262 matches
-
în ultima decadă, toate inițiativele pe care ardelenii le-au avut în interesul întregii Românii", a afirmat Rus. Potrivit acestuia, social-democrații clujeni nu pot accepta acest lucru. "Noi, social-democrații clujeni, nu putem să întâmpinăm demagogia și populismele 'popularilor' din București, pripășiți pe lângă cei câțiva oportuniști de ocazie clujeni, decât cu totală neîncredere, fiind convinși că ardelenii își aduc aminte de iresponsabilitatea pe care acești așa-ziși reprezentanți ai dreptei au avut-o în actele guvernărilor anterioare. (...) Transilvania are nevoie de proiecte
Ioan Rus, atac dur asupra Pactului pentru Transilvania şi Banat al PMP by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34146_a_35471]
-
care îl încheiase scriitorul în preajma întrevederii cu A.K. Ce semnificație are în țesătura narativă batrânul Mont-Kaw, un administrator la curtea lui Potiphar? întreabă comentatorul. Fiindcă suferă de insomnie, bătrânul îl imploră pe Iosif să-l ajute să adoarmă. Tânărul pripășit la curte și-a făurit o reputație de vraci, se servește de hipnoză și cu o voce monotonă îl sustrage pe pacient din necazurile zilei, îl transportă pe aripile născocirilor. Drept recompensă, acesta îi înlesnește terapeutului amator parvenirea printre argați
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
fapt, degradarea înspăimântătoare a nivelului programelor la care suntem expuși douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru. Din punctul de vedere al vulgarității, violenței și lipsei de consistență, ceea ce i se oferă spectatorului român bate orice record la nivel internațional. Venalitatea indivizilor pripășiți în zona media ar merita ea însăși măsurată de marii s----pecialiști în "rating". E singurul domeniu în care sunt sigur că am obține rezultate mult peste media ticăloșiei planetare.
Rating în unu, în doi, în trei, în câţi vrei by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9887_a_11212]
-
clisme cu zeamă de tutun, era biciuit cu ramuri de urzici, bătut cu ranga peste coșul pieptului, învârtit în centrifugă și ținut zile în șir spânzurat de picioare deasupra unui blid cu lapte, ca să-i scoată demonul din trup. Se pripășise în satul acesta și cea mai mare bucurie a lui era să răscolească prin dărâmături, maidane sau în groapa de gunoi de la marginea satului după diverse sfori, șireturi și panglici, ținându-și pleoapele ridicate cu două degete, ca să vadă mai
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
apoi pe toată comuna. A făcut cerere, la colectiv nu a adus nimic, doar pe nevastă-sa. Pământul, vreo patru hectare, era al soacrei... ...Județeana a trimis un activist să sprijine înscrierea oamenilor în gospodăria colectivă, iar acesta s-a pripășit în casa Dumbrăvenilor. Soacra viitorului președinte, apoi primar, era moașa satului. Toți localnicii o respectau, iar cei mici o iubeau. Majoritatea îi spuneau bunică. Era o femeie săritoare, nimeni nu pleca cu mâna goală de la ea. Prietenă cu toată lumea, mergea
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
de la armonicele acestora, dar, mai cu seamă, din cauza câinilor care urlau a pustiu toată noaptea... Costache Șufăru a rămas și el fără casă, de fapt, o cocioabă gata oricând să se năruiască, dar din sat nu a plecat. S-a pripășit la un vecin al mamei fraților Tălparu, la început numai pentru o noapte, apoi bun rămas a fost. Eu plec în oraș, să duc mașina, o las la județeană... Spune-i mamei că peste două-trei ore mă întorc. Să știe
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
-o una și bună. ,,E la pușcărie, l-au prins furând și bine i-au făcut“. Vasile nu a avut copii, ,,a scăpat de griji“, cum spunea prietenilor de pahar, dar toți vedeau că suferea din această pricină. S-a pripășit într-o margine a Ferentarilor, pe lângă niște țigani, care l-au luat în spațiu, iar când i-au demolat, întreaga mahala a fost mutată, la nici o sută de metri, într-un bloc lung, cu vreo șase scări. Aici mai trăgea
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
vorbele mamei Floarea, care îngâna ceva despre bunătatea răposatei, dar numai ea știa ce. N-am putut videa criminal de aista de când mama m- o făcut pe fața pământului. - Așa o făcut, așa, da..., mai primea aprobarea unor cască gură pripășiți în curte de pe ogoare, atrași de vestea că venise “domnii de la oraș” să îl caute pe Ion. - și-o bătut joc de ea o viață întreagă, i-o scos ochii, schinarea i-o stricat-o, gura i-o stricat-o
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
