353 matches
-
s-ascult: auzeam și vedeam cum v-auz și m-auziți, coane Fănică, știți, ca la teatru. TIPĂTESCU (interesându-se): Ei, ce? PRISTANDA: Jucaseră stos. TIPĂTESCU: Cine era? PRISTANDA: Cine să fie? dăscălimea: Ionescu, Popescu, popa Pripici... TIPĂTESCU: Și popa? PRISTANDA: Da, popa și d. Tăchiță, și Petcuș, și Zapisescu, toată gașca-n păr. Jocul era pe isprăvite... și fumărie de tutun... ieșea pe fereastră ca de la vapor. Mai juca popa și cu Petcuș. Ăilalți ședeau de vorbă. TIPĂTESCU: Și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
d. Tăchiță, și Petcuș, și Zapisescu, toată gașca-n păr. Jocul era pe isprăvite... și fumărie de tutun... ieșea pe fereastră ca de la vapor. Mai juca popa și cu Petcuș. Ăilalți ședeau de vorbă. TIPĂTESCU: Și Cațavencu mă-njura? PRISTANDA: Grozav, coane Fănică, pe guvern și pe dv. ... și-și număra voturile. TIPĂTESCU: Dăscălimea, popa și moflujii. PRISTANDA: Curat moflujii! TIPĂTESCU: Las’ că le dau eu voturi. PRISTANDA: Da, să vedeți ce s-a-ntâmplat... coane Fănică. Din vorbă-n
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ieșea pe fereastră ca de la vapor. Mai juca popa și cu Petcuș. Ăilalți ședeau de vorbă. TIPĂTESCU: Și Cațavencu mă-njura? PRISTANDA: Grozav, coane Fănică, pe guvern și pe dv. ... și-și număra voturile. TIPĂTESCU: Dăscălimea, popa și moflujii. PRISTANDA: Curat moflujii! TIPĂTESCU: Las’ că le dau eu voturi. PRISTANDA: Da, să vedeți ce s-a-ntâmplat... coane Fănică. Din vorbă-n vorbă, Cațavencu zice: «Mă prinz cu d-voastră că o să voteze Cel care e un mărunt trișor e
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și cu Petcuș. Ăilalți ședeau de vorbă. TIPĂTESCU: Și Cațavencu mă-njura? PRISTANDA: Grozav, coane Fănică, pe guvern și pe dv. ... și-și număra voturile. TIPĂTESCU: Dăscălimea, popa și moflujii. PRISTANDA: Curat moflujii! TIPĂTESCU: Las’ că le dau eu voturi. PRISTANDA: Da, să vedeți ce s-a-ntâmplat... coane Fănică. Din vorbă-n vorbă, Cațavencu zice: «Mă prinz cu d-voastră că o să voteze Cel care e un mărunt trișor e tolerat, dovadă faptul că, deși e cunoscut ca atare și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
două acte cu ecou În epocă: „Asta e curat ca la Norma... Acu-i acu!...”. Lache și Mache „la teatru merg câteodată amândoi la galerie cu un singur franc: unul plătește, iar celălalt intră pe mofturi, cu contramarca aceluiași bilet”. Pristanda, prezentându-i lui Tipătescu modul În care, veșnic la datorie, a spionat pe fereastră În odaia lui Cațavencu, Îl asigură pe prefect de fidelitatea receptării scenei: „și binișor, ca o pisică, mă sui pe uluci și mă pui s-ascult
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
lui Cațavencu, Îl asigură pe prefect de fidelitatea receptării scenei: „și binișor, ca o pisică, mă sui pe uluci și mă pui s-ascult: auzeam și vedeam cum v-auz și m- auziți, coane Fănică, știți, ca la teatru.”. Polițistul Pristanda Își asumă condiția de spectator al unei reprezentații improvizate, de teatru alternativ, În care opozanții politici („toată gașca-n păr” a lui Cațavencu) devin actori, neconștientizându-și rolurile. Tipătescu, revoltat, o admonestează pe Joițica pentru pierderea scrisorii de amor: „Atâta neglijență
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
fier vechi, dar totul a fost în zadar, încât s-a ajuns cu privatizarea la fundul sacului. Așa de încrâncenați au fost guvernanții să prăduiască tot (nu-i vorbă, au tras și ei frumos din condei, „curat condei” ar spune Pristanda dacă n-ar avea „familie mare” și „renumerație, după buget, mică”), că n-au lăsat statului nici veniturile lui primordiale, așa zisele vechi monopoluri: sarea, tutunul, chibriturile și băuturile alcoolice. Toți se ascund în spatele unei stupizenii, potrivit căreia statul ar
