261 matches
-
induși în greșeală și puși să se roage la așa-zișii <sfinți> Vündün și Bruno. Populația aceea nici nu-și spune că ar fi vandană ci vündünă, dovedind, și în felul acesta, că în cele câteva veacuri de când s-a pripășit pe acele locuri n-a reușit să-și însușească măcar sunetul a!" În timpul acesta, la Catedrala Națională Sfinții Vündün și Bruno, Înalt Preasfinția Sa, Mitropolitul Bruno Slot, învăța mulțimea adunată în sfântul locaș că vandanii, conform ultimelor cercetări, nu vor
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
trăsături pun în evidență vechimea populației noastre (similar altor națiuni din Balcani). Geografia a jucat un rol decisiv în acest sens datorită condițiilor naturale mai prielnice. Meleagurile noastre au constituit una dintre ariile principale de refugiu unde oamenii s-au pripășit încă din cele mai vechi timpuri, așa cum s-a petrecut și în alte zone sudice ale Europei, respectiv Grecia și Italia. Dar spațiul românesc a fost atât un teritoriu unde omul s-a adăpostit în vremuri de restriște, cât unul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cale, mai ales că ne vin în ajutor și documente inedite. Moșia Sarafinești intrase în proprietatea Mănăstirii Moldovița, încă de pe vremea lui Alexandru Lăpușneanu Voievod 33. La puțină vreme după pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774), pe această moșie mănăstirească s-a pripășit un soldat, cu numele de Alexa Donțu, răzlețit din armata rusă. Să nu dăm crezare ifoselor boierești ale lui Matei Eminescu, care a văzut în acest soldat un conte rus, Potloff, refugiat politic, ci să-l vedem pe Donțu, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
neapărat: ȘERBAN CIOCULESCU, Varietăți critice, București, 1966, pag. 145-176. 87. Izvodul de banii scutelnicilor, pe anul 1827, se află în Uricariul, VII, Iași, pag. 137. III GHEORGHE EMINOVICI ȘI SOȚIA SA RALUCA Despre Gh. Eminovici, scrie paharnicul Cost. Sion: "Sîrb, pripășit în țară, după introducerea Reglementului, și rădicat la boierie de către Mihai Vodă" (pag. 85). Bineînțeles că Sion era greșit informat cînd i-a dat asemenea origine lui Eminovici. Matei, fratele poetului, a scris că Gh. Eminovici ar fi fost nepot
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Cînd cresc paștele [păscuțele] frumoase, atunci ai să ai an bun. Dacă se culcă găinile devreme și se scoală tîrziu e semn că va fi belșug. Cînd găinile fac ouă cu două gălbănușe e semn de belșug. Cînd ți se pripășește vreo pasere străină prin curte, să n-o alungi sau s-o tai, căci e semn de belșug. Paserile și vitele ce le capeți de pomană să nu le înstrăinezi, căci ele-s aducătoare de belșug. Copiii care prind lesne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
s-a măritat și are un copil. Conceput cu cine? Mister! Meaume continuă să fugă de propria obsesie amoroasă, ca un Orlando furioso, dar și de propria hidoșenie, ca un damnat. Își ascunde chipul prin locuri obscure din Germania, Elveția, pripășindu-se prin Italia, într-un sălaș săpat în faleză ce domină golful Salerno. Cea din urmă și cea mai lungă locație îi este atestată la Roma, pe colina Aventino, unde Meaume dă la iveală stampele nocturne, albumul scandalos din 1650
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
din Alexandru Vlahuță 167 aceasta, i s-a dat un termen de 24 de ore primarului pentru ca „...prin curier special se va depune la Ocolul Silvic Bogdănița tabelul împreună cu banii și se va semna contractul”. c. Martirajul ciorilor și cărăbușilor-de-mai pripășiți prin comună Aceste echipe de inspectori formate de cele mai multe ori din doi responsabili, aveau în vedere toate aspectele edilitar-economice ce priveau o primărie comunală. Prin urmare, pretorul și inginerul agronom i au mai recomandat primarului Lăpușneanu următoarele: „...Tov. Primar va
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fondul „Comitetul Democratic Evreiesc Huși”. Prețioase informații referitoare la evrei am mai găsit, după o minuțioasă cercetare, și în fondul „Prefectura Județului Fălciu”. Pe baza documentelor descoperite în aceste trei fonduri, vom încerca reconstituirea unui fragment de istorie a evreilor pripășiți pe aceste locuri. a. Ajutoare bănești pentru evreii săraci dar și pentru...vagabonzi! O calitate deosebită a evreilor a fost aceea a întrajutorării reciproce, semn al unei puternice și aproape indestructibile solidarități. Am spus „aproape indestructibilă” deoarece, după cum se va