câte-o blană somptuoasă de vulpoi. Apoi au apărut Gili, un brac sârmos, năbădăios cât cuprinde, a cărui manie de a-și ridica brusc botul pe sub fustele cucoanelor firește că-mi provoca delicii picante, dar și Țuțu, o corcitură pufoasă, pripășită de pe maidanul de la „Autobuzul“, care făcea pereche - culmea - cu motanul Mișu. Mișu, cel pe care ni l-au umflat hingherii de pe acope rișul magaziei, de-am umblat zile-ntregi cu bani și sticle de țuică pe la ecarisaj, ca să-l salvăm
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
venit să cred că un post de televiziune cu pretenții de pro-occidentalism a găsit de cuviință să propage aberațiile ideologice ale regizorului-senator căruia i s-a spart oglinda la revoluție! Și-o fi dat cineva seama că un Mălaimare, actoraș pripășit pe la comisiile de cultură, nu impresionează pe absolut nimeni, deși, să recunoaștem, omul a făcut tot ce-a putut să ne bage-n sperieți: văzând că nu ne dăm pe brazdă, a amenințat că pune mitraliera pe noi. Bravo, Gogule
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
Și cu ocazia dezbaterii legii tocmelelor agricole am avut a înregistra discursuri bune, idei sănătoase și temeinice, vederi organice răsărite din capete organizate, dar nu de la advocații de profesie, nu de la cei ce au perindat toate partidele pentru a se pripăși acum, pentru cine știe ce interese, în partidul roșu, ci de la oameni neschimbați în ideile lor, de la bărbați a căror purtare și cuget sunt regulate de-un complex de convingeri stabilite prin cunoașterea poporului românesc și prin experiența de toate zilele a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ne-am făcut nici când iluziile ce și le făcea d. Dumitru Brătianu... la bătrânețe, după ce-a cunoscut în curs de zeci de ani țara. Prin studii xenoscopice am arătat că roșii nici nu sunt măcar români, ci străini pripășiți din câteșipatru unghiurile lumii în decursul secolului trecut și a celui actual și că lor li-i de țară cum ni-i nouă de mere acre. Imorali în gradul cel mai mare, fără umbră de sentiment de patrie sau naționalitate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lemne de Crăciun. Asta era tot. Cine apăsa și asuprea nu era regimul economic consuetudinar al țării, ci pătura de pungași țarigrădeni cari umpluseră țara cu miile și jefuiau lumea, mai ales de la 1808 - 1821, timpul în care s-a pripășit în țară părinții celor mai mulți dintre roșii. Se pretinde că la această invazie elementară trebuiau să reziste boierii și lipsa lor de rezistență e și cauza pentru care Tudor [î]i învinuiește. El [î]i face pururea pe greci tâlhari, pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
venetici nemernici să facă asemenea imputări nu se cuvine. De câte ori "Romînul" vorbește de fanarioți, de C. A. Rosetti vorbește, de Carada, de Pherekydes, de Fleva și de toată ortaua roșie, căci toți aceștia nu sunt decât fiii păturei de străini pripășită în țară între anii 1808 și 1821. Dar cestiunea aceasta nu suportă cadrul unui articol. E istoria epocei de tină și degradare a acestei țări, e timpul în care patria aceasta s-a schimbat în otel pentru tot soiul de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
producătoare este răul de căpetenie, care devine și mai grav prin împrejurarea că consumatorii improductivi sunt aproape toți străini. Fără îndoială toți liberali, căci liberi de a esploata vor să fie; fără îndoială egalitari, căci egali vor să fie, ei pripășiți de ieri alaltăieri, cu toți acei ale căror nume s' amestecă cu începuturile țării: Egali da! dar semenii noștri nu sunt, precum bine observă d. C. A. Rosetti. Așa de puțin încît e preferabil să fim tiranizați de un român
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a luat pânza de pe față? Dacă nu proclamăm republica la Ploiești și nu amenințăm cu asasinatul am dat ortul popei? Oare numai aceea se numește existență care se manifestă prin minciună și malonestitate, precum se manifestă existența voastră de străini pripășiți în Romînia? ["ÎNCĂ UN CUVÎNT ȘI ÎNCHEIEM. "] 2264 Încă un cuvânt și încheiem. Fără îndoială - din toate reiese aceasta - că d. Boerescu, preocupat pururea de specule de bursă, de înființări de Credite Mobiliare, de forma diferitelor decorații, de persoana sa
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
