate, aducând la lumină adevăruri, în timpul comunismului, ocultate: faptul că un remarcabil etnolog și lingvist, precum Petru Caraman a fost interzis și prigonit, sau ca personalități de mare anvergură, ca Vasile Voiculescu, Anton Golopentia, Harry Brauner, Ion Diaconu au fost deținuți politici. , apărut la Editură Saeculum I. O., este un fundamental instrument de lucru, realizat cu o înaltă profesionalitate, si care se adresează
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
termină facultatea cu strălucita teză de licență: Ordinea publică în statul modern. În cele din urmă, ajunge un vajnic inspector de poliție, căruia i se spune un zbir și-un călău și-o canalie ordinară și-un mișel fără rușine. Prigonitul deveni un teribil prigonitor. O, Tempora... Ei, nu, dar noi, cei de azi, progresarăm... După cum singur a declarat serios și naiv însuși dl Marian Munteanu, în fața moderatorului mirat că și-a schimbat figura de Crist, înlocuind-o cu niște favoriți
Psiho-candidați by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16686_a_18011]
-
retipăririi Bibliei lui Brâncoveanu, în anul 1988? În aceeași zi, de la ora 16.45, documentarul „Taina Cerului pe Pământ - Sfânta Liturghie” explorează istoria și taina Liturghiei ortodoxe, dar și istoria celor 300 de ani în care creștinii au fost alungați, prigoniți și omorâți. Telespectatorii au ocazia sâmbătă seara, de la ora 20.00, să facă o incursiune în culisele celui mai mic stat al lumii, care reușește să atragă două milioane de vizitatori pe an și ale cărui activități au ecou în cele
Programe Speciale de Paşti, la TVR Cultural () [Corola-journal/Journalistic/23104_a_24429]
-
dezvăluie ceva, fusese o crâncenă luptă începută de timpuriu. Ieșise din oameni cu vază și stare, fusese oropsit de la naștere, crescut pe mâini străine, surghiunit apoi în străinătate la învățătură. Întors acasă, se văzuse jefuit de ai săi, înlăturat, hărțuit, prigonit și trădat de toată lumea. Ce nu se uneltise împotriva lui? Cu ce strigătoare nedreptate îi fuseseră întâmpinate lucrările, truda de zi și noapte a jertfirii sale de tot soiul, cum se învoiseră cu toții să-l îngroape sub tăcere!" Romantismul sentimentaloid
Care e cea mai proastă carte românească? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7033_a_8358]
-
primit în audiență, diminuarea eforturilor de război în Răsărit. Iar ambasadorul urmărea, ca și oamenii politici din opoziția română, luptele de la Stalingrad, tot însemnînd, în jurnal, zilele de cînd se desfășoară acolo ostilitățile. Intervenea pe lîngă Antonești și în favoarea evreilor prigoniți. La 1 decembrie 1942 nota în jurnal: "L-am văzut pe Ică. I-am spus, cu titlu personal și amical, că oprirea deportărilor de evrei în Transnistria a impresionat favorabil Cabinetul de la Washington. Acest fapt nu este străin de decizia
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
Eliade ne-a hindus în eroare cu sanscrita lui". În sfîrșit, cel născut dintr-o altercație cu Puiu Iancovescu: "Te împușc mă! Crezi că eu sînt un franc?" Dramatic e capitolul despre ultimele două decenii ale lui Vinea, umilit și prigonit, fără drept de semnătură ("vină ar fi fost faptul că în anii războiului, spre sfîrșit, a girat un ziar, filiala a Curentului lui Pamfil Șeicaru, scriind acolo și editoriale"), răpus de un cancer, apucînd să-și vadă, cu două zile
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
François de la biserica Saint Vincent de Paul, Ion Petrovici, Gheorghe Tomaziu, Petre Năsturel, Michel Gr. Sturza, Ion Bunea, Eleonore de Wied, Alexandru Tzigara Samurcaș. Rezistența morală a acestora a fost însoțită de o sumă de acțiuni de ajutorare a intelectualității prigonite și, în speță, a celor închiși pe nedrept: "Apelul asociației a ajuns, prin părintele Barral, la forurile internaționale din SUA, Franța și Belgia care s-au implicat cu generozitate în acțiunea noastră. Ne-au venit ajutoare (alimente, medicamente, haine de
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
al sclaviei", care te îndeamnă "a trăi după cum ți se poruncește, în turma nedefinită", semnau diabolicul pact care le asigura o sclavie privilegiată, de nivel "înalt". Și alții care, solidarizîndu-se cu valorile trecutului, cu cei închiși ori asasinați, cu cei prigoniți, "rămîneau mai departe sclavi fără privilegii". Pavel Chihaia - Legendele unei lumi posibile, Ed. Jurnalul literar, 2000, 208 pag., preț neprecizat.
