337 matches
-
de a nu împărtăși aceeași soartă ca și Galilei care cu un an înainte fusese condamnat pentru ideile Dialogului; în 1644 apare la Amsterdam, ultima mare lucrare a lui Descartes din cele publicate în timpul vieții, scrisă tot în limba latină, Principia philosophiae, care nu formulează nici o teorie nouă sau vreun punct de vedere diferit față de cele cuprinse în lucrările anterioare.) Iată că Descartes s-a dezis de propriile sale convingeri, căci dintre toate lucrările sale de fizică și metafizică, numai prima
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
de dragul cauzei“ și pe care acum o privește cu extremă severitate: „Cum s ar putea, mai exact, caracteriza acest soi de literatură? Sigur că nu e (Doamne ferește!) realism socialist. Nici măcar pe dos. Aș spune mai degrabă: realismul resentimentului grefat pe principile estetice însușite de către autor la «Școala de Literatură» în cursul anilor ’50.“ Tot în 1993 i-a apărut lui Dumitru Țepeneag volumul Un român la Paris, jurnal din anul 1971 - de fapt, un decupaj din jurnalul mai amplu al prozatorului
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a cuplului, Casa de Editură și Presă „Șansa”, București, 1996. Moise, Emil, „Întreprinderea socialistă: un sistem complex și comprehensiv de servicii și bunuri oferite membrilor ei”, în Adrian Miroiu (coord.), Instituții în tranziție, Editura Punct, București, 2002. Moore, George Eduard, Principia Ethica, Editura Du Style, București, 1977. Morris, Lydia, Social Division: Economic Decline and Social Structural Change, U.C.L. Press, Londra, 1995. Moynihan, Daniel P., The Politics of a Guaranteed Income: The Nixon Administration and the Family Assistance Plan, Random House
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Povestea mitică îl are chiar pe Vasile, Ion, Ghiță erou, și nu pe pruncul cu geneză fantastică. Procedeul depășește prin puterea semnificării practicile popoarelor primitive: „în cursul inițierii sale, fiecare tânăr aranda află nu numai ce s-a întâmplat in principio, dar află, în cele din urmă, și că el era acolo de față, că participa întrucâtva la acele mari întâmplări. Inițierea induce o adevărată anamnesis. La finele ceremoniei de inițiere, novicele află că eroul mitului pe care tocmai l-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
factori spirituali, integrând antropologicul în filosofie. Ralea este fr îndoial, înainte de toate, un mare umanist al generației de intelectuali români din perioada interbelic. Situarea sa în sfera ideii umanismului modern, privit prin noua optic a științelor umanului, care fixeaz de principio problemele omului la începuturile tuturor argumentelor de gândire filosofic, este de o importanț esențial. Originalitatea contribuției culturale a românilor, aprut postum, cel puțin dou lucruri esențiale pentru înțelegerea fixrii locului lui Mihai Ralea în cultura noastr: 1cadrul național în care
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
unei parabole bipătratice (sau a unei "curbe / funcții cuartice"). Fig. 9 Lemniscata lui Bernoulli. Johannes Kepler spunea în 1619 despre comete că ar călători prin cer în linie dreaptă. Isaac Newton abia a demonstrat în lucrarea să intitulată Philosophiae naturalis principia mathematica (1687) că, din moment ce corpurile cerești sînt atrase de un corp central (cum este Soarele) cu o forță proporțională cu inversul pătratului distanței, ele cu siguranta se mișcă de-a lungul unei secțiuni de con, i.e. în cerc, elipsa, parabolă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a inteligenței devine o realitate imuabilă. Hubert Schleichert arăta În recenta sa carte Cum să discuți cu un fundamentalist fără să-ți pierzi rațiunea că nu se poate avea o discuție În contradictoriu cu cineva care neagă principiile argumentării. Contra principia negantem non est disputandum, spuneau clasicii. Poți avea o discuție În contradictoriu numai cu cineva care poate ieși din reduta privată, poziționându-se pe terenul public. Dar ce motive ar avea să o facă? Am semnalat deja câteva. Să te
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
opera, che non snatura la forma precedente, solo regală all'oggetto una cicatrice luminosa. Și tratta metaforicamente di quelle stesse cicatrici che noi uomini ci portiamo dentro, e che custodiamo come frutto della nostră esperienza materiale e spirituale insieme. Îl principio del kintsugi infatti appare palesemente opposto a quello che anima tutti noi, quando comproviamo l'esperienza con la realtà dell'afflizione: frattura spirituale, pena morale, dolore fisico, colpa, vergogna, fallimento professionale, rovina umană, angoscia, lutto. Ricolmando quella perdita îl kintsugiè
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