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
au luptat pe teritoriul românesc, luptau pentru ei, treburile frontului i-a adus pe la noi. Asta ca să se vadă că și un guvern alternativ trebuie remaniat. Crin Antonescu, pe când și un președinte alternativ? 25 septembrie 2010 Soluții la disoluții Motto: Pristanda către Trahanache: Trebuie...numaidecât!... suspandați!” (I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută) După trecerea”marii spaime” datorate marșului spre Cotroceni a celor 6000 de caschete, un marș de recuperare a celor 25% din impusa curbă de sacrificiu, căruia, după o analiză pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Cațavencu: „dacă nu mă-nșel, Îmi pare că suntem În anul de grație, 1883...”. Motivul fundamental al acțiunii Îl reprezintă o camapanie electorală pentru alegerea unui deputat În parlametul vremii. În actul Întâi, scena Întâi, o discuție dintre Tipătescu și Pristanda, dezvăluie intriga. Discuția dintre cei doi pune În lumină și viața morală a lumii prezente În comedie. Din prima scenă, aflăm că există o luptă politică dintre două grupări, aparținând aceluiași partid. Pe de o parte, grupul aflat la putere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o „depeșă” cu un conținut exploziv, În care se dezvăluie faptul că Tipătescu „trădează enteresele partidului pentru nifilistul Cațavencu”. Brânzovenescu acceptă s-o iscălească nu mai dacă o dă anonimă, că „e prea tare”. Din dispoziția verbală a lui Tipătescu, Pristanda Îl arestează pe Cațavencu. Acesta protestează „În numele constituțiunii”, dar Pristanda zice: „curată violare de domiciliu, dar umflați-l!” Trimis la „hârdăul lui Petrache”, Cațavencu capătă un ascendent moral asupra lui Tipătescu. Eliberat de Zoe, Cațavencu obține În final, de la Tipătescu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
faptul că Tipătescu „trădează enteresele partidului pentru nifilistul Cațavencu”. Brânzovenescu acceptă s-o iscălească nu mai dacă o dă anonimă, că „e prea tare”. Din dispoziția verbală a lui Tipătescu, Pristanda Îl arestează pe Cațavencu. Acesta protestează „În numele constituțiunii”, dar Pristanda zice: „curată violare de domiciliu, dar umflați-l!” Trimis la „hârdăul lui Petrache”, Cațavencu capătă un ascendent moral asupra lui Tipătescu. Eliberat de Zoe, Cațavencu obține În final, de la Tipătescu și Zoe, sprijinul de care are nevoie, pentru a fi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui Cațavencu este Întrerupt de către Trahanache pentru a anunța numele candidatului. Știind că el va fi, Cațavencu acceptă cu plăcere, dar rămâne trăsnit când „prezidentul” pronunță un nume necunoscut, cel al lui Agamemnon Dandanache. Cațavencu face scandal, dar oamenii lui Pristanda, la ordinul lui Tipătescu, Îl temperează. Întrunirea publică se Încheie cu huiduieli. Conflictul se stinge Într-un anumit fel, dar Zoe și Tipătescu sunt neliniștiți În actul al IV-lea. Nimeni nu știe unde este Cațavencu. Între timp, spectatorul află
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
organizat În cinstea noului deputat. În finalul comediei, grupurile politice se Împacă, micile pasiuni dispar, pentru că toți sunt români, „mai mult sau mai puțin onești” care se bucură din plin de un regim „curat constituțional”, cum repetă În Încheiere, Ghiță Pristanda. Concluzii: Compoziția comediei este remarcabilă. Pretextul care declanșează conflictul este dezvăluit treptat prin Tipătescu, Trahanache, Zoe. Tehnica aplicată de autor este cea a bulgărelui de zăpadă. Nae Cațavencu se impune ca personaj central apoi, ca să se reliefeze conflictul fundamental, asigurând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o tipologie dominată de trăsături morale negative. Pornind de la aceste