1,145 matches
-
Muntenia. Hotărârea de a numi și în Muntenia un domnitor nepământean a fost luată după ce domnitorul Ștefan Cantacuzino s-a aliat cu comandantul militar habsburgic Prințul Eugeniu de Savoia la începutul Războiului Ligii Sfinte. Persoana care era ridicată la demnitatea princiară era de obicei dragoman-ul șef al Sublimei Porți,fiind prin aceasta familiarizat cu politica guvernului otoman. Noul principe, care obținuse funcția sa în schimbul unui plocon consistent, (un obicei care era mai vechi), pleca în noua țară în care fusese
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
cabinete de lucru, capela, "camera de aur"), tributar inovațiilor mișcărilor artistice de la începutul secolului al XX-lea. Pelișor are doar 99 de încăperi, față de Castelul Peleș cu 160 de încăperi. Întreaga casă a fost decorată pentru a fi o reședință princiară, și poartă amprenta unei personalități puternice: a reginei Maria. Holul de onoare este lambrisat cu lemn de stejar. Dormitorul de aur este decorat după planurile și desenele reginei cu mobilă sculptată în lemn de tei aurit. Tot după planurile reginei
Castelul Pelișor () [Corola-website/Science/305950_a_307279]
-
care se afla doar la o zi distanță călare de sălașurile lor din stepe, a fost o povară foarte grea pentru rușii kieveni. În cele din urmă, Rusia Kieveană s-a destrămat ca stat datorită luptelor armate dintre membrii familiei princiare care stăpâneau în devălmășie țara. Dominația Kievului a pălit din ce în ce mai mult, în folosul Novgorodului aflat la nord, a cnezatului Vladimir-Suzdal în nord-est și a principatului Halici-Volînia în sud-vest. Resturile Rusiei Kievene au fost cucerite de Hoarda de Aur a mongolilor
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
Bari și l-a asediat pe Grimoald vreme de 6 luni, din primăvară până în august, când Grimoald a fost nevoit să capituleze. Totuși, lui Grimoald i s-a conferit iertarea integrală din partea lui Roger și i s-a confirmat titlul princiar. Atunci când, în 1130, Roger căuta obținerea coroanei regale, primind astfel o onoare superioară celei a principelui (precum dețineau conducătorii din Capua și Bari). Aliindu-se cu Tancred de Conversano, un vechi aliat al său și renegat față de dinastia Hauteville, Grimoald
Grimoald de Bari () [Corola-website/Science/328166_a_329495]
-
sau simple strucurii autonome, efemere sau permanentizate, si, în același timp a se stabili conexiunile și interferențele care au avut loc între ele, subliinind în ultimă instanță una și aceeași identitate "valaha" respectiv română, a locuitorilor lor, reflectată în simboluri princiare personale sau statale. Simbolurile statate ale Valahiei nord-dunărene par a coincide cu cele personale ale primului domn al ei Basarab, al cărui coif de combatant pe care stă așezată pajura apare pe monezi, și devin proeminențe începând în anii 1310
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
fiu al unui măcelar-cafegiu, a deprins primele îndeletniciri ale meseriei de la tatăl său, iar primele noțiuni muzicale le va învăța de la organistul orașului Zlonice.[ 1] Tatăl viitorului compozitor avea un han țărănesc iar mama lui era în serviciul unei familii princiare pe nume Lobkowitz din apropierea satului natal.[2] Antonin va crește în ambianța atmosferei de la țară și din fragedă copilărie va cânta împreuna cu copiii țăranilor melodiile populare și va deprinde cântările bisericești în biserica satului alături de coriștii bisericii. Este atras
Antonín Dvořák () [Corola-website/Science/317132_a_318461]
-