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ofițeraș anonim ci, de chiar tartorul de la București, stăpânul în fața căruia se închinau toate lichelele noastre comuniste oportuniste, generalul-locotenent Vladislav Vinogradov, cel care în acea perioadă ocupa importanta funcție de adjunct al șefului de Stat Major al Comisiei Aliate de Control pripășită cu acceptul necondiționat al anglo-americanilor în țara noastră pentru deplina prăbușire a economiei naționale! Iată ce chestiuni de confort propunea (ordona!) generalul rus când venea vorba de proprii subordonați: „În scopul de a se stabili o orânduială în chestiunea asigurărei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
an, suma de 100.000 de lei. Șoferul șefului C.Al.C. primise pe trei luni (nov., dec. 1944 și ian. 1945) suma de 120.000 de lei drept leafă iar diurna de deplasare ce o încasase un oarecare sovietic pripășit pe la Bârlad care se dusese la București „în interes de serviciu” mai adăugase suma de 16.705 lei la uriașul munte de bani pe care rușii ne siliseră să-i plătim, ÎN AFARA DESPĂGUBIRILOR DE RĂZBOI pe care începuserăm, deja, să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
S-a luptat mereu cu ele și i-au lăsat urme adânci pe fața atât de frumoasă cândva. Urmând cursul Părăului Gălăuțașului, dădeai de o căsuță sărăcăcioasă, mai mult semănând a bordei, era a Rafilei Goia. Cine știe de unde se pripășise aici, fiindcă numele de familie Goia nu s-au Întâlnit În Gălăuțaș! Numele de familie Îl moștenise de la soț, ea rămânând văduvă de tânără. Fata ei, Emilia, a fost mai norocoasă. Se măritase cu unul Burian care era mecanic pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zăpadă, nu-i pierdeai urma fiindcă scuipa mereu un fel de salivă maronie, zeamă de tutun. Dar badea Lupu a murit și Ileana a rămas văduvă tânără, ca și cumnata ei, Maria lui Ionuț. S-a căsătorit Îndată cu unul pripășit pe acolo venit tocmai din părțile Bicazului și cu acesta, Bicăjanul, a avut și copii, apoi a murit și ea luând loc În partea dreaptă a Lupului. În partea stângă odihnea prima nevastă. A murit și Bicăjanul, iar flăcăul lui
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
vorbele mamei Floarea, care îngâna ceva despre bunătatea răposatei, dar numai ea știa ce. N-am putut videa criminal de aista de când mama m- o făcut pe fața pământului. - Așa o făcut, așa, da..., mai primea aprobarea unor cască gură pripășiți în curte de pe ogoare, atrași de vestea că venise “domnii de la oraș” să îl caute pe Ion. - și-o bătut joc de ea o viață întreagă, i-o scos ochii, schinarea i-o stricat-o, gura i-o stricat-o
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
cine are gustul format pentru micul poem nipon va sesiza că ele nu sînt nici vreun ornament expirat și nici vreo păcătoasă și frivolă podoabă. Prispa cu greieri În toamnă vara fiind desigur trecută este locul În care s-a pripășit nostalgia, locul unde o ființă tomnatecă Își petrece serile. Exuberanța verii s-a restrîns acum la acest cîntec fragil, sfielnic, cu mici izbucniri degrabă pierite. A fost oare vară vreodată? Sau totul este doar acest fior sincopat, fabulos poate, care
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
uscați Toți stejarii; Apoi, au venit pădurarii, I-au tăiat și...i-au ars, De-a rămas, Pădurea tristă și goală! Ba nu! O întrebare și-o mică-ndoială, În...cuvenita ... MORALĂ : Oare în tradiționalul domniilor voastre partid Nu s-a pripășit un oarece... individ, Neo-nu știu cum, vorace și-avar, Ca omida păroasă-n....stejar?! BURSUCII APOLITICI La Văleni în nuș’ce huci, Într-un teren abrupt, nisipos, Locuiau circa...optzeci de bursuci; Vizuini suprapuse pe sus și pe jos; Harnici
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
în cetatea Sucevei, pe drumuri ferite și pe cărări de codri nesfârșiți! Dar Domnul va sta cu mâinile-n sân? întrebă mirat diacul. Domnul e bolnav, iar steaua lui a început să apună. Boierii moldoveni s-au săturat de grecii pripășiți în jurul tronului și în pământurile primite de la Ștefan cel Mare! tună Miron Barnovschi, aprinzându-se. Eu voi fi noul domn, iar tu o să fii noul logofăt! Auzind acestea, tânărul sărută mâna noului protector și se făcu nevăzut pe sub crama ce
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