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
la loc vizibil, o pereche de indispensabili uriași, pusă la uscat. Căpătînd astfel o anecdotică ilustrare, contrastul izbitor dintre cele două destine scriitoricești nu poate a nu persista în conștiința noastră. Neîntreruptei glorii sadoveniene i-a corespuns o existență umilită, prigonită, prescurtată, cu toate că purtătoare a unor valori literare și morale de prim ordin. Dacă autorul Crengii de aur dar și al lui Mitrea Cocor n-a ezitat a merge, îndată după instaurarea regimului communist, pe calea colaboraționismului celui mai dezolant, autorul
Marele Radu Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5004_a_6329]
-
În vremea întunecată a comunismului au intrat în "colectivă", unii au lucrat în "cooperative", la IFET și au fost secretari "la sfat" sau la "P.M.R.", iar unul dintre ei a ajuns "deputat". Din epitafe reies și momentele grele ale celor prigoniți ( În viață mult am trudit/ Eu casa ce am avut/ Colectivul s-o făcut,/ Din casă m-au alungat,/ La mină eu am plecat,/ Boala grea nu m-a ertat, 265) sau evenimentele tragice ale celor arestați și morți în
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
șir. "Iertare! Sunt ca orice om M-am îndoit de-a ta putere, Am râs de sfintele mistere Ce sunt în fiecare-atom... Iertare! Sunt ca orice om. Sunt ticălosul peste care Dacă se lasă o-ntristare De toți se crede prigonit, Dar, Doamne, nu m-ai părăsit... Sunt om ca orice om — iertare", versuri scrise de Alexandru Macedonski, recitate de Sorin Șaguna (în clipul de mai sus).
Sorin Șaguna, culisele unui spectacol nedrept regizat de Dumnezeu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37005_a_38330]
-
la București în luna septembrie, sunt rugată să cânt în festivalul dat la Ateneu în folosul poetei Maria Cunțan, care refugiată din Ardeal, ca alți mulți intelectuali, aștepta desfășurarea evenimentelor mondiale, în regatul României, loc mai sigur poate pentru cei prigoniți politicește de maghiari. La acest concert își dă concursul și George Enescu, Constanța Hodoș, care într-o conferință relevă meritele subtilei poete, cântăreața Elena Drăgulinescu Stinghe, cântă câteva cântece de Enescu. La sfârșitul concertului aflu vestea că partenerul meu neobosit
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
El, Care suferea în ei, împlinea mari minuni. Astfel, martiriul este un gest de iubire: martirii erau ușurați de iubirea lui Hristos. În timp ce mulțimea cerea ca martirii să fie biciuiți și supuși la diferite suplicii - așa cum a fost biciuit și prigonit Iisus -, ei se bucură pentru că îndură astfel o parte din patimile Domnului. Hristos suferă cu mucenicul, iar mucenicul suferă cu Hristos. Suferința sa are un sens și devine mântuitoare. Marea bucurie a martirilor, departe de a se înrădăcina ca o
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nu cunoaștem viețile tuturor sfinților martirizați. Persecuțiile veneau atât de intempestiv, atât de năvalnic și de des, încât nu au putut fi toate notate în scris. Mulți martiri au rămas cunoscuți doar de Dumnezeu. Doar cei din provinciile mai puțin prigonite sau cei care au scăpat prin fugă au putut să scrie despre credința martirilor și supliciile la care au fost supuși. Se notau viețile sfinților uciși, care se citeau mai apoi în biserică. Numele celor martirizați au umplut calendarul creștin
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
trupul său acelora care numai pe acesta îl pot avea”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV a, cap. VIII, 57.1., în PSB, vol. 5, p. 262) „Ni se pune, însă, și întrebarea: Pentru ce nu sunteți ajutați când sunteți prigoniți? În ce ne privește, pentru ce să ne socotim nedreptățiȚi, când prin moarte suntem sloboziți să mergem la Domnul, când schimbăm o viață cu altă viață, așa cum trecem de la o vârstă la alta? Iar dacă ne-am gândi bine, ar
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]