îl sol fatto di accadere, presente mă indeterminabilmente duraturo, cioè interminabile: proprio Dio, la certezza che l'Amato non debba mai più rischiare l'abbandono dell'amante. E. Miserere: principium et finiș Îl mondo, mediante tale ermeneutica, non possiede in-sé principio e non prevede a-sé fine, perché divenga nuovamente totalità e unità di una congiunzione: quella tra îl fondamento cosmologico singolare e l'universale rivelato, quella tra mondo e tempo, appunto tra uomo e Dio; dunque meditazione sulla cosmologia proprio quale
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
nella Resurrezione come dono di amore, per rivelarsi l'annunciato Dio della salvezza del mondo, focalizza tutto ciò îl concetto d'infinito postosi verso îl "dopo rivelazione", momento în cui îl tempo stesso risulta comprensibile perché scansiona quanto ha avuto principio senza che debba mai più aver fine: l'amore di Dio nel martirio e nella resurrezione di Gesù rivelato Dio. Și vuole sottolineare come îl concetto di infinito și storicizzi, temporalizzandosi a-posteriori rispetto all' eterno, cioè Dio, che prescinde
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
molta attenzione, poiché îl regime sorvegliava attentamente, anche îl silenzio. Oggi în Albania molti sostengono che gli artiști avrebbero dovuto tăcere. Loro dichiarano più o meno, l'opinione che sarebbero stați scrittori di valore, mă hanno preferito îl silenzio. Come principio è difficile contraddirlo, mă intanto una domanda diventa inevitabile: come și dimostra questo? În altre parole come și dimostra îl talento, e come și dimostra che la causa del silenzio non è quello che și dice mă altro (per esempio
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
forse l'origine. La democrazia, în sostanza, si afferma soltanto dopo che îl processo di State building și è compiuto, ovvero dopo che un potere statuale, e le istituzioni che lo incarnano, si è consolidato con îl concorso determinante del principio di sovranità. Le rivendicazioni democratiche storicamente și affacciano sulla scenă dello Stato quando questo și è già costituzionalizzato e ha accettato i princìpi del governo liberale; se oggi è talvolta possibile - mă alquanto rischioso, secondo taluni studi - democratizzare un Paese
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
di un ordinamento." (C. Schmitt, Îl nomos della terra nel diritto internazionale dello "Jus Publicum Europaeum" [1950], trad. it. di E. Castrucci, Adelphi, Milano 1991, p. 59). 12 Schmitt fă propria una considerazione di Jost Trier, îl quale afferma: "În principio stă îl recinto. Recinto, recinzione, confine determinano profondamente nei suoi concetti îl mondo formato dagli uomini. La recinzione è ciò che produce îl luogo sacro, sottraendolo al consueto, sottoponendolo alla sua propria legge, consegnandolo al divino" (J. Trier, Zaun und
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
particolare rilievo, a suo giudizio, le cosiddette "linee d'amicizia" che vengono fissate da accordi tra le potenze coloniali già fra îl XVI e îl XVII secolo. La loro stessa esistenza dimostra che în quell'epoca era stato stabilito "îl principio che i trattati, la pace e l'amicizia [concordați fra potenze europee] și riferiscono solo all'Europa, vale a dire al vecchio mondo, al territorio al di qua della linea" (Ibidem, p. 91). Al di là di queste linee, dove
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
3 volume întitulate Cuvente den bătrâni (1877-1881). Că lexicograf, a lăsat urmașilor o operă monumentala (deși neterminata), Etymologicum Magnum Romaniae. Că lingvist și teoretician al limbajului, este autorul a numeroase idei și distincții conceptuale (devenite cunoscute mai ales prin lucrarea Principie de linguistica), dintre care unele își păstrează și astăzi valabilitatea: circulația cuvintelor, continuitatea dialectala etc. Ca istoric al limbii române și că etimolog, a publicat studii și articole a caror valoare este, de cele mai multe ori, perena și incontestabila. B. P.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sau dicționar, care-l va ține ocupat aproape 15 ani, așa că proiectele de natură epistemologica rămân într-un plan cu totul secundar. Oricum, să nu uităm că în 1881 el dăduse deja la iveală (tot într-o formă neîncheiata) volumul Principie de linguistica, în care dovedise cu asupra de măsură calitățile sale de teoretician al limbajului. Deși interesul meu s-a îndreptat, cu precădere, asupra materialului pe care Hașdeu l-a scris cu privire la diviziunile gramaticii comparative, am hotărât să includ în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
siguranta, acest prim studiu de "știință limbei" nu își este sieși suficient. Pentru a-i pătrunde cum se cuvine conținutul ideatic, trebuie să ne raportăm și la alte lucrări teoretice hasdeiene care îl preceda; mă gândesc, în primul rând, la Principie de linguistica (1881), dar și la Principie de filologie comparativa ario-europee (1875). În consecință, tocmai pentru a reconstitui, fie și într-o formă sumara, universul de discurs al gândirii lingvistice hasdeiene, este necesar să înfățișam principalele concepte și distincții pe