avea unde să se roage pentru sufletele celor vii și celor morți deopotrivă și-așa a început meșterul Vasile să picteze biserica la noi în sat, fără să pretindă nici un fel de plată, numai adăpost și mâncare, eu, băiat, mă pripășisem pe lângă el, lucra singur, ucenicii săi fiind plecați pe front și-așa am început să învăț pe lângă el a amesteca culorile, a desena, îmi plăcea mult cu el, era un om blând, avea pe atunci mai bine de cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și, vorbind, vocea îi tremura de plâns -, a murit, adică s-a omorât, nu mai există prezent posibil, nu mai există știință sau realitate valabilă pentru mine; nu pot trăi decât rememorându-mi-l sau așteptându-l. Și m-am pripășit atunci în sălașul tuturor iluziilor și-al tuturor dezamăgirilor: în biserică! — Așadar, acum credeți? — Știu eu!... Deci nu credeți? Nu știu dacă sunt sau nu credincios; știu că mă rog. Suntem câțiva inși care pe înserat ne reunim aici ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
continuă să mă muncească anxietatea posibilului sfârșit al romanului umanității. În care se include, ca episod, ceea ce se numește amurgul Occidentului și finalul civilizației noastre. Să mai evoc o dată finalul odei lui Carducci „Pe Monte Mario“? Descriindu-ne cum „până când, pripășită la ecuator, la chemările căldurii fugare, vlăguita descendență nu va mai avea decât o singură femeie, un singur bărbat, care, stând în picioare printre ruine de munți, prin pădurile moarte, livizi, cu ochi sticloși te vor vedea, o, soare, peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
solitari suspecți, prin însăși nepăsarea cu care se aventurează în acest tărâm al dărâmăturilor. Sfiicios față de singurătate, Mircea nu ar fi vrut, totuși, să nimerească nici la vreun atelier improvizat al țiganilor-argintari (se aciuaseră, pe aici, se zicea, vreo câțiva pripășiți din această etnie, hoinari veniți din stepele răsăritene) foarte pricepuți să te momească, smulgându-ți, cu vocea lor gâjâită de asiatici, o comandă de lucru în metal prețios. Mircea chiar nu știa dacă, în aceste circumstanțe, cu puținii bani pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
împuia capul tuturor colegelor cu Problema numerelor prietene, vorbindu-le, printre pupături, despre Tirania numerelor întregi. Celebritatea de matematician genial i se atașase lui Vladimir după câteva confruntări pe care le avusese cu un penibil profesor cu nume bizar, Bozdorog, pripășit în orașul lor, care se împotmolea în hățișurile unor ecuații cu trei necunoscute. Limitat și suficient, dar cu intenții de epatare a fetelor de liceu, într-un rând tânărul profesor se aventurase imprudent pe terenul începuturilor calculului diferențial. L-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mult? Cartea e aprobată de consiliul permanent din care fac parte atât d. Petrescu cât și d. Pseudo-Ureche, un coleg; director al ministerului e d. Ștefănescu, asemenea un coleg, ministru în fine este un om ce nu pricepe nimic, un bulgar pripășit de ieri-alaltăieri prin Țara Românească. Toată cartea e plină de asemenea concordanțe biblice, și chiar acolo unde textul român se abate de la cel francez, această abatere e numai aparentă, pentru că profesorul nostru mai sare câteva rânduri, mai circumscrie pe ici
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sânt amănuntele aduse de noi în numărul de ieri în privirea purtării evreilor din Galiția și Bucovina față cu populațiunile autohtone, și să nu uităm că acelaș soi de oameni, gonit de mizerie și de noile legi restrictive, s-au pripășit într-un număr zdrobitor pe pământul nostru, că de la trecerea rușilor încoace au umplut toate mahalalele Bucureștilor, că au prins rădăcini chiar în Craiova, în țara Oltului, unde locuiesc cei mai harnici si mai strângători români, că pretutindenea unde-ți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lăsăm cu suflet? Am scos pîn-acum a cincea parte a pământului României în vânzare prin emiterea de bani de hârtie. Mai rămân moșiile particulare, cele răzășești, meseriile si negoțul în orașele Țării Românești. Dați-le pe toate la dispoziția elementelor pripășite din țări străine, proclamați egalitatea între român în țara lui și orice venitură din lume și atunci vă lăsăm cu suflet. Să vedem. Poate că de spaimă ne veți da mai mult decât ne trebuie. Ce-i dați sărmanei Alianțe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
forma lui Cuza Vodă ar zice: "Eu v-am dat toate drepturile câte le aveți astăzi, și numai datoria publică de șase sute de milioane e meritul vostru de patrusprezece ani încoace", roșii i-ar răspunde, "că nainte de a se pripăși un fanariot în Strada Doamnei nu existau asemenea idei". Nu ne-am mira daca într-una din zile roșii s-ar lăuda că ei au "creat universul", care înainte de partidul naționale-liberale nici nu exista. Și cu toate acestea e evident
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]