711 matches
-
secuiești: Halom, Örlec, Jenő, Meggyes, Adorján și Abraham Primele izvoare scrise privitoare la secui datează din anul 1116, când au fost menționați, alături de pecenegi, ca alcătuind avangarda cavaleriei ungare. Ca popor asociat maghiarilor, secuii au fost colonizați în sistemul de "prisăci" medievale de-a lungul graniței nou extinse. Inițial au fost colonizați în Panonia apoi în apropiere de Oradea și în final în Ținutul numit secuiesc. Secuii se aflau în serviciul militar al regilor Ungariei. Astfel, prima mențiune a lor, din
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
confesiune romano-catolică. Un segment important al populației secuiești a fost așezat în părțile răsăritene ale Regatului ungar medieval, pe teritoriul Transilvaniei. Sarcina principală a contingentelor secuiești a constat în consolidarea și apărarea fortificațiilor de graniță (în ) (aproximativ „palisadă”) numite și "prisăci". În consecință, comunitățile secuiești au fost deplasate treptat, concomitent cu avansarea hotarelor statului maghiar spre estul și sud-estul Transilvanei. Uneori, așa numitii "darócok" sau "daróczok" ("draucharii" sau "nyúzók") respectiv "besznákok" o categorie socioprofesionala medievala de afiliație etnică incerta constând din
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
Fălciu) "Precum au venit înaintea lor Mărica si sora ei, Grozava, nepoatele lui Ioan stolnicul, fetele Balaci din Văleni, și-au vândut a lor dreaptă ocină și moșăe, din satul Văleni, dintr-un bătrân a treia parte, cu loc de prisacă și pomătu, și cu casă în vatra satului, cu loc de fânaț, din câmpu și din pădure, ... care parte au vândut-o lui Scărlet și fratelui sau ... drept 5 cai buni." În domnia lui Nicolae Mavrocordat, Antiohie Jora redevine mare
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
atunci, satele Afumați (comasat cu Fundătura), Negoaia (comasat cu Cornățelu), Baicani-Deal și Valea Babelor (comasate cu Gura Crăiești), Baicani-Vale, Burlug și Gura Plopului (comasate cu Motoșeni), Captalani și Fundătura Țepoaia (comasate cu Țepoaia), Plopu (comasat cu Chicerea), Poiana lui Stan, Prisaca și Văleni (comasate cu Poiana). Șase obiective din comuna Motoșeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1809) din satul Chetreni, biserica „Adormirea
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
la intrarea pe cele două ulițe lungi și pe două dintre cele scurte. Pe raza localității Mâtnicu Mare s-au descoperit vestigii arheologice din Epoca neolitică, Hallstatt și Epoca medievală, la aproximativ un kilometru sud-est de biserica din localitate spre Prisaca.(Sabin Adrian Luca-""Descoperiri din Banat"", Ed. Economică, Sibiu, 2005) Zona a fost populată de geto-daci, chiar și în timpul stăpânirii romane când se știe că populația autohtonă locuia la sate. Ținutul este dens populat, mai ales că Mâtnicu Mare este
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
face în mod frecvent donații acesteia. Descendenții ramurii principale a familiei de Mâtnic, respectiv IUGA de Vozestia, BOGDAN de Mâtnic și OPRIȘA de Maciova își dispută, conform documentelor, pe parcursul secolului al XV-lea, o serie de domenii feudale din jur: Prisaca, Maciova, Tincova, Ohaba Mâtnic, Var, Ciuta, Măru, Oloșag, Dragomirești. La 28 mai 1387, regele Sigismund de Luxemburg îi conferă lui Bogdan Românul ("Olahus"), fiul lui Ștefan de Mâtnic, și fiilor săi Ștefan, Dionisie, Ladislau, Nicolae și ladislau cel Tânăr cnezatul
