523 matches
-
rezultatelor deoarece angajații aleg un rezultat în defavoarea altuia; 2. preferința și indiferența față de anumite rezultate sunt de multe ori dimensiuni intranzitive, dar tranzitivitatea acestora este o cerință implicită a teoriei; 3. alegerile făcute de angajați nu sunt întemeiate pe evaluări probabilistice complexe așa cum postulează teoria; deciziile angajaților sunt influențate de rezultate nerelevante, contrar postulatelor modelului; 4. teoria nu face diferența între alegerile realizate în condiții de certitudine, incertitudine și risc; 5 . conceptul de instrumentalitate este ambiguu și inconsistent; 6. valența rezultatelor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
între acei parametri, pentru a putea obține valori apropiate de realitate, în aceleași condiții ca ale experimentului, pentru simulări ulterioare; -modele experimentale nedeterministe sau statistice, care prezintă comparativ valori ale unor măsurători experimentale încercând să determine anumite legături, reguli, tendințe probabilistice în evoluția parametrilor analizați; -modelele experimentale tehnice, care își propun să reproducă anumite fenomene biomecanice cu ajutorul similitudinii, folosind sisteme tehnice fizice sau virtuale; în această categorie se pot menționa: sistemele tehnice (roboții bipezi, mușchii artificiali etc.), modelele software specializate în
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
evident că el va putea fi studiat cu o mai mare ușurință decât un sistem care ar asculta de legile întâmplării. Al doile punct de vedere presupune că un sistem nedeterminist nu poate fi descris decât de mărimi statistice sau probabilistice. Ecuațiile care exprimă în acest caz comportarea sistemului reprezintă un model matematic probabilistic. Un sistem dinamic poate fi caracterizat prin: -una sau mai multe mărimi de intrare (comandă), variabile în timp, um(t), care formează „intrarea“ sistemului; -una sau mai
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
un sistem care ar asculta de legile întâmplării. Al doile punct de vedere presupune că un sistem nedeterminist nu poate fi descris decât de mărimi statistice sau probabilistice. Ecuațiile care exprimă în acest caz comportarea sistemului reprezintă un model matematic probabilistic. Un sistem dinamic poate fi caracterizat prin: -una sau mai multe mărimi de intrare (comandă), variabile în timp, um(t), care formează „intrarea“ sistemului; -una sau mai multe mărimi de ieșire, variabile în timp, ys(t), care formează „ieșirea” sistemului
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
afaceri ale piețelor clasificate (N≥30). În această situație, experimentele următoare ar trebui să verifice că decilele de putere D0 în diverse domenii economice au valori cuprinse între 36,79% și 100%. Este evident că și o definiție de tip probabilistic este posibilă. În tabelul 3.13 sunt prezentate valorile coeficientului corespunzător valorilor decilelor cuprinse între 0,4 și 1,0. Interesant de observat este că valoarea 0,5 a coeficientului corespunde valorii de 0,6 a decilei D0, conform principiului
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
dar similare în privința caracteristicilor și prezente o singură dată în structura eșantionului; unitățile de observare trebuie să fie selectate obiectiv și sistematic, evitând-se erorile, influențele sau distorsiunile. Există două mari categorii de metode de eșantionare: a) metode de eșantionare probabilistice - se fundamen tează pe principiul potrivit căruia fiecare element al colectivității statistice studiate are o probabilitate determinabilă, egală și nenulă de a fi selectat ca unitate de observare.<footnote Ibidem, p. 505. footnote> Metodele de eșantionare probabilistice sunt următoarele:<footnote
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
metode de eșantionare probabilistice - se fundamen tează pe principiul potrivit căruia fiecare element al colectivității statistice studiate are o probabilitate determinabilă, egală și nenulă de a fi selectat ca unitate de observare.<footnote Ibidem, p. 505. footnote> Metodele de eșantionare probabilistice sunt următoarele:<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., pp. 154-158. footnote> sondajul aleatoriu simplu sau la întâmplare; sondajul „ciorchine”; sondajul aleatoriu (geografic); sondajul cu mai multe grade; sondajul stratificat; b) metodele de eșantionare empirică - sunt folosite atunci când cercetătorul
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
metode neprobabilistice de eșantionare sunt:<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., pp. 158-160. footnote> metoda cotelor; metoda itinerarului. La alegerea metodelor de eșantionare se va ține seama de următorii factori:<footnote Ibidem, pp. 153-154. footnote> costul eșantionării (metodele probabilistice sunt mai costisitoare decât cele empirice); existența și posibilitatea procurării unei baze de sondaj, adică a „listei” tuturor elementelor care compun colectivitatea investigată. posibilitatea de identificare a unităților din baza de sondaj, adică a persoanelor, grupurilor de persoane, întreprinderilor etc.