considerente, Garabet Ibrăileanu afirma că autorul face concurență „stării civile”. Personajele confirmă situația: Zaharia Trahanache, tipul Încornoratului, Nae Cațavencu, tipul parvenitului si al demagogului, Farfuridi și Brânzovenescu, tipul prostului, Ghiță Pristanda, tipul servilului incult, iar Agamemnon Dandanache acumulează trăsăturile negative ale tuturor celorlalte personaje: el este mai prost decât Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu. Parvenitismul, demagogia, prostia, incultura, perfidia, ramolismentul sunt sugerate peste tot.. Dar personajele lui Caragiale au corespondențe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ștefan Tipătescu, Nae Girimea; cocheta adulterină, Zoe, Zița, Veta, Didina, Mița Baston; politicianul demagog, Nae Cațavencu, Agamiță Dandanache, Farfuridi: cetățeanul alegător, conu Leonida, cetățeanul turmentat, funcționarul, Catindatul; confidentul, coana Efimița, raisonneurul Nae Ipingescu, Brânzovenescu; funcționarul servil și lingușitor, polițaiul Ghita Pristanda. Comicul de nume. Modalitatea creării chipului unui personaj prin semnificația numelui mai fusese folosită de Vasile Alecsandri, el Își numea personajele În funcție de trăsătura dominantă: Pungescu, Clevetici, Răzvrătescu. Caragiale e mai rafinat În alegerea numelor, sugerând prin ele nu numai o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dezminte aceste afirmații. Mai curând el joacă magistral un rol care impune o adaptare . (vezi scena cu memorarea scrisorii ș. a.); Ștefan Tipătescu, june-prim, tip, abil, amorez; (și aici sunt mai multe de discutat, Caragiale e și un mare strateg); Ghiță Pristanda - servil, umil față de șefi, fără personalitate (pristanda = joc popular, asemanator cu brâul, ce se dansează după reguli prestabilite, Într-o parte și alta, conform strigăturilor și comenzilor unui conducător de joc); Nae Cațavencu - ipocrit, demagog (cațaveică = haina cu doua fețe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
magistral un rol care impune o adaptare . (vezi scena cu memorarea scrisorii ș. a.); Ștefan Tipătescu, june-prim, tip, abil, amorez; (și aici sunt mai multe de discutat, Caragiale e și un mare strateg); Ghiță Pristanda - servil, umil față de șefi, fără personalitate (pristanda = joc popular, asemanator cu brâul, ce se dansează după reguli prestabilite, Într-o parte și alta, conform strigăturilor și comenzilor unui conducător de joc); Nae Cațavencu - ipocrit, demagog (cațaveică = haina cu doua fețe) si palavragiu (cață - unealtă, mahalagioaică); Farfuridi si
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sau sintagme duce la ticuri verbale și evidențiază sărăcia de gândire și de vocabular: „Ai puțintică răbdare”; „neicusorule, puicusorule”; „curat-murdar, curat constituțional”; „dați-mi voie!” Contradicția (neconcordanța, nepotrivirea) stilurilor: Catavencu ține un discurs patriotard, Într-un stil oratoric În fața lui Pristanda, cu care, de altfel vorbise pănă atunci pe un ton familiar: „Nu brațul care lovește, voința care ordonă e de vină... și În sfarșit, cum ar fi posibil martiriul, dacă n-ar exista călăul?!" (actul II, scena 7); b. Confuzii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
trebuie s-aldata”, „cum era să fac o asemenea prostie?” Se sugerează astfel, că arma politică a șantajului va fi (și a fost) eficientă și În viitor, cinstea și meritele politice neavând nici o șansă În viața politică Numararea steagurilor de către Ghița Pristanda este una din primele situații comice, aceasta deschizând, cum s-ar zice, seria celorlalte; din ea reiese că polițaiul fura din avutul statului, deși misiunea lui este tocmai aceea de a-l apăra, fiind Încurajat și de către prefect, În calitatea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