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
pierdut însă pământurile, fiind siliți să se supună puterii. În final, naratorul mărturisește: "„Bunicii mei sunt strănepoții acelor oameni. Și această istorisire de acum trei sute de ani, din vremea când strămoșii erau încă dârji, am scris-o în liniștea unei prisăci, având în inima mea răsunetul durerii lor”". Romanul este împărțit în 36 de capitole numerotate cu cifre romane, fiecare dintre ele având un titlu, după cum urmează: Pasionat de trecutul Moldovei, Mihail Sadoveanu a reconstituit în cărțile sale unele momente din
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
la 15 septembrie 1583. Domnul Moldovei, Petru Șchiopu, prin hrisovul său a poruncit: „...am dat și am miluit sfîntă mănăstire Galata, un sat anume Petreștii, în ținutul Cîrligului supt bucovină și cu poieni buni de fîneță și cu locuri de prisăci în deal, la fîntînă. Care sat Petreștii au fost drept domnescu, asculătoriu de ocolul Iașilor”. Comuna Petrești se află la o distanță de 12 km nord de centrul raional Ungheni, la 1 km de calea ferată Ungheni - Bălți și de
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
cu 84 de gospodării cu răzeși și mazili. Orașul avea 2 preoți, biserica a fost construită în anul 1785, alături de alta veche. Sat mare și frumos, în anul 1870 aici erau 596 gospodării, 1840 bărbați și 1110 femei. Gospodarii țineau prisăci, vii și livezi frumoase, erau lemnari, tâmplari vestiți. La 6 ianuarie 1873 zemstva județeană trimite la Strășeni primul medic cu studii superioare, pe doctorul Feodor Constantinovichi Scordeli. La 1 iulie 1877 satul avea o bibliotecă sătească, iar în anul 1910
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
Boghicenilor e înregistrată și în materialele recensămîntului din 1772 (1774). Pe atunci satul avea 45 de gospodării țărănești, dintre care 42 aparțineau birnicilor. O așezare nu prea numeroasă ca populație, dar înzestrată cu toate cele necesare vietii: mori de vint, prisăci, pomeți (adică livezi cu pomi fructiferi), fînețe, pămînt arabil îndeajuns. Ocupația principală a locuitorilor era agricultura, însă, după cum ne mărturisesc documentele vremii, în sat existau și rneșteșugari: rotari, fierari, tăbăcari, cojocari. Iată și câteva nume de trăitori băștinași, menționate în
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
elevi din 160 copii de vârstă școlară; 814 vite mari. Datele statistice din 1910 indică populația satului de peste 2800 de persoane, iar aici funcționau: o biserică, o școală, o stație poștală și câteva prăvălii. În apropierea localității se află o prisacă, o livadă și o podgorie. La 27 martie 1918 Sfatul Țării votează Unirea Basarabiei cu România. În 1919 se deschide prima școală de VII clase cu predare în limba română. În 1924 funcția de primar era deținută de Gheorghe Arman
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
care domnul Moldovei întărește lui Sima (Sema) Gureș lui Necora și fraților lui, Morzinco, Roman și Cristina, satele de pe apa Răutului, anume "Miciulenii", "Peticenii" și "Chiulenii", din privilegiul lui Alexandru voievod și pe Nistru, satele "Samoleuca" și "Tilișeuca", cu toate prisăcile, cumpărate cu 170 „lei" tătărești de la Ivan (Oană) Popșa și Moișa (Moișe) Filosoful.