A murit la vârsta de 74 de ani, după patru decenii de exil. Principele Nicolae, Nicky cum îl alinta familia, s-a născut la Sinaia, în Castelul Pelișor, pe data de 3 august 1903, fiind al patrulea copil al cuplului princiar Ferdinand și Maria. La nașterea sa, fratele mai mare, Carol, avea 10 ani, iar surorile sale - Elisabeta și Mărioara - 9, respectiv 3 ani. A mai avut o soră - Ileana, născută în 1909, și un frate - Mircea, născut în 1913 și
Nicolae, Principe al României () [Corola-website/Science/303134_a_304463]
-
îl amuzau și îl destindeau. El nu mai putea să se separe de Nicky și un surâs deosebit era rezervat mereu acestui drăcușor, care cucerise inimă austeră a regelui.” Nicolae își petrece copilăria la Sinaia în Castelul Pelișor - reședința familiei princiare. Partenerii de joacă ai micuțului erau în special frații săi mai mari, preferata lui fiind sora sa Mărioara. Cei doi erau nedespărțiți și timp îndelungat prințesa a fost pentru Nicky tovarășul de joacă ideal. Încă dinaintea Primului Război Mondial, Nicky a fost
Nicolae, Principe al României () [Corola-website/Science/303134_a_304463]
-
cetate dacică de pământ situată pe culoarul Mureșului, în orașul Cugir județul Alba. Încă din 1868 pe acest loc s-a descoperit un tezaur compus din câteva sute sau mii de monede de argint. O descoperire importatntă este un mormânt “princiar” de incinerație. Inventarul său funerar conținea oasele incinerate ale unui bărbat matur și a trei cai, un coif, o armură din zale, un scut, o sabie lungă, un pumnal și o lance, toate din fier; piese de podoabă din argint
Singidava () [Corola-website/Science/314364_a_315693]
-
galerii și prăvălii elegante, și învecinându-se cu parcul orășenesc "Warmer Damm" pe cealaltă parte a străzii. Tot aici se mai găsesc: unul dintre cele 3 muzee ale Landului Hessa (celelalte două se află în orașele Darmstadt și Kassel), Palatul princiar (construit în 1813-1817; azi sediul Camerei de Industrie și Comerț Wiesbaden) precum și vila Clementine (azi folosită pentru diverse activități culturale, în special literare). Pe Wilhelmstraße are loc în fiecare iunie serbarea stradală numită "Theatrium", cea mai mare serbare de acest
Wiesbaden () [Corola-website/Science/302563_a_303892]
-
a perpetuat ideea că artiștii italieni care au lucrat în afara Italiei au continuat și contribuit la evoluția stilurilor în Europa, evoluție văzută în termenii progresului de tip renaștere-manierism-baroc-neoclasicism. Istoricul de artă polonez Jan Bialostocki a tratat migrația stilului la curțile princiare din estul Europei în sensul unei întârzieri a manifestărilor stilistice. Tot el a tratat varianta locală a stilului vernacular că o deviație de la normă, în spiritul modelului vasarian. Jacob Burckhardt e cel care a stabilit importantă conceptului de renaștere ca
Istoriografia de artă și canonul occidental () [Corola-website/Science/296074_a_297403]
-
Andrea Mantegna (1431-1506) din "Camera degli Sposi" a palatului Gonzaga. Admirând capodoperele antice și cele ale artiștilor contemporani cu el, Correggio exclamă celebrele cuvinte: "Și eu sunt pictor!" ("Anch'io sono pittore!"). În anii ce urmează, artistul lucrează pentru curtea princiară a familiei Gonzaga, primește comenzi și de la ducesa Isabella d'Este, cavalerul Francesco Baiardo din Parma etc. Strânsa legătură cu operele lui Mantegna a lăsat urme evidente în creația timpurie a lui Correggio. În primul său tablou de altar ("retabulum
Correggio () [Corola-website/Science/311175_a_312504]
-
creștinismului. La un moment dat, stilul baroc în arhitectură, sculptură și pictură a devenit puternic înrădăcinat în diferite țări, în diferite variante locale, precum ar fi barocul german, cel olandez, cel polonez sau cel francez, producând clădiri publice, palate, reședințe princiare sau private de o valoare estetică și artistică excepțională, care au devenit, la rândul lor, modele "propagabile" de cultură, artă și stil baroc. Spre exemplu, barocul în România, mai exact în Transilvania, este o "reverberație" puțin mai târzie, e drept