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
cu probleme de risc și incertitudine; -promovarea noului, a progresului presupune întotdeauna un anumit grad de risc; teoria și practica economică dispune din ce în ce mai mult de metode de gestionare a riscului, de modele matematice care cuantifică riscul și incertitudinea, prin intermediul calculelor probabilistice; riscul poate fi un indicator orientativ pentru aprecierea performanțelor manageriale și a celor economice de la un proiect, organizație economică etc.; riscurile pot fi contracarate prin încheierea unor acorduri, contracte, înțelegeri bi sau multilaterale între țări, organizații, manageri de proiect etc.
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
unor inputuri, consecința corespunzătoare semnifică outputul acestui context decizional. Modificarea alternativelor și evenimentelor poate fi utilizată în scopul studierii senzitivității consecințelor în raport cu inputurile. Studiul acestor corelații de tip input/output poate fi făcut în contextul existenței unor modele analitice. Caracterul probabilistic al corelațiilor relevate complică în mod evident soluționarea modelului atașat problemei date. Procedurile de simulare stocastică sunt deosebit de utile în rezolvarea acestui tip de probleme. Mediul stocastic al sistemului poate fi simulat prin intermediul inputurilor, dar în majoritatea cazurilor datele insuficiente
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
de simulare stocastică sunt deosebit de utile în rezolvarea acestui tip de probleme. Mediul stocastic al sistemului poate fi simulat prin intermediul inputurilor, dar în majoritatea cazurilor datele insuficiente, ca de altfel și imprecizia modelelor, nu argumentează în mod favorabil o analiză probabilistică „precisă”. Valorile așteptate ale inputurilor din mediu nu pot fi folosite în justificarea unei analize probabilistice precise. Viitorul poate fi perceput numai într-un mediu probabilist, care afectează toate elementele problemei care face obiectul ADS. Compararea și ordonarea alternativelor Dacă
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
poate fi simulat prin intermediul inputurilor, dar în majoritatea cazurilor datele insuficiente, ca de altfel și imprecizia modelelor, nu argumentează în mod favorabil o analiză probabilistică „precisă”. Valorile așteptate ale inputurilor din mediu nu pot fi folosite în justificarea unei analize probabilistice precise. Viitorul poate fi perceput numai într-un mediu probabilist, care afectează toate elementele problemei care face obiectul ADS. Compararea și ordonarea alternativelor Dacă presupunem că avem disponibilă matricea consecințelor diverselor alternative într-o analiză multicriterială care conduce la o
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
184 4.4. Alegerea persoanei de anchetat 185 5. O modalitate de construcție a unui eșantion național 187 Capitolul VI Populație și eșantion (II). Aspectele matematice ale eșantionării 193 1. Câteva noțiuni elementare de statistică 193 2. Reprezentativitatea unui eșantion probabilistic 196 3. Alte aspecte privind reprezentativitatea 199 3.1. Estimarea proporțiilor 199 3.2. Calculul erorii standard pentru alte tehnici de eșantionare 200 4. Teste de semnificație 201 4.1. Teste de semnificație pentru eșantioane mari 203 4.2. Teste
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
absolut de cazuri favorabile producerii evenimentului este mai mic și când acesta se produce, intervine suspiciunea, ceea ce - ne spun cognitiviștii- nu este rațional. Să observăm însă că, privind lucrurile într-un context social mai larg,dincolo de raportarea la un calcul probabilistic formal, o astfel de gândire are o întemeiere rațională. Dacă, bunăoară, la un concurs pentru un același gen de post, un individ, care și l-ar dori și se simte pregătit pentru a face față probelor, află că o instituție
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
neapărat - la schimbare de atitudini. Ea produce însă o serie de destructurări și restructurări cognitive, de justificări și raționalizări, dintre care ne vom opri asupra justificării prin exceptare. În domeniul socioumanului sunt extrem de puține legile de certitudine, dominante fiind cele probabilistice, cu caracter statistic. Indivizii au tendința de a legitima conduitele disonante cu o atitudine generală prin apelul la cazurile care nu confirmă regula, la excepții. Fumatul dăunează sănătății, un fumător inveterat știe asta - și poate avea o părere negativă despre
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
