8,866 matches
-
un artist precum Abelardo Morell. Autor: Diana-Monica Vulpescu De asemenea, pentru a împinge procesul vizual, folosește o lentilă pe care o poziționează în dreptul gaurei în plastic. Lentila are rolul de a face imaginea mai clară. Uneori apelează inclusiv la o prismă pentru a răsturna imaginea în picioare.
Reactualizarea camerei obscure: magie și artă () [Corola-journal/Journalistic/21875_a_23200]
-
critic literar atent la tot ce se mișcă în jurul lui în acest pasionant perimetru al ideilor literare." Cât despre specificul propriului demers, un punct de rezistență este, fără îndoială, permanenta raportare a operei lui Caragiale la prezent, redimensionarea ei prin prisma realității actuale, preocuparea de a surprinde în eseurile discutate tocmai ceea ce este simptomatic pentru o etapă sau alta din evoluția societății noastre. În rest, volumul poate părea destul de anost, opțiunea pentru formula aceasta, de tip compilație, trădează o doză considerabilă
Din nou Caragiale... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16800_a_18125]
-
treia, revăzută și adăugită, are o încheiere care motivează, flexibil și ductil, actul canonizării, furcile caudine, prin care se trece adesea până a se ajunge la liman. Părintele Prof. Dr. Cezar Vasiliu și-a adjudecat un final liric, definind, prin prisma epitetului, deloc ornant, chemările ortodoxismului de către toate regiunile României („bătrâna Dobroge, întristatul Cuadrilater, superba Muntenie, isteața Oltenie, blânda Moldovă, înlăcrimata Basarabie, dulcea Bucovină, înțeleapta Transilvanie, voievodatul Maramureș și mândrul Banat”). A se obserava puterea de sinteză a scriitorului care substanțializează
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
exista un obiect în fața pictorului, cu care se justifica. Atunci când spunea că aceasta e o chitară, sau acesta e un pachet de țigări, ei bine, acolo erau o chitară și un pachet de țigări, chiar dacă acea chitară semăna cu o prismă, iar pachetul de țigări semăna cu o stea... Ceea ce-i interesa pe abstracți erau prisma și steaua în sine. D-le Besançon, în multe dintre pasajele cărții dvs. Imaginea interzisă... insistați asupra noțiunii de nostalgie; o nostalgie pe care omul
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
chitară, sau acesta e un pachet de țigări, ei bine, acolo erau o chitară și un pachet de țigări, chiar dacă acea chitară semăna cu o prismă, iar pachetul de țigări semăna cu o stea... Ceea ce-i interesa pe abstracți erau prisma și steaua în sine. D-le Besançon, în multe dintre pasajele cărții dvs. Imaginea interzisă... insistați asupra noțiunii de nostalgie; o nostalgie pe care omul a păstrat-o și care-l conduce mereu spre descoperirea - redescoperirea imaginii primordiale, pe care
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
franceză a sec. XVII, remarcă autorul, este de asemenea literatura unei epoci în care oamenii se simțeau încă aproape de Dumnezeu și această apropiere a avut o influență hotărâtoare asupra dezvoltării subiectivității moderne. Imaginarul religios al sec. XVII este analizat prin prisma unor opere reprezentative aparținând lui Corneille, Drélincourt, Racine etc. Fețele sacrului sunt descrise și confruntate pornind de la Dumnezeul matematic al lui Descartes, de la divinitatea augustiniană a lui Pascal și ajungând la "Mirele divin", la Dumnezeul atotputernic, strălucitor și infinit accesibil
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
Beniuc n-a fost zeci de ani înfășurat în steagul roșu cu seceră și ciocan), despre Blaga și Camil Petrescu ni se relatează că au crezut în victoria lui Hitler, iar Sadoveanu și Arghezi apar tratați mai cu seamă prin prisma cunoscutei lor arghirofilii (pe care ulterior a învederat-o și un Marin Preda). I anului 1965. Mihai Beniuc - Sub patru dictaturi (memorii 1940-1975), ediție îngrijită de Ion Cristoiu și Mircea Suciu, prefață de Ion Cristoiu, Editura "Ion Cristoiu" S.A., București
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
furii distructive. Mai exact, a unei uri de sine devenite, de la o vreme încoace, semnul distinctiv al românilor, consecință a unei identități periclitate și alterate. Dacă, totuși, vorbim de revizuiri literare, atunci ar trebui să reinterpretăm opera acestor scriitori prin prisma scrierilor lor, multe dintre ele capitale, de după 1947. E singurul lucru care contează. Poate părea surprinzător, dar la distanță, oarecum pe aceeași poziție, l-am putea include aici pe Eminescu. Mitizați, într-o epocă în care era interzis și mortificat
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