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
garda imperială („garda varegă”; spre exemplu Vasile al II-lea, căruia marele prinț al Kievului Vladimir I i-a trimis șase mii de războinici varegi). Teritoriul est-european (preponderent slav și fino-ugric) al cetăților, târgurilor și teritoriilor aferente, administrate de liderii princiari, militar și negustori varegi (și populate cu coloniști și mercenari scandinavi strămutați) se chema pe limba lor Gardarike (sau "Gardariki") “regatul orașelor-cetăți”. Cele mai vechi localități au fost: Pskov, Polotsk, Gnezdovo/Smolensk, Alaborg, Aldeghia/Ladoga, Holmgard/Novgorod, Beloozero, Timero/Iaroslavl
Regatele scandinave () [Corola-website/Science/330962_a_332291]
-
o perioadă de înflorire, în care ea a devenit centrul comunității georgiene din Ierusalim și a fost locuită de numeroși călugări veniți din Georgia. Între ei s-a aflat și Șota Rustaveli, poetul național al Georgiei, membru al unei familii princiare georgiene care fusese la un moment dat trezorierul reginei Tamara a Georgiei. După legendă, Rustaveli a fost nevoit să fugă din Georgia în anul 1185 dupa ce a fost acuzat de a fi întreținut o relație interzisă cu regina Tamara
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
numiți cneji (prinți) încă din vremea când domniseră în mici cnezate (principate) medievale suverane. După ce statele lor au fost absorbite de Marele Cnezat al Moscovei, conducătorii acestor stătulețe au ajuns membri ai Curții țarilor, fiind autorizați să-și păstreze titlurile princiare. Începând cu secolul al XVIII-lea, titlul (mare cneaz, împreună cu o moșie din teritoriul ce purta acest titlu) era conferit în mod ocazional de țar ca răsplată pentru servicii deosebite aduse imperiului. Astfel, Petru cel Mare i-a conferit titlul
Cneaz () [Corola-website/Science/302883_a_304212]
-
II-lea, căruia puțin i-a lipsit să-l facă prizonier pe Ludovic al IX-lea la Vaucouleurs, unde regele încrezător, se dusese să trateze o problemă de graniță. În aceste condiții, când solii patriarhului Ierusalimului au poposit la curțile princiare din Occident solicitând o cruciadă, ei au fost primiți cu rezervă. Singur papa, în calitate de șef al creștinătății, s-a arătat sensibil la cerere, dar tocmai de aceea cruciada, pentru mulți, nu mai reprezenta decât partida papală și preferau să rămână
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
român că „cugetă ca un al doilea pariarh” și „îndeplinește și treburile domnilor și pe cele ale patriarhilor”. După moartea lui Brâncoveanu, imaginea lui a avut de suferit. Textele moralizatoare care s-au păstrat de la Nicolae Mavrocordat au subminat imaginea princiară a lui Brâncoveanu, modelul comportamental al primului domn fanariot fiind perfect opus celui brâncovenesc: dacă Brâncoveanu dovedise mare atașament față de familia și casa lui, " Manualul în care se cuprind păreri și cugetări cu privire la moravuri și purtări" al lui Mavrocordat recomandă
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
Holland la bordul dostrigătorului "HMS Hereward". Atunci când minele marine au pus în primejdie călătoria reginei spre Zealand, ea a fost condusă în Anglia. Cu doar o zi mai înainte, principesa moștenitoare prințesa Juliana, soțul acesteia prințul Bernhard și copii cuplului princiar plecaseră din IJmuiden la bordul "HMS Codrington " spre Harwich. Toate aranjamentele necesare refugiului făcuseră făcute mai înainte de declanșarea invaziei germane. Cum din punct de vedere constituțional regina era parte a guvernului, plecarea monarhului a ridicat problema plecării cabinetului. După o