frecvent, miilor de persoane; loturile supuse interviurilor cuprind, cel mai frecvent, câteva zeci de persoane sau chiar mai puține. Concluziile unei anchete se întemeiază pe legile statisticii matematice și ale teoriei probabilităților (chiar și atunci când eșantionul nu respectă întocmai cerințele probabilistice), în speță pe „legea numerelor mari”, ceea ce nu înseamnă altceva decât că trebuie să ne asigurăm că sunt destui indivizi în categoriile analizate pentru ca să se manifeste legitățile statistice. 5. Investigând direct un număr atât de mare de indivizi, urmează imediat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu pregătire sociologică, și nu o chestiune la îndemâna oricărui amator. Institutele specializate în realizarea sondajelor de opinie au personal cu diferite calificări, dar în nici un caz nu se pot dispensa de sociologi și/sau psihosociologi. A ști să construiești uneșantion probabilistic abstract sau a ști să studiezi prin sondaj calitatea mărfurilor ce ies de pe o bandă rulantă nu este suficient pentru a putea realiza și un sondaj de opinie. Ce deosebește totuși un „sondaj de opinie” de o „anchetă sociologică” propriu-zisă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sens trebuie să clasăm o greșeală a operatorului de anchetă de marcare a unui cod sau a celui care inversează două cifre la introducerea lor în calculator. Tot o eroare întâmplătoare este diferența dintre o valoare obținută pe un eșantion probabilistic și cea din populație. O eroare neîntâmplătoare va apărea, aproape sigur, atunci când unui salariat i se adresează întrebarea: „Câți bani ați câștigat, în ultima lună, în afara salariului înscris în statul de plată?”. Anumiți factori psihosociali acționează în așa fel încât
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
altfel, o bună parte a teoriei matematice a probabilităților este legată de problema erorilor; spre exemplu, curba normală, una dintre legile de distribuție aflate în centrul acestei teorii, mai este cunoscută și sub numele de curbă a erorilor.) Pentru eșantioanele probabilistice, este posibil să se calculeze, în cazul fiecărui indicator folosit, deci, în anchetă, în cazul fiecărei întrebări sau subîntrebări, o mărime numită eroare standard, care arată, pe mulțimea tuturor eșantioanelor posibile de mărime dată și obținute prin același procedeu, cât
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
persoane, se prezintă, să zicem, opțiunile politice ale tuturor românilor pare ceva extrem de hazardat în ochii multor oameni - și nu numai dintre cei cu un nivel școlar sau cultural inferior. Din păcate, educația în spiritul raționării în termeni statistici sau probabilistici este încă deficitară - și nu numai la noi -, în școală elevii fiind învățați să judece aproape totul în termeni de da/nu sau adevărat/fals. Firește, oricine va accepta că gospodina nu are nevoie de mai mult de o linguriță
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că, prin prelevarea informației numai de la o parte a populației, nici o valoare calculată pe eșantion nu coincide cu valoarea „adevărată” din populație și că - așa cum se va arăta mai jos - această abatere (eroare) nu poate fi circumscrisă decât în termeni probabilistici (deci nu suntem niciodată siguri că ea se încadrează în limitele admise), pare straniu să se afirme că un studiu selectiv este superior, de multe ori, prin valoarea rezultatelor obținute, unuia complet. Și totuși, lucrurile stau în acest fel, iar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ce merită încredere. Privitor la tehnicile de eșantionare, asupra cărora ne vom opri în paragraful ce urmează, vom spune doar două lucruri: • Strict vorbind, calculul reprezentativității unui eșantion este posibil numai pentru anumite procedee de alegere a eșantionului, aleatorii sau probabilistice. În practicăînsă, se obișnuiește să se efectueze un asemenea calcul și atunci când intervin anumite abateri, mai mici sau mai mari, de la regulile stricte cerute de acest gen de eșantionare. • Între tehnicile de eșantionare - chiar probabilistice - există diferențe mari în ceea ce privește asigurarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
alegere a eșantionului, aleatorii sau probabilistice. În practicăînsă, se obișnuiește să se efectueze un asemenea calcul și atunci când intervin anumite abateri, mai mici sau mai mari, de la regulile stricte cerute de acest gen de eșantionare. • Între tehnicile de eșantionare - chiar probabilistice - există diferențe mari în ceea ce privește asigurarea reprezentativității, deci nu toate au aceeași valoare de cunoaștere. Faptul că se aplică în practică și cele cu valențe de reprezentativitate mai reduse se explică prin avantajele materiale pe care le oferă asemenea proceduri. Sociologul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
În paragraful următor vom oferi câteva exemple mai apropiate de practica procedurilor de eșantionare, observând și cum se îmbină, într-un același eșantion, elemente ale diferitelor tipuri „teoretice” schițate anterior. O distincție clasică, dar inevitabilă, este cea dintre eșantioane aleatorii (probabilistice) și nealeatorii (neprobabilistice). Intuitiv, sensul acestei dihotomii poate fi sugerat spunând că, în primul caz, alegerea se face de o manieră pur întâmplătoare, printr-un mecanism care elimină intervenția subiectivă a omului sau orice altă acțiune ce ar putea introduce
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
destul de departe de ceea ce obișnuim, în limbajul curent, să desemnăm prin acest termen. Dacă ieșim la prânz în centrul orașului și vom alege „la întâmplare” 200 de oameni pe care dorim să-i chestionăm, aceștia nu vor forma un eșantion probabilistic pentru populația orașului, din cel puțin două motive. Mai întâi, la ora respectivă numai anumite categorii de oameni au șansa de a se afla pe stradă, în centrul orașului, fapt care exclude complet (sau aproape) chestionarea unei serii întregi de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]