Susleni, Orhei () [Corola-website/Science/305196_a_306525]
-
Râmeț, raionul Aiud, astăzi județul Alba. Teritoriul satului se întinde pe interfluviul dintre valea Geoagiului și pârâul Valea Cetii ce se suprapune limitei teritoriale între comuna Stremț, Râmeț și Galda de Jos. Limita de nord o constituie creasta calcaroasă Vf. Prisăcii - Runcu, limita de sud este formată de o linie convențională ce urmează cursul pârâului Răchite și drumul de exploatare ce leagă pe culme satul de Geoagiu de sus. În cuprinsul teritoriului amintit, sunt răspândite gospodării, sălașe și locuințe abandonate dând
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
zisul logofăt. Acestuia i-ar fi urmat Iordache Cantacuzino, mare vistiernic, și apoi Gheorghe Ursache care a lăsat-o moștenire fiului său Dumitraș Ursache, sulger mare. La 30 iunie 1522, Ștefăniță Voievod (1517-1527) dăruiește Episcopiei de Rădăuți un loc de prisacă, la obârșia Crasnei, anume Hruzca, unde a fost de demult prisaca domnească. Ulterior, la 11 ianuarie 1613, domnul Moldovei, Ștefan al II-lea Tomșa (1611-1615), întărește Mănăstirii Putna satul Crasna din Ținutul Suceava, dăruit de Filoftei, fost episcop de Huși
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
și apoi Gheorghe Ursache care a lăsat-o moștenire fiului său Dumitraș Ursache, sulger mare. La 30 iunie 1522, Ștefăniță Voievod (1517-1527) dăruiește Episcopiei de Rădăuți un loc de prisacă, la obârșia Crasnei, anume Hruzca, unde a fost de demult prisaca domnească. Ulterior, la 11 ianuarie 1613, domnul Moldovei, Ștefan al II-lea Tomșa (1611-1615), întărește Mănăstirii Putna satul Crasna din Ținutul Suceava, dăruit de Filoftei, fost episcop de Huși. Apoi, la 4 martie 1652, Ieremie, Ileana comisoaia și Alexandra visterniceasa
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
15 iulie 1701, Constantin Duca voievod (1700-1703) întărește Episcopiei Rădăuți - unde era Nicolae Vasilievici episcop - stăpânirea peste daniile domnilor de mai înainte și ale ctitorilor, printre care se pomenește de un alt uric de la Ștefan Voievod pentru un loc de prisacă ce se cheamă în fundul Crasnii, numit Hrușca. La 10 august 1724, în Iași, Mihai Racoviță Voievod comunică lui Calistru, episcopul de Rădăuți, că jumătate de Crasna, Ținutul Suceava, a trecut la Miron Gafenco, moștenire de la socrul său, căpitanul Alexandru Ilschi
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
ex. Timișoara posibil de la triburile numite "Iașii sau Iazygii" care locuiau temporar în regiune în secolul XII. denumire de origine slavă probabil compus din "Mara" (origine traco-dacică: "stâncă", înrudit cu „mal”) și "Mureș" (vezi mai jos) posibil de la maghiarul "méhed", prisacă, stupină. Pe vechea stemă a județului erau reprezentate mai multe albine. după râul Mureș, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de "Maris" după orașul Piatra Neamț, "neamț" cu sensul de „german”, teutonii construind o fortificație în zonă după râul Olt
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
anului 1015 această structură politică a fost ocupată de Ștefan cel Sfânt. Cucerirea Transilvaniei de către unguri s-a prelungit până către finalul secolului al XII-lea. Izvoarele scrise, cele arheologice și mai ales toponimele (cele care conțin cuvântele poartă și prisacă în special, adică marchează evoluția hotarelor) permit stabilirea următoarelor etape în cucerirea Transilvaniei: circa 900: până pe cursul Someșului Mic; <br>circa 1000: pe cursul râului Mureș; <br>circa 1100: pe cursul râului Târnava Mare; <br>circa 1210: linia râului Olt