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
de Interne. În luna mai 2009, la invitația Gărzii Reales Tercios, a oferit un tablou Prințului de Asturias, moștenitorul Coroanei Spaniole, cu ocazia aniversării a 5 ani de la căsătorie. Denumit Poartă Sărutului din Asturias, tabloul este un portret al cuplului princiar: Prințul Felipe de Bourbon și Prințesa Letizia Ortiz, în care pictorul și-a continuat seria de manifestări artistice legate de admirația să pentru opera lui Constantin Brâncuși. Râma, de aproape 3 metri, a fost realizată de un alt artist român
Romeo Niram () [Corola-website/Science/303288_a_304617]
-
și dezvoltat teatrul Meiningen. După războiul franco-prusac, Georg al II-lea de Saxa-Meiningen s-a dedicat teatrului. A ajuns să fie considerat unul din cei mai proeminenți intelectuali din rândul aristocrației Imperiului German. Pornind de la trupa de teatru de pe lângă curtea princiară, el a dezvoltat așa-numitul "Meiningen Ensemble" . El rămâne în istoria teatrului prin acuratețea costumelor și decorurilor istorice, precum și veracitatea scenelor colective. A făcut mai multe turnee prin Europa, având o influență statornică asupra dezvoltării artei dramatice pe continent. Pentru
Georg al II-lea, Duce de Saxa-Meiningen () [Corola-website/Science/320302_a_321631]
-
în cetină numele tău; Picioarele ciutelor sar peste el și botul lor adulmecă spre chemarea firii. Aburii vântului nu-mi pot da bucuria de tine; Roua ierburilor mi te amintește, iubitule ! Lumina mea e frumoasă ! Ea răstălmăcește covoare și corturi princiare. Sunt albă, atinsă de aripa morții, Sunt neagră de tăciunele deșertului. Sunt alungată să păzesc clipa deschiderii florilor din oază. Neascultarea mea m-a pedepsit căci am rătăcit la amiază, Am rătăcit în asfințit pe colinele verzi, Să te găsesc
Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
și Josselin au murit la numai câteva luni mai târziu. Guillaume de Tyr îl descrie pe Bohemund ca fiind "mai degrabă înalt și cu figură plăcută. El avea părul blond și era bine proporționat. Întreaga sa înfățișare îi dovedea caracterul princiar celor care nu îl cunoșteau. Conversația cu el era plăcută și fără greutate obținea favorul celor care îl ascultau. Avea o natură generoasă și, ca și tatăl său, era cu adevărat măreț."
Bohemund al II-lea de Antiohia () [Corola-website/Science/328256_a_329585]
-
Ioan Sigismund și a mamei sale, regina Isabela. În aceasta perioadă ea este întărită și înfrumusețată în stilul Renașterii, totodată adăugându-i-se bastioanele externe. În curtea interioară se văd până azi unele profile de piatră artistic sculptate, de la apartamentele princiare situate la etaj. Turcii au ocupat cetatea în anul 1552, după asedii repetate, iar în 1595 a fost recucerită de către Borbély György - căpitanul lui Ștefan Bathori - ajungând în custodia domnitorilor din Ardeal. Moise Secuiul - conducătorul luptei de rezistență împotriva ocupației
Cetatea Șoimoș () [Corola-website/Science/312428_a_313757]
-
este un muzeu național de arheologie din Cucuteni, județul Iași. Construcție in situ, de protecție a unui mormânt princiar din secolele IV - III a.Chr., adăpostește și elemente de istorie locală, precum și vitrine cu piese de arheologie originale datând din perioada culturii cucuteniene. Situată în marginea de nord a satului Cucuteni, pe dealul Gosan, în punctul „La pietrărie”, necropola
Muzeul Sitului Arheologic Cucuteni () [Corola-website/Science/331350_a_332679]