s-o înnebunească pe mă-sa, Mirelo, ba parcă mai mult cu tine ar semăna. Uite-l cum intră pe ușă și amușină, adulmecă și dă târcoale ca un câine printr-o casă străină în care ar vrea să se pripășească o vreme, ca și cum nici el n-ar fi de pe-aici, din lumea asta; parcă ar vrea să ghicească, să miroasă, înainte să i se spună... În vremea din urmă, Mugurel o învinovățea smiorcăindu-se-n draci că o spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
bună dreptate: nu era nici pe departe un local cu pretenții, mobilier modest, clientela pestriță, fum și un zgomot strident de manele. Nu dorea să "consume" nimic, dar comandă o bere și niște mici, pentru a putea lua "pulsul" românilor pripășiți pe aici. Intră în vorbă cu doi comeseni. Erau niște răzvrătiți, supărați pe toată lumea, înjurându-i și pe francezi, și pe români. Plăti și plecă, grăbind pașii spre casă, alarmat deja de micii "mioritici". Adormi greu, dormi prost și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu noi, Nicolae Ciosnar zis Bancuță, Liviu Mihalache poreclit Paconul, Ștefan Mihăilă ironizat Șmaga, Mircea Frunză, Ilie Gatej, Uțu Ciocan, Vasile Bulancea, unchiul Vasile Sasu, tatăl meu, înainte de arestarea politică, mai tinerii Ghiță Flutur și Benone Ghibes, giurgiuvenii refugiați și pripășiți prin sat. Mai veneau și musafiri din împrejurimi, care aveau bani de aruncat, căci nimeni nu avea vreo șansă, întrucât cele două piste dețineau particularități știute numai de ai noștri. Astfel s-a întâmplat cu doi podgoreni afaceriști din Focșani
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Dicetu venea tot așa, singur, la țară, în fiecare primăvară. Tăia via, săpa ca prostu’, punea legume în straturi, semăna, prășea, alții lua... Stătea cu lampă de gaz, că nici curent nu mai avea. Într-o primăvară, pisenică (sic!) se pripășise o mâță în bucătăria lui și el nu știa. Când a intrat Dicetu cu rucsacu-n cârcă, mâța i-a sărit în față. Doctorii n-au avut ce-i face. Nu-i mai ajungea pământu’! Acu, are și-n gură. Pisenică
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
întreb eu cu gândul că mă prinde noaptea pe-aici. „Aici e Șipotul lui Cataroi, își continuă povestea Ion Irimia, parcă fără să bage de seamă nerăbdarea mea. Legenda spune că demult-demult, răzeșii erau tare necăjiți că printre ei se pripășise un hoț pe care l-au poreclit Cataroi. Apărea și dispărea când nu te așteptai. Îți intra în casă și nu-l vedeai, dar el era acolo. Când le fura, găinile nu mai cotcodăceau, porcul nu mai țipa, buhaii amuțeau
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
era un chioșc în spatele curții, un chioșc acoperit de iederă și mâna-maicii-domnului... Și toată casa acoperită de iederă și de glicină și mâna-maicii-domnului. Pe vremuri avea și niște flori ca niște zorele, da mari, cât roata carului, madam Ioaniu le pripășise și tot ea știa cum le zice. Mirosea vara și lămâița, și mâna-maicii-domnului, și teiu, și trandafirii, din stradă mirosea de te picnea somnu și te lua durerea de cap... Parcă nu mai erai pe lumea asta... Și toată curtea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
numai că emoția ce a resimțit-o, văzându-mă, a determinat-o să uite pe loc amănuntul. Deși fusesem atât de tulburat, nu cred că le-am uitat în trăsură, ci că mi le-a șterpelit acel ajutor al birjarului, pripășit în câmp. M-am silit să o consolez pe Sophie, căreia îi părea rău de bastonul cu măciulie de corn. După ce ea a plecat, am început să scriu în jurnal, atât de amănunțit ca niciodată. Teama de cele ce voi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
populară! Într-o revistă medicală recentă, Mihai a citit că refacerea neuronilor și stimularea funcțiilor creierului reclamă o anume alimentație. Așa că, la un preț pipărat, s-a asigurat de ouă, brînză și carne. Resturile de mîncare le dă unui cîine pripășit prin curte, bucuros că și-a găsit stăpîn. Doarme în fața ușii toată ziua. Noaptea, Mihai îl aude cum dă ocol casei de cîteva ori. Asta îi creează o stare de siguranță. Primele trei zile Mihai a recitit tot. Apoi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Juisori de toată mâna la o bacara triviala Întemeiază spiritul de Înțelegere Al sclavului festiv - Pistoale manierate ornează gorila, Licențiata la poligoanele lichelismului universitar Se fac internări În clinici violente Pentru accidente de logică marxista. Pegra roșie absoarbe Resturi obscure Pripășite la fostele noastre ființe. Imense culturi de cuvinte sterile Închid drumul la ieșirea din unanimitate. Mandibulă alienării lovește că o grindină Oamenii obosiți de adevăruri neatinse: Suntem o fauna bolnavă de scorbut politic. Echilibrul firesc este prea departe de noi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]