Cucerirea Transilvaniei de către maghiari () [Corola-website/Science/302174_a_303503]
-
care nu se gră- bește. După acest haos adormit, vine oul, organizat, dar nu încă hotărât pentru moarte sau pentru viață. Așa încât poate fi, la fel de bine, un imbold al Facerii sau un memento mori. O poezie fără pretenț ii din Prisaca lui Arghezi mustră, în altă cheie, neastâmpărul unui copil pe potriva „răsadului mai rău” din După melci, care prăduiește nenumărate ouă ca să le ia bănuțul („galben icusar”, cu un alt farmec al limbii, la Barbu). Alternativa e mai cu scaun la
Despre astâmpăr by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5618_a_6943]
-
țel. 214311 3988 NICHIFOREL CONSTANTIN (n. 1926) Suceava, Str. Alex. Cel Bun nr. 6, bl. I1, sc. C, ap. 8 țel. 214161 3995 PIRCU ALEXANDRU (n. 1922) Câmpulung Moldovenesc, Str. Th. Stefanelli nr. 8 4005 SCRICULEAC ALEXEI (n. 1928) Com. Prisaca Dornei nr. 60 țel. 094399620 4011 STRUGARIU NICANOR (n. 1929) Suceava, Str. M. Viteazu nr. 56, sc. C, ap. 9 țel. 212853 Partea a IV-a B 0564 SC ACCERR EXPERT SĂ Suceava, str. Salcâmului nr. 2, bl. 44, sc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
SC EXPERT 2000 SRL Suceava, Str. Narciselor nr. 6, bl. 84, sc. A, ap. 5 țel. 225610 1162 SC EXPERT CONTAB SRL Suceava, str. Petru Rareș nr. 19 bl. 19 ap. 7 țel. 521815 0575 SC EXPERT CONTABIL AȘ SRL Prisaca Dornei, str. Ț. Vladimirescu nr. 60, Vama țel. 094399620 0646 SC EXPERT WALTER SRL Vatra Dornei, str. Birnarel bl. 21, ap. 6 țel. 374323 0895 SC FIMAR EXPERT CONSULTING SRL Suceava, str. Stațiunii nr. 2 bl. C6 sc. A et.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Șam. Isopescu nr. 21 țel. 521265 3982 MELINTE TEODOR (E. C) Suceava, Str. Alex. Cel Bun nr. 12 țel. 214311 3988 NICHIFOREL CONSTANTIN (E. C) Suceava, Str. Alex. Cel Bun nr. 6 țel. 214161 4005 SCRICULEAC ALEXEI (E. C) Com. Prisaca Dornei nr. 60 Stagiari EXPERȚI CONTABILI AMARANDEI DORINA GETA Vatra Dornei, str. Oușorului, nr. 2 țel. 373620 ASAFTEI PARASCHIVA Fălticeni, str. Sucevei, FN, bl. 72, sc. A, ap. 15 țel. 544261 BEJINARU MARINICĂ FLORENȚA Suceava, str. Slătioara, nr. 11, bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
42 sector 1 țel. 2235753 15503 TUDORIE LETIȚIA EMILIA (n. 1972) Str. Latină nr. 28 sector 2 țel. 094311298 12151 URSACHE D. EUGENIA (n. 1960) Str. Suhaia nr. 40 sector 5 țel. 3363086 16283 URSACHI CAMELIA GEORGETA (n. 1974) Str. Prisaca Dornei nr. 4 bl. D4, sc. A, et. 4, ap. 87 sector 3 țel. 092549539 16023 URSOIU VOICA (n. 1963) Str. Lt. col. Dumitru Papazoglu nr. 7 bl. B10, sc. 1, parter, ap. 3 sector 3 țel. 3211144 16643 URZICA MIHAELA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
sc. 1, et. 5, ap. 19, sector 4 țel. 6866809 10303 DOROBANȚU ELENĂ (n. 1942) Str. Izvorul Mureșului nr. 11, bl. A11, sc. C, et. 2, apt. 37, sector 4 țel. 6863494 16931 DRĂGĂNESCU D. MONICA ALEXANDRINA (n. 1941) Str. Prisaca Dornei nr. 2, bl. D3, sc. 2, et. 5, ap. 242, sector 3 țel. 6431246 10116 DRĂGHICI CECILIA MARIA (n. 1931) Str. Mantuleasa nr. 30, sc. 1, et. 1, apt. 2, sector 2 țel. 3140224 10152 DRAGOMIR SORIN VLADIMIR (n.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Berești-Tazlău (în trecut, Berești) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Berești-Tazlău (reședința), Boșoteni, Enăchești, Prisaca, Românești, Tescani și Turluianu. Comuna se află în depresiunea Tazlău-Cașin, pe valea râului Tazlău, imediat în aval de formarea acestuia din confluența Tazlăului Mare cu Tazlăul Sărat lângă satul Tescani. Este traversată de șoseaua județeană DJ118, care o leagă spre
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]