autorului) ori indicații scenice (sugestii regizorale), prin care dramaturgul Își „mișcă” personajele, le dă viață și credibilitate, făcându-le atât de reale, Încât pare că trăiesc și În zilele noastre. Didascaliile sunt, la Caragiale, adevărate fișe de caracterizare directă. La Pristanda, de exemplu, dramaturgul mentioneaza „(naiv)”, („schimbând deodată tonul, umilit și naiv”), de unde reies principalele trăsături: prostia și servilismul. Lângă numele lui Trahanache, dramaturgul scrie „placid” , iar tertipurile feminine ale Zoei sunt surprinse sugestiv. „Începând să se jelească și căzându-i
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
considerate fenomene topice, deoarece ele nu aduc nimic nou în raport cu semnificațiile unor lexeme recunoscute deja ca "fapte de limbă"387: ferăstrău și piure. În schimb, forme precum renumerație marchează o "specializare" a sensului, deoarece, datorită operei caragialiene și figurii lui Pristanda, termenul amintit s-a îndepărtat deja de sensul de bază al paronimului său (= "salariu", "retribuție"), ajungând să desemneze un "venit de proveniență ilicită". Din punctul de vedere al lingvisticii "discursului repetat", topicalizarea constituie un fenomen de frontieră. Pe de o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
A pune (pe cineva) la rezon = a învăța minte (pe cineva), a pune la respect; a constrânge să judece mai bine, să se poarte cum trebuie. ♦ (Cu valoare de interjecție) Ai dreptate! just! da! desigur!" Utilizarea acestui termen de către Ghiță Pristanda a făcut ca, atunci când cuvântul este "repetat" cu valoare interjecțională, el să dobândească un sens mai degrabă ironic și antifrastic ("ce prostie!", "ce aberație!", "vezi să nu!"... etc.). Acest sens pare să îl fi avut în vedere, de exemplu, eseistul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
www.capital.ro/articol/printul-charles-transilvania-este-o-comoara-din-punct-de-vedere-agricol-119835.html). 2.2.4.1. Dacă a traduce, bibic și rezon sunt niște lexeme recunoscute și înregistrate ca atare în dicționarele limbii române, renumerație e, în schimb, un "caragialism" pur. De fapt, renumerație (pe care Pristanda îl folosește, în O scrisoare pierdută, în contexte precum "famelie mare, renumerație mică, după buget"...) constituie un exemplu tipic de "etimologie populară", rezultată din contaminarea expresiei substantivului remunerație cu semnificatul - și, prin acesta, și cu forma - lexemului număr. În discursul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care să devieze Terra de pe orbită, ci o ninsoare ceva mai consistentă), intră cu toții în frenezia pe care leo dă dezastrul. Transmisiuni alarmiste dintre troiene, disecarea ca zurilor tuturor mașinilor înzăpezite, enumerarea de mai multe ori - ca la steagurile lui Pristanda - a drumurilor blocate și, bineînțeles, găsirea gravidei necesare, în drum spre maternitate. Întrebarea care e pusă obsesiv este de ce stau autoritățile cu mâinile în sân și nu opresc ninsoarea. Drumurile trebuie să fie „la negru“, sărmanii care se aventurează prin
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
al lui Eugen Ionescu, Alexandru Paleologu realizează o serie de contaminări semnificative și deformatoare totodată adop- tând optica dramaturgului exilat la Paris. „Dar nu e Chiriac un rinocer avant la lettre ? Și Corioloan Drăgănescu ? N-au această vocație Cațavencu, Tipătescu, Pristanda ? Chiar și ramolitul de Agamiță ?” Dificil de susținut o asemenea afirmație care include personaje atât de diferite, cu tempe- ramente diferite. Rinocerii ionescieni își manifestă plenar vitalitatea ca violență. Nu am putea spune acest lucru despre Agamiță sau Pristanda. Însă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]