discursului rămîne, totuși, o problemă de maximă importanță, și este posibil ca ceea ce rezistă peste ani să nu fie, de fapt, decît ceea ce impune prin alteritate. Oricum, în acest caz, revizuirea redevine procesul organic al receptării unei întregi istorii prin prisma prezentului, lucru la care se gîndea într-o vreme chiar G. Călinescu. Contemporanii, ca să zic așa, nu mai cred în autoritatea unor judecăți oficializate și anihilante, intrate în rutină. Ei pun totul la îndoială, și nu din necredință, nici din
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
constituie, evident, o foarte incitantă temă de discuție... Meritorie ni se prezintă preocuparea Mariei-Ana Tupan pentru modernismul românesc, a cărui evoluție e decelată și urmărită în planul celui european. Primul nostru modernist i se pare a fi însuși Eminescu, prin prisma a ceea ce d-sa numește "deconstrucția metafizicii", cunoașterea "în epistemă și paradigmă", practica "reinscripției și intertextualității". Trecînd, în mod ciudat, peste Macedonski, pe care-l etichetează, spre surpriza noastră, drept un "poet minor", cercetătoarea apreciază, pe bună dreptate că perioada
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
participat intelectuali de primă mînă, români și străini. Cronicarul recomandă celor care au scăpat din vedere numărul cu pricina să-l citească neapărat. Cîteva spicuiri se pot face totuși în limitele spațiului de care dispunem. O absolut remarcabilă analiză, prin prisma ideii naționale a Constituției României și a dezbaterilor pe marginea ei din Constituantă (iulie 1990-decembrie 1991) întreprinde dl Cristian Preda. "Relația dintre națiune și Constituție - afirmă din capul locului autorul - este un aspect al tranziției românești. Pe urmele lui Daniel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
și eroii dostoievskieni, pe de o parte, între aceștia și personajele tragediei antice, pe de altă parte, între prințul Danemarcei și Joseph K., sînt trasate necontenit paralele, demersul comparatist se desfășoară pe mai multe planuri, miturile Antichității sînt redimensionate prin prisma tragicului contemporan, iar intertextualitatea, servește, în mod paradoxal, stabilirii unor multiple conexiuni extratextuale; Dostoievski însuși devine personaj de tragedie, iar Antigona, Hamlet, Ivan Karamazov, prințul Mîșkin, Nikolai Stavroghin capătă înfățișarea unor ființe reale, ies din paginile cărții și se impun
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
despre psihanaliză Ideea de autor a Ancăi Oroveanu, de a aborda realitățile psihanalizei prin reflectări multiple în teoria și istoria artei, răstoarnă programatic un raport de multă vreme - dintotdeauna, și aparent definitiv - statornicit. Dacă până acum interpretase creația artistică prin prisma freudismului ori a jungismului, ni se promite o dată cu acest volum o perspectivă a unei psihanalize atașate ca observație oportună unor interpretări care altfel nu-i datorează nimic. Autoarei i se pare posibil "să precizeze locul psihanalizei încercând să-l repereze
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
și și-ar fi inventat metode criminale de autotortură? Nu există sfințenie fără voluptatea durerii și fără un rafinament pervers al chinului. Nu știi aprecia seninătățile decît după ce ai frecventat sfinții. Exasperat de ei, cerul nu mai e deformat de prisma unei lacrimi. O perversiune fără pereche este sfințenia. Un viciu al cerului". Și, imediat, adaugă: "Acel ce nu cunoaște dezgustul de sfinți este pierdut. Dacă nu m-ar apuca uneori o ură, susținută de scîrbă, împotriva acestui doliu al inimii
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
după cum el însuși recunoaște, o poziție deschis partizană - în opoziție cu pretinsa obiectivitate a celor numiți vreme de cîteva secole 'orientaliști" - Said reușește să impună o schimbare de atitudine față de lumea orientală, lipsită de o voce proprie și văzută prin prisma 'visului colectiv al Europei despre Orient". Ceea ce face autorul este, la urma urmei, simplificînd, un studiu de imagologie - postcolonialismul însuși e construit în jurul ideilor de alteritate, fie ea etnică, rasială, culturală sau sexuală, și hibriditate. Said face o istorie a
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
Zamfirescu, i-a răspuns senin seniorial, punîndu-l la punct decis: "Nu-ți place novela lui Caragiale? Mie-mi place foarte mult. Nici lui nu-i place novela D-tale Allesio. Mie-mi place. Este și bine așa: fiecare autor are prisma lui proprie și trebuie să rămînă cu vederea înlătuntrul ei. Eu sunt ca publicul cel mare, receptiv pentru toate prismele, numai să fie curate în transcrierea razelor". Zamfirescu, umilit, revine de două ori către Maiorescu în aceeași chestiune (și editorii
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
mult. Nici lui nu-i place novela D-tale Allesio. Mie-mi place. Este și bine așa: fiecare autor are prisma lui proprie și trebuie să rămînă cu vederea înlătuntrul ei. Eu sunt ca publicul cel mare, receptiv pentru toate prismele, numai să fie curate în transcrierea razelor". Zamfirescu, umilit, revine de două ori către Maiorescu în aceeași chestiune (și editorii reproduc scrisorile după manuscrise și nu după ediția, plină, apreciază ei, de erori de transcriere a ediției de corespondență Maiorescu-Duiliu