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
nu își este sieși suficient. Pentru a-i pătrunde cum se cuvine conținutul ideatic, trebuie să ne raportăm și la alte lucrări teoretice hasdeiene care îl preceda; mă gândesc, în primul rând, la Principie de linguistica (1881), dar și la Principie de filologie comparativa ario-europee (1875). În consecință, tocmai pentru a reconstitui, fie și într-o formă sumara, universul de discurs al gândirii lingvistice hasdeiene, este necesar să înfățișam principalele concepte și distincții pe care se fundamentează respectivă doctrina. Din acest
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
stare inculta se cheamă filologie comparativa; studiul lor pe o treaptă de civilizațiune este filologia clasică" (ibid., pp. 26-27). Că și în cursul predat la Universitatea din București în 1874 (și publicat în 1875; vezi supra, 2.4.), si in Principie de linguistica (din 1881) Hașdeu menține locul filologiei (fie clasică, fie comparativa) în sânul sociologiei, dar subliniind, de data aceasta, legătură strânsă cu istoria: "Istoria, fără a fi ea însăși filologie, drept, economie politică, filozofie sau altceva analog, rezumă în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sunetelor, prin care se face introducerea în fizio-glotică. 2.8. O altă problemă de o importanță capitala pe care a abordat-o Hașdeu este aceea a determinării specificului lingvisticii prin raportare la obiectul propriu și nu în funcție de metodele întrebuințate. În Principie de linguistica (publicată în 1881), B.P. Hașdeu făcea o sinteză a ideilor lingvistice de până atunci. Referindu-se, printre altele, si la concepția lingvistică "naturalista" a lui A. Schleicher și a altor adepți ulteriori, B.P. Hașdeu declară că o asemenea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Continuitate sau ruptură? Publicat de B.P. Hașdeu în anul 1882, în primul număr (cel din ianuarie) al revistei "Columna lui Traian", studiul Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative a fost considerat un fel de continuare a lucrării Principie de linguistica, tipărită cu un an înainte. Această din urmă ar fi trebuit să aibă conform celor anunțate de autor cinci părți: (I) Conspectul științelor filologice; (ÎI) Linguistica în genere; (III) Linguistica în specie; (IV) Viața limbei și (V) Metodă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
bucureștean admite că cele două studii (despre gramatică comparativa și despre laletică sau fiziologia sonurilor) corespund, cel putin parțial, primei direcții din planul anunțat, chiar dacă însuși supratitlul Studie de stiință limbei ar implica o anumita modificare a structurii schițate în Principie de linguistica (ibid., p. 42). 3.2. De la noematologia lui Hașdeu la skeologia lui Coșeriu 3.2.0. După ce a fost publicată (în 1968), monografia scrisă de Cicerone Poghirc, B.P. Hașdeu. Lingvist și filolog, a fost caracterizată, în general, în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
formă gramaticala nu este decât o construcțiune sintactica condensata, tot așa sensul cel expres nu este decât o condensare a ideei latențe. Noematologia se rapoartă la semasiologie întocmai că sintaxa la morfologie. Ideea latentă și construcțiunea sintactica șanț cele două principie primitive psichice oarecum fluide, al cărora contact cu sonul, ca materie sau element solid, a închegat o porțiune din ele în sens expres și în formă gramaticala, dând astfel naștere cuvântului. Închegarea poate diferi prin volum și prin densitate. Uneori
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
6 părți în-4. A 2-a ed., cu intercalarea limbilor paleo-slavică și armeana, 1856-61, în-8. A 3-a ed. 1868-70. Traducerea englesă de Eastwick, 3 tom., London, a 2-a ed. 1854, în-8. Despre traducerea francesă de Bréal, v. Hașdeu, Principie de Linguistica, p. 25 No. 14. Schleicher A., Compendium der vergleichenden Grammatik der indogermanischen Sprachen. Kurzer Abriss einer Laut-und Formenlehre der indogermanischen Ursprache, des Altindischen, Alteranischen, Altgriechischen, Altitalischen, Altkeltischen, Altslawischen, Litauischen und Altdeutsch, Weimar, 1861-2, în-8. A 2-a ed.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
aparut numai tomul I, cuprinzând fonologia întreaga și morfologia până la verb. Eichhoff F. G., Grammaire générale indo-européenne, ou comparaison des langues grecque, latine, française, gothique, allemande, anglaise et russe entre elles et avec le sanscrit, Paris, 1867, în-8. Cfr. Hașdeu, Principie, p. 26 No. 26. Rapp M., Grundriss der Grammatik des indisch-europäischen Sprachstammes, Stuttgart, 1852-9, 3 tom. în-8. Cfr. Benfey, Gesch. d. Sprachwiss., p. 595. Scherzl V., Сравнительная грамматика славянскихъ и другихъ родственныхъ языковъ, Charkow, 1871-3, 2 tom. în-8. Cfr. recensiunea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]