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
este oarecum stilizat; avem impresia că I.L. Caragiale descrie mai degrabă un geniu romantic decît pe omul viu care va fi fost Eminescu. Nirvana este mai degrabă o bucată literară decît depoziția unui martor. Caragiale îl vede pe Eminescu prin prisma unor concepte, a ideilor curente ale vremii asupra firii neliniștite, cînd plină de melancolie, cînd plină de elanuri mari de bucurie care străbat ființa geniului solitar și bizar... Prin urmare, iată-l pe Caragiale reflectînd la natura scriitorului în această
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
la romanul lui Andrei Codrescu, mesi@. În cazul cărții Alinei Nelega avem de-a face cu o încercare de reconsiderare și redimensionare a raporturilor inter-umane, pe de o parte, și a celor dintre om și divinitate, pe de alta, prin prisma universului fascinant al computerelor. Proiectul este, nici vorbă, ambițios, dar, din păcate, punerea lui în practică se dovedește pe cît de anevoioasă, pe atît de riscantă. Principalul pericol care amenință narațiunea este prolixitatea. Adunînd laolaltă monologuri, pagini de jurnal, secvențe
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
Gheorghe Grigurcu Doctrina ideologică actuală a lui Adrian Marino se vrea definită prin prisma unui concept al colocutorului d-sale, Sorin Antohi, "al treilea discurs". Țelul acestuia este depășirea relației de adversitate, prin aproximarea unei formule de cooperare și "sinteză", între cele două orientări ideologice capitale ale culturii române, autohtonismul ("primul discurs") și europenismul
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
în primul rînd să-i sensibilizeze pe cititori față de prezența mitului, atît în viață, cît și în opera de artă. Și în această din urmă tentativă reușește deplin, din moment ce rescrie, practic, istoria literaturii (în primul rînd a celei franceze), prin prisma mitului lui Tristan și al Isoldei. Din această perspectivă sînt reconsiderate curente și epoci literare, din medievalitate pînă astăzi, sînt reanalizate opere și procedee retorice, de la celebrul amour courtois și lirica trubadurilor, pînă la Lawrence, Miller și Caldwell. În schimb
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
infirmieră în Maroc, Algeria și Italia, dresoarea unui cățel pentru a fura găini, întâlnirile întâmplătoare cu frații înrolați și ei în armată etc. Relatarea lor impresionează prin simplitate, de multe ori chiar stângăcie, și printr-un soi de detașare prin prisma timpului în spatele căreia, însă, se ghicește ușor valoarea lor afectivă imensă. Viața alături de Regele Mihai stă încă de la început sub semnul unei predestinări. Întâlnirea are loc la Hotelul Claridge's din Londra. "Printre invitați, regina Elena a României și alături de
Memoriile Reginei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16274_a_17599]
-
este că, privită în contextul vremii sale, atît în România cît și pe plan european, ideologia eminesciană capătă alte justificări și că ceea ce este, în contemporaneitate, inacceptabil și reprobabil, se cuvine să fie cîntărit cu alte unități de măsură prin prisma situării istorice. Îmi displac, în general, nu numai cei care cred că rezolvarea problemelor prezentului nu poate fi găsită decît în trecut, ci și ideologii care țin morțiș să aducă trecutul la Haga, în loc să se răfuiască cu aceia care îl
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
din perspectivă umanistă și pe un plan interdisciplinar, singurele abordări care pot conduce pe calea adecvată funcțiilor pe care trebuie să le aibă C și prin care este posibil de găsit soluțiile practice. Abordând existența și funcționarea C printr-o prismă umanistă (de fapt, cea justificată pentru existența acestei invenții generate din nevoia de a-l ajuta pe om și mereu tinzând s-o perfecționeze având în vedere acest scop), se poate observa că aproape toate aspectele tratate până azi în legătură cu
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
faptelor relatate în evangheliile canonizate. Re-povestirea scriitorului american nu aduce multe lucruri noi, ba chiar pierde din prospețimea limbajului evanghelic și din patosul relatărilor originale, lipsuri pe care însă autorul le asumă cu bunăștiință. El conturează un nou Isus prin prisma memoriei ("cel puțin din câte îmi pot eu aminti") și aduce în noul text conștiința de sine a unui autor al veacului postmodern. Și de data aceasta latura umană a Mântuitorului este accentuată. Modest și deseori umil, Isus-ul autobiograf al
Fiul după Mailer by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16